7,303 matches
-
femeie (karanga) am pășit, femeile în față, bărbații în spate. Am fost chemați de trei ori: o dată noi, ca și entități fizice, a doua oară noi cu familiile noastre, pe care le purtăm în suflet, a treia oară noi cu strămoșii noștri pe care îi purtăm în amintire. La ușa ne-am descălțat - Marae-ul este asemuit de Maori pântecului mamei, locul păcii, în care intram cu respect, lăsând afară toate gândurile și influențele negative. După ce am intrat în Marae a urmat
INTERCULTURALITATE de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_smarandache_intercult_george_smarandache_1374894606.html [Corola-blog/BlogPost/364287_a_365616]
-
-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimara/ Praful iubirii peste noi în noapte.” (Aș vrea). Într-o împletire suava a clipei prezente cu cea viitoare (sperata), conștientizând - în fiecare clipă - faptul că poartă în vene sângele strămoșilor săi, departe de țară, departe de cei dragi, dincolo de lumea pe care o cunoaște și o recunoaște, Georgeta Resteman își adună picăturile de suflet, rostind un dulce: te iubesc, române și te iubesc, România! Apare astfel, ca o verigă a
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
au nici onoare, nici demnitate. Aici aș putea încheia meditația pentru trezirea celor care dorm somnul de moarte, voinicesc... sperând, că odată trezindu-se li se va trezi și conștiința națională, identitatea de neam și dragostea față de valorile sfinte ale strămoșilor Iată, că acum am eșit puțin la lumină. Cunoaștem de cine suntem conduși, de ce soi de oameni- fățarnici! Și, când te gândești, că noi i-am ales, iar ei nici nu se gândesc la noi, îți vine să te răzbuni
MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
-
pulbere de stele, Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor De la răscruci din piatră. Adăpostind verbele grele, Ale izvoarelor. În noaptea - mireasă din pridvorul cuvintelor. Și-a legat visul de cifra opt, la adăpost de stâncă Prin limbajul strămoșilor. În sălașul lunii Poezia i-a rămas speranță, călătorind, încă. Are cheia secretelor - formula filozofală a cununii. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: ERA POETULUI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul II, 12 februarie 2012. Drepturi de Autor
ERA POETULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Era_poetului_elisabeta_iosif_1329057034.html [Corola-blog/BlogPost/346762_a_348091]
-
mult umor și o subtilă ironie. La timpuri noi, oameni noi. Pătru, cel care se va dovedi urmașul Principelui Pătru Valdescu, om tânăr, vrednic și dornic să se înalțe pe puterile lui,are aceeași judecata sănătoasă și înțeleaptă ca a strămoșului său:” Oameni buni, nu vă temeți de puterile sale! Diavolul în realitate nici nu există! El este numai în obsesia noastră și numai ideea existenței lui ne domină și ne întunecă mintea și sufletul. Această babă este neputincioasă!” Pătru găsește
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
numai ideea existenței lui ne domină și ne întunecă mintea și sufletul. Această babă este neputincioasă!” Pătru găsește comoara și vraja se rupe, pentru că Elena, iubita lui soție nu este alta decât o urmașă a lui Preda, slujitorul credincios al strămoșului său. Găsirea comorii se răspândește ca fulgerul și depășește granițele satului, până atunci uitat de autorități și mai marii țării.Vestea produce agitație printre o sumedenie de instituții și persoane importante din țară, iar Ion Nălbitoru o surpinde cu ironie
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
mult umor și o subtilă ironie.La timpuri noi, oameni noi.Pătru, cel care se va dovedi urmașul Principelui Pătru Valdescu, om tânăr, vrednic și dornic să se înalțe pe puterile lui,are aceeași judecata sănătoasă și înțeleaptă ca a strămoșului său:” Oameni buni, nu vă temeți de puterile sale! Diavolul în realitate nici nu există! El este numai în obsesia noastră și numai ideea existenței lui ne domină și ne întunecă mintea și sufletul. Această babă este neputincioasă!” Pătru găsește
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
numai ideea existenței lui ne domină și ne întunecă mintea și sufletul. Această babă este neputincioasă!” Pătru găsește comoara și vraja se rupe, pentru că Elena, iubita lui soție nu este alta decât o urmașă a lui Preda, slujitorul credincios al strămoșului său.Găsirea comorii se răspândește ca fulgerul și depășește granițele satului, până atunci uitat de autorități și mai marii țării.Vestea produce agitație printre o sumedenie de instituții și persoane importante din țară, iar Ion Nălbitoru o surpinde cu ironie
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
la hora ce ținea trei zile. Însurățeii, flăcăii și fetele satului însuflețeau aceste evenimente în vervă de sărbătoare. Unde sunt horele, balurile, sărbătorile de altădată?! Distracția se împletea cu munca sau se încurcau una pe cealaltă, ca roata cu frâna? Strămoșii noștri țărani erau harnici, au muncit și au petrecut în armonie. Eu am prins secerișul de grâu ce se desfășura după reguluile unui adevărat ritual. Biata mamă îl tăia cu secerea și-l făcea poloage, pe care eu le adunam
