2,407 matches
-
a aruncat tone de zoaie în tot ce a avut nația mai bun, fie că era vorba de Nichita Stănescu sau Gheorghe Hagi, ca să mă opresc la primele exemple ce-mi vin în minte, fie că era vorba de credința strămoșească, blasfemiată într-un mod pe care l-am putea numi criminal, de n-am ști că e produsul unei minți bolnave, unei ființe exaltate și fără măsură, despre care ar putea depune mărturie, unele au și făcut-o, cele vreo
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
religiei creștin ortodoxe, o religie în care ne-am născut și crescut. S-au recitat poezii, iar sub bagheta profesorului de religie MARIUS CIOABĂ, un grup de colindători de la Școala Gimnazială Teliucu Inf. (director prof. Rodica Istrate) a interpretat colinde strămoșești, spre slava lui Hristos, amintind despre ieslea minunată, cântecul păstorilor și magilor îngenunchiați sub lumina peste cer. Cântăreața de muzică populară MARIA MIU, printr-un frumos și autentic colind dedicat sărbătorii Crăciunului a adus o închinare și mărire lui Hristos
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94273_a_95565]
-
spune. El crede cu tărie în melodia versului, în iubire, viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva în Ardeal, pe malul Mureșului cu unde blânde, inspirând poeții, pictorii, dar și pe creatorii populari; așa s-au născut multe doine, din preaplinul unor suflete sensibile la frumos, la autentic. Un asemenea creator
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-și astâmpere setea de frumos rapsozi și instrumentiști minunați, care prin măiestria lor, dăruire sufletească și dragoste nețărmurită pentru obiceiurile și tradițiile strămoșești, ne-au lăsat o zestre inestimabilă. E bine să ne străduim cu toată puterea minții și a sufletului, să lăsăm generațiilor viitoare „o mică filă în cartea de taină a cântecului popular” - carte ce-a fost scrisă cu multă trudă
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
derulate de-a lungul anilor și nu-mi vine să cred câtă emoție, câtă valoare autentică, profundă, necesare unui public tânăr, dornic de modele, a putut produce Redacția emisiunilor militare de televiziune. Arhiva ei e povestea unor generații. De la valorile strămoșești, la batalioanele prezente în teatrele de operații din Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Afganistan și Irak. Sunt o persoană norocoasă. Viața mi-a oferit multe surprize plăcute. Pe una dintre ele am trăit-o în anul 1990. Macazul mi-a schimbat atunci destinul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93567_a_94859]
-
păstrează cu sacralitate memoria străbunilor și nu se înstrăinează de rădăcini. Or, focul dragostei față de neam și grai arde viu în inimile noastre, ar trebui, însă, să avem mai multă îndrăzneală ca să știe toată lumea cât de mult ne iubim limba strămoșească. Adevărul l-am aflat din nou de la dl Constantin UNGUREANU, căruia îi mulțumim anticipat. Și-apoi nu e de mirare că românii bucovineni ascund acest fapt, căci, după cum am aflat, primarii satelor și unii lucrători ai primăriilor, unde Materna a
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
Zi de zi, de-atunci, întruna, Păcăleli mai mari, mai mici, De când cârmuie minciuna Tagmelor de păcălici... Se rotesc lupii la stână Travestiți în miei și oi, Fără milă, fără frână Rup cu colții hălci din noi... Și pe strunga strămoșească Se pun ei pe ei ciobani, Să o prade, s-o hoțească Nesătui de-averi și bani... Suntem neamul lui Păcală, Mulți și proști și adormiți, Lupii lumii ne înșeală: Ruși, franțuzi, jidovi și friți. Iar din iarnă, când din
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
Prin tradiție se spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din plin, cu vin e stropită. Spre veselirea tuturor. Alte străvechi obiceiuri revin cu mituri strămoșești. Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
de pucioasă : „ce a găsit-o p-asta mică să cânte?” „Aha, asta mică vrea și ea să câștige un ban!” „Până și asta mică atentează la punga lor ciuruită!”; „Uite, dom’le, ce au ajuns colindele! Frumoasele noastre tradiții strămoșești! O formă mascată de cerșetorie! Sau de bișniță. Mă rog, tot furt se cheamă. Din buzunarul onestului cetățean!” Într-o fracțiune de secundă, strălucitoarele boabe de senin și bucurie se evaporară de pe frunțile încrețite, ca și când n-ar fi fost. Ochii
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aveți parte!... Așadar, fiți încredințat, Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop Iustinian, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să vă dăruiască multă liniște și pace în suflet, multă bucurie sufletească și să vă răsplătească pentru faptul că i-ați făcut pe ei sau pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un triumf al nostru constatând, încă o dată dacă mai era cazul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
mult bine reușim să facem în jurul nostru. Activitatea Publicistică a P.C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu a) Cărți publicate 1. Teologia muncii la Sfântul Ioan Gură de Aur și actualitatea ei, Sibiu, Tipografia Eparhială, 1975, 140 p. 2. Biserica strămoșească din Transilvania în lupta pentru unitatea spirituală și națională a poporului român, Sibiu, Tipografia Eparhială, 1989, 343 p. 3. TRANSYLVANIA. Romanian History and Perpetuation, Patronaged by PRO PATRIA cultural-scientific Foundation, Bucharest, 1993, 448 p. (în colaborare). 4. Transilvania - istorie și
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
bine a făcut Părintele Irineu Iurașcu, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, acum, la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Irineu Iurașcu de la Mănăstirea giurgiuveană Delta Neajlovului, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
acele soții și fete de traco-geți și carpi, de la sute și sute de kilometri depărtare ca să fie “fecundate” de soldații “romani”? După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau și “curve”, ba chiar și mute, nefiind în stare să-și transmită limba strămoșească copiilor lor! Cât despre noi, urmașii lor, cum ne-am putea numi altfel decât “copii din flori” apăruți dintr-o aventură amoroasă a întregii populații feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu “mândrie”, așteptând apariția “sâmburilor” noului popor și
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova divină/ ca-n Psaltiră,/ ruga, cerul necuprins./ Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
am intrat cu grabă între lucrurile dragi de acasă. Am găsit Scaunul Necunoscut cu un picior rupt. L-am certat cum am știut mai bine și l-am pus la colț. Apoi l-am rebotezat Scaun pentru Fantome de Origini Strămoșești. El a rămas în trei picioare. Nu m-am simțit vinovat și nici obligat să-l repar". O seamă de inserturi onirice apar la intersecția, plină de fantasme dansante, dintre rețeta avangardistă și o puternică atracție către universul copilăresc al
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
Borcea, în așteptarea sentinței!), alias cunoscutul Raoul (solist-ă Naