7,161 matches
-
și s-a răspândit printre evreii trăitori din Galiția, Sighet sau Vatra Dornei. Apoi, circulația doctrinei nu mai poate fi urmărită În difuziunea ei. Ceea ce Însă Brâncuși moștenise prin obârșii și dincolo de ele se pierduse În negura vremurilor până la strămoșii strămoșilor. Numai Într-un asemenea context motivat deducem reticența sculptorului de a-și publica mărturiile aforistice. Și totuși... În 1980, la Editura „Scrisul Românesc”, din Craiova, Constantin Zărnescu a tipărit cartea Aforismele și textele lui Brâncuși, 250 de pagini, cu o
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
acum. Vâltoarea, componentă viabilă a circuitului apei În natură, s-ar Înscrie În eternizarea Artei, a creației proprii. Ar fi un fel de dragoste mitică à la Narcis sau Pygmalion. Numai că poetul Al.G. Croitoru se consideră solidar cu strămoșii noștri daci, devenind astfel parte integratoare a unei suferințe milenare. Am În suita de argumente prepoziția „la” și reflexivul impersonal „Îți rupe (răsuflarea) / o zbatere de lut, / de marmură, / de ceva neștiut./ Rădăcinile Înnodate / de curgerea vremii / pe sub pământ, / pădurile
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
românesc, despre care a scris cu dragostea și mândria apartenenței la acest neam cu oameni iluștri, la această țară pentru care „timpul nu curge aritmetic, ci romantic, ca un fel de Râu al Dreptății ce-și trage obârșia din moși - strămoși, aducându-și albia Încet și sigur”. Volumul este ca un Îndreptar, o carte de suflet pentru cititori, pentru că oferă posibilitatea cunoașterii valorilor acestui popor, statornic pe aceste meleaguri, a ființei sale și a multor influențe nefaste, peste care va trece
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
pictată pe ceramica de Cucuteni, cu rost ritual sau ceremonial. era un corp de balaur cu cap de lup, care apare figurat si pe columna lui Traian. Mircea Eliade raportează numele dacilor la termenul frigian dàos, dat “unui zeu sau strămoș mitic lykomorf sau care s-a manifestat sub formă de lup“, patronul unei confrerii secrete de luptători de tipul Männerbünde -ului german. În plus, romanii au adus cu ei cultul imperial al lupului, ce ținea de Întemeietorul Romei si al
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
str. Diaconeselor, 2”. Haiducul cu cărți În desagă a fost hăituit de către dușmanii neamului mai crâncen decât cei mai mari răufăcători ai vremii. „Aici, pe vârfurile munților, nu trebuie să fie graniță căci și dincolo de ei au locuit moșii și strămoșii noștri, dacii și romanii”, „Cine a mai văzut graniță prin mijlocul țării?” spunea Badea Cârțan. În 1903 Badea Cârțan e arestat de autoritățile maghiare, iar marele lui depozit de carte, cu sediul În mai multe locuri, confiscat. Inventarul era uluitor
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
s-a făcut milă de el. Află dragul meu, că sub influența radiațiilor, de la un anumit prag sau limită critică, tratamentul tuberculilor noștri a favorizat dezvoltarea anormală a insectelor. Ceea ce vedem aici sunt banalii cărăbuși descriși acum zece milenii de strămoșii noștri. Ce-i drept pe vremea lor erau mai mici. De fapt și acum ei sunt mici. Doar În parcela asta tratată peste limitele normalului cu izotopi radioactivi care ne-au distrus faimoșii tuberculi. Că nu ne mai ajunge odată
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
cu protecție pentru sacrumul neresorbit, profesorul tăcea. Nu spuneți nimic? Nu mă susțineți? l-am Întrebat intrigat. Vezi tu, Îmi spuse el cu greutate, ai să le arăți exact ceea ce Marele Consiliul a mai văzut. Milioanele de documente rămase de la strămoșii noștri, conțin mărturii și mai elocvente despre pericolele iradierii. Și la ce-au folosit... Oamenii s-au crezut superiori nouă și tot nu s-au oprit la timp. Iar noi, care suntem niște bieți copiști al tuturor experimentelor umane de
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
și nu altfel. Și azi primim din galaxii mesajele navelor cosmice lansate de oameni, Înaintea cataclismului planetar și nu le putem descifra. Și azi repetăm, copiem utilajele și instalațiile ce le-am găsit În documentele epigrafice lăsate În siguranță de strămoșii noștri umanoizi. Suntem mulți, vorbim aceeași limbă de la un capăt la celălalt al planetei, dar suntem atât de puțin atenți cu noi Înșine. Ne Închipuim mereu, că dacă noi am scăpat din cataclism suntem superiori tuturor. Cui să-i dovedești
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
Închipuim mereu, că dacă noi am scăpat din cataclism suntem superiori tuturor. Cui să-i dovedești contrariul? Diversitatea de obiceiuri, de interese sociale, de naționalități de limbi vorbite sau scrise, sunt considerate de noi tot atâtea elemente de superioritate față de strămoșii noștri.Ne credem deștepți, superiori lor pentru că nu ne macină diferențierile existente acum zece milenii. Dar n-am putut explica nici până astăzi cum am putut coborî așa deodată din copaci, cum am trecut să realizăm tot ceea ce avem acum
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
existente acum zece milenii. Dar n-am putut explica nici până astăzi cum am putut coborî așa deodată din copaci, cum am trecut să realizăm tot ceea ce avem acum. Nu Înțelegem un mesaj intergalactic, transmis În timp și spațiu de strămoși, dar ne mândrim că vorbim aceeași limbă. Nu reușim să evadăm de pe această planetă, pentru că nu vedem sensul evadării. Ne Înmulțim, Încă mai avem spațiu, Încă mai avem hrana necesară. Cercetările Centrului nostru sunt de fapt un moft, nu o
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
o catedrală. Poporul român este ca Mănăstirea Argeșului. Ce se ridică ziua se surpă noaptea. Așa a fost de la Început. Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează) Și la urmă o să venim noi să ne distrugem ce am construit. (privind Înainte, așa cum privesc orbii) Catedrala
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
Partidului Maghiar în județul Trei Scaune), avocat, dar și un muzician rafinat - dirijor, compozitor, pianist, violonist și pedagog -, cu studii la Academia de Muzică din Budapesta, unde fusese coleg și întreținuse relații de prietenie cu Béla Bartók și Zoltán Kodály. Strămoșii săi, francezi hughenoți (informația o datorăm evocărilor lui Zeno Vancea, greu de pus la îndoială), se refugiaseră în Ungaria de teama persecuțiilor. Înainte de stabilirea sa la Lugoj (în 1908, la invitația subprefectului Aurel Issekutz, care îi oferise postul de dirijor
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de barcă, peste care este întinsă o piele de capră. Rebab-ul are două coarde, este ținut vertical pe genunchi și acționat cu un arcuș rudimentar, convex. S-a speculat foarte mult pe seama acestui instrument cordofon, fiind adesea asociat cu strămoșul viorii moderne. Altă teorie susține înrudirea între luth-ul oriental și rebab, datorită formei cutiei de rezonanță și faptului că înainte de apariția arcușului, rebab-ul era un instrument cu coarde ciupite. Cert este faptul că rebab-ul a avut o
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
asupra morții și Închizându-se rotund cu amintirea morții bunicului Garabet, textul nu cuprinde, În esență, altceva decât o suită de nașteri/luminări ale destinului unui neam din umbre/morți ale timpului individual ce vin să depună mărturie În numele tuturor strămoșilor prea des Încercați de istorie. În această scoatere din Întunericul necuvântului și al memoriei, rolul celui care povestește este acela de a se mântui printr-un alt fel de sacrificiu. Este vorba despre hotărârea de a rămâne doar o voce
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
asupra morții și Închizându-se rotund cu amintirea morții bunicului Garabet, textul nu cuprinde, În esență, altceva decât o suită de nașteri/luminări ale destinului unui neam din umbre/morți ale timpului individual ce vin să depună mărturie În numele tuturor strămoșilor prea des Încercați de istorie. În această scoatere din Întunericul necuvântului și al memoriei, rolul celui care povestește este acela de a se mântui printr-un alt fel de sacrificiu. Este vorba despre hotărârea de a rămâne doar o voce
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
fost trăite de aceeași parte a baricadei istorice sau geografice cu cei care te Înconjoară.” Trecutul protagonistului este scindat Între amintirile despre țara natală sfâșiată de război, subjugată puterilor străine și cele existente În țara de adopție (Franța) de unde proveneau strămoșii săi, dar pe care tânărul refugiat nu o poate „recunoaște” și nici asuma ca fiind a sa și care, deși primitoare, nu face decât să potențeze sentimentul de dezrădăcinare și de claustrare În propriile amintiri. Aceste etape gravitează În jurul a
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
mentalitățile învechite ale oamenilor. Ambii compozitori crează muzica în funcție de expresia textului, ambii intervin în mod direct în realizarea libretelor. Întreaga inspirație este subordonată elementelor teatrale și dramaturgiei subiectelor. Înrâurirea cântului popular italian asupra creațiilor celor doi compozitori este evidentă. În ciuda strămoșilor săi muzicanți și compozitori, Puccini este rustic, nu prin obârșie și îndeletniciri agricole ca Verdi, ci prin fiorul poetic cu care înțelege natura, viața și oamenii. Creațiile lor capătă astfel amprenta stilului italian și o personalitate specifică. La ambii compozitori
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
senzorială, de somn și de alimentație (prin post). Ca urmare, după o perioadă de câteva zile petrecute în aceste condiții, se produceau fenomene de halucinații vizuale, auditive, olfactive, tactile etc. Pentru oamenii de atunci ele erau interpretate ca epifanii ale strămoșilor și zeilor pe care îi adorau. (vezi Daniel, Constantin Misteriile lui Zalmoxis, București : Herald, 2011) footnote>, dinspre senzația de sunet către neauzirea din umbra lui. Obiectul OS devine formativ, prin însuși procesul de acordaj (întru tăcere). Sub aspectul durabilității, forma
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
ea însăși măreția Creatorului. Acest tip de contemplație este periculoasă pentru cei tineri, care sunt mai lacomi cu pofta. Aceștia, nefiind fixați în contemplarea singurului bine, grija propriului corp îi atrage și îi smulge spre ea<footnote Ibidem. footnote>. Dacă strămoșii noștri se împărtășeau de pom făcând ascultare de Hristos, li se făcea pricină de viață, căci celor desăvârșiți, împărtășirea de acest pom dumnezeiesc al contemplației le dăruiește o astfel de putere (a cunoașterii tuturor lucrurilor văzute și nevăzute, omenești și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și ajunge-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu desagii în spate”, când pe străzile celui mai frumos municipiu din Bucovina de Nord ,,și țăranii, și domnii se înțelegeau în limba noastră cea română”. Chemată, ispitită de mirajul târgului organizat în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
acea infernală clocotire de emoții și ură, va reuși să ridice un bastion moral, care în viitor va sta drept mărturie a virtuților poporului român. Făcând uz de argumente, el a invocat bunătatea și blândețea proverbială a românilor, precum și memoria strămoșilor care disprețuiau cruzimea și rasismul (s.n.). Dar cel mai substanțial argument adus de primar autorităților a fost faptul că întreaga gospodărie comunală e deservită de tehnicieni evrei, fără de care viața orașului va fi paralizată”. Cert este că Traian Popovici nu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pogorâre din înalturi, învăluită în mister”, pentru ca mai apoi să puncteze: ,,Fiind pretins (n.n. revendicat) de zece națiuni deodată (de la turci, albanezi, persani până la sârbi, poloni și ruteni), Eminescu, ca nici un alt exponent de vază al neamului, își poate număra strămoșii români vreme de două veacuri”. Dincolo de un asemenea detaliu biografic și de reconstituire a arborelui genealogic, se impune să observăm că magistrala operă eminesciană este scrisă în limba română, că spiritul zamolxian, dacic și spiritul românesc se regăsesc în toată
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
variate ale postului ProDiaspora, ne dorim că distanțele dintre noi să ne unească și să ne apropie cât mai mult unii de alții și împreună să nu uităm nici măcar pentru o clipă, limba românească, cultura, tradițiile și obiceiurile moștenite de la strămoșii noștri. Orice VIS are un început... așa s-a întâmplat și pe data de 1 mai 2009 când Radio ProDiaspora a început să emită online pentru ascultătorii din întreaga lume. Vis, Iubire, Speranță... pentru românii din țară și diaspora, care
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
cât și credincioșii țării și Bisericii noastre, în calitate de membrii ai Ei, pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele înstrăinării și izolării pentru acest popor, care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al strămoșilor săi!... În încheiere vom susține cu toată convingerea că prin publicarea acestor convorbiri duhovnicești cu un cunoscut, recunoscut și renumit ierarh și slujitor al Bisericii noastre, strămoșești și dreptmăritoare - Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan din Carpați - căruia îi dorim, cu
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
mai dizgrațios în firea umană. Sub jocul acestor măști se poate exprima liber și în mod lesnicios tot ceea ce nu se poate face în cotidian. Din aceste categorii de măști fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al moșilor și strămoșilor (măști de babe și moșnegi), măști sociale, măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]