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Și zî-i așa!/” Predomină în aceste cântece compozițiile proprii, sau rodul muncii tale de culegere de folclor de prin sate, în primul rând din locurile tale natale, dar și din orașe? Am foarte multe versuri culese de la moșii și strămoșii noștri, dar, sigur, în transcriere trebuie să poată fi exprimate în formă literară. Iată: „Un rachiu și c-o dulceațî/ Tare-i bun di dimineațî!”/ Sau: „Am crezut cî a me soacră/ Nu-i din cee poamă acrî!/ Socruțî, al
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
noastre și până la apusul vieții. A fost „sădită” în ADN-ul nostru de la origini și va sfârși în veșnicii, iar noi o transmitem generațiilor viitoare, ca o „mireasă” gătită în toată frumusețea ei, precum am primit-o și noi de la strămoși, bunicii și părinții noștri. Limba Română prin simplitatea și complexitatea ei, poartă cea mai mare bogăție pe care nu o găsești în niciun loc din lume, decât în leagănul copilăriei tale. Ea este perla „Neamului meu”, de origine divină, despre
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1440435311.html [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
spoială Ca să-i prindă pe cei slabi Și să-i pună pârcălabi Peste noua rânduială Ne vor mersul în derivă Și nu pacea din cer sfântă De aceea și cuvântă Ridicarea împotrivă Să ne rupă de biserici Unde se-nchinau strămoșii Falșii gentlemeni, codoșii Să ne fie nouă clerici N-avem credință de vânzare Nu vă spunem bun venit Faceți cale-ntoarsă, chit Că distanța-i așa mare! Referință Bibliografică: N-a venit / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 803
N-A VENIT de ION UNTARU în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/N_a_venit_ion_untaru_1363161227.html [Corola-blog/BlogPost/342272_a_343601]
-
Acasa > Cultural > Traditii > CAMELIA TRIPON - TRADIȚIA DIN MOȘI-STRĂMOȘI Autor: Camelia Tripon Publicat în: Ediția nr. 1076 din 11 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Azi, când apele se tulbură și mai mult în Ardeal și Basarabia, parcă strămoșii, ascunși în inima fiecărui copac, ca în „Călin (file din poveste)" sau „Mușatin și codru" de Mihai Eminescu, așteaptă să ne ajute. Așa se face că fiecare strop de rouă spirituală adunată în cupa timpului ne poate ajuta să reclădim
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
în inima fiecărui copac, ca în „Călin (file din poveste)" sau „Mușatin și codru" de Mihai Eminescu, așteaptă să ne ajute. Așa se face că fiecare strop de rouă spirituală adunată în cupa timpului ne poate ajuta să reclădim lumea strămoșilor noștri dintr-un trecut atât de îndepărtat, încât nu avem cuvinte pentru a-l rosti. Antropologia și geologia au creat ipoteza unor catastrofe planetare care acum șaizeci de milioane de ani au dus la dispariția dinozaurilor, apoi au fost erele
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
imaginea Moșului înseamnă a ne cinsti neamul și trecutul, chiar dacă anumite lucruri par de neînțeles sau de basm. Ele sunt încă vii, așa cum vie este și limba noastră - atât cât nația noastră va exista și va păstra tradiția din moși strămoși. Camelia TRIPON Târgu Mureș 5 decembrie 2006 - 5 decembrie 2013 Referință Bibliografică: Camelia TRIPON - TRADIȚIA DIN MOȘI-STRĂMOȘI / Camelia Tripon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1076, Anul III, 11 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Camelia Tripon : Toate Drepturile
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
știe de unde ! - că întruparea însemna încarcerarea spiritului într-un nou trup material, iar moartea ELIBERAREA SPIRITULUI către CREATOR). CITAT : „ Ion Horațiu Crișan prezenta în volumul *Spiritualitatea geto-dacilor* (publicat în 1986) o relatare impresionantă a istoricului Herodot despre comportamentul emoțional al strămoșilor față de viață și moarte. Vorbind despre trauși, traci care locuiau în Munții Rodope, ne spune că: *Rudele stau în jurul nou-născutului și plâng nenorocirile ce va trebui să le îndure acesta, o dată ce a venit pe lume. Sunt pomenite atunci toate suferințele
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1452897452.html [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
de-aici în zare spre Pireu, spre-Areopagul celor neuitați și printre voi mă simt mândru și eu, venit precum un frate, între frați! De-un neam suntem, dar azi când vă vorbesc străină vi se pare limba mea, pe-acei strămoși în voi nu-i întâlnesc și-n ochi plecați zăresc o ceață grea! O, voi, ce vă-nchinați printre ruine, mă rog la suflet să-l păstrați întreg, s-aveți curată curgerea în vine, chiar dacă graiul greu vi-l înțeleg
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1461251995.html [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
tea aceea. Aco¬lo credincioșii vor¬besc deja într-o limbă stră¬ină - și în casă, și cu vecinii lor ș.a.m.d. -, deci, ia¬tă de ce este nevoie să ne men-ți¬¬nem cre¬dința noastră moște¬ni¬tă din strămoși. Din nefericire, lumea orto¬do¬xă este destul de mică. As¬tăzi, când vorbim de un sistem pla¬¬ne¬¬tar de 6,5 - aproape 7 mi¬li¬ar¬de de oameni, ortodocși sun¬tem în jur de două sute și ce¬va
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN by http://confluente.ro/_bucuria_slujirii_este_cea_c_stelian_gombos_1373287462.html [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
se baza pe sclavi, fără drept de mișcare și cuvânt. Mafia continua tradiția Hoardei de Aur, Bizanțului, Despotului, dar fură de la buget mai subtil, sub mantia aparent liberal-occidentală. În parlament, guvern, justiție sunt aleșii baroni ortodocși care refuză din moși, strămoși, prin crez, cultura occidentală și sunt dependenți de crimă organizată, evaziune fiscală, corupție. Dacă cred în acela de ... Citește mai mult Din 1989 statele ortodoxo-comuniste sunt în tranziție spre state mafiote, urmAre a eșecului refacerii unității creștine. Vezi structurile crimei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
se baza pe sclavi, fără drept de mișcare și cuvânt. Mafia continua tradiția Hoardei de Aur, Bizanțului, Despotului, dar fură de la buget mai subtil, sub mantia aparent liberal-occidentală. În parlament, guvern, justiție sunt aleșii baroni ortodocși care refuză din moși, strămoși, prin crez, cultura occidentală și sunt dependenți de crimă organizată, evaziune fiscală, corupție. Dacă cred în acela de ... XXVIII. VIOREL ROMAN - ZECE TEZE, 2015, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 1462 din 01 ianuarie 2015. 1) Românii stau în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
Am auzit un glas de femeie ce venea de mai Sus. Ți-am dat tinerețea veșnică, ți-am dat credință, deși o parte destul de însemnată o aveai. Am constatat citindu-ți articolele publicate în ziarul „Timpul”. În ele apărai Biserică strămoșilor tăi. - Prea sfântă Maria, și aici simt că nu mi-am făcut datoria deplină față de credință mea creștină: „Speranța mea tu n-o lasă să moară/ Din inima-mi-adanc noian de vină; Privirea ta de milă caldă, plină,/ Indurătoare-asupra mea coboară
ÎN CER CU EMINESCU PRIVIND PĂMÂNTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_cer_cu_eminescu_privind_pamantul.html [Corola-blog/BlogPost/348427_a_349756]
-
funcționale. Darwin, un savant al secolului 19, ar fi afirmat că omul se trage din maimuță. Un cor reunit al întregii umanități s-a opus acestei ipoteze. Astăzi se știe că omul și cimpanzeul, o anumită specie de maimuțe, au strămoș comun care, probabil, nu a fost maimuță. Este oare chiar importantă această împrejurare? Omul tot animal rămâne iar evoluția civilizației îl apropie din ce în ce de cea mai fioroasă creatură pe care o suportă natura. Decât genocidul preconizat de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
pornită dintr-un imbold pe care l-am putea crede necesar inițiatic: „O apă cât universul/ Peste gândurile mele./ Inima e prinsă/ În sertarul de sus./ Nici vântul nu mai bate/ Prin patria mea.// Acolo, sub stânca roșie,/ Stă sângele strămoșilor./ Rana de pe cuțit/ Doinește...// Păsări își caută cuibul/ În pământul mamă./ Ramurile copacilor cresc în jos,/ Rădăcinile prind viață spre cer.” În largul celest se întreamă însăși viața, deplinătatea memoriei, până și împlinirea istorică, timp în care roadele se culeg
DANIEL MARIAN DESPRE MENUŢ MAXIMINIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1473396980.html [Corola-blog/BlogPost/375958_a_377287]
-
nostru.Rosenkranz, mot-à-mot, înseamnă "coroană de trandafiri" și mă mîndream cu el, dar sensul real este " mătănii" (rosaries, rosaire, în engleză și respectiv în franceză),adică acele mărgele care se țin în mînă și servesc la rugăciuni. Poate careva dintre strămoși a fost matanar,în orice caz,nu stiu daca bunicul meu Leopold Armîn Rosenkranz a fabricat și mătănii, dar ceea ce știu e ca a fost ungur, de meserie pictor de firme, si a venit de la Budapesta în România, lăsîndu-și acolo
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442952836.html [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
pentru departele Deccan. Aurangzeb pleacă spre Deccan și nu se va mai întoarce în Delhi. După moartea sa, în 1707, urmează confuzia și haosul, iar pentru Agra vine lovitură finală când devine scenă certurilor între guvernatorii mugali. Spre deosebire de iluștrii săi strămoși el are un simplu mormânt la Daulatabad. Prin el măreția Imperiul Mugal ia sfârșit căci cei care urmeaza nu mai sunt așa importanți. În 1716 Jats din Bharatpur conduși de Suraj Mal capturează Agra. În 1770, generalul Marathas Mahadjiscindia capturează
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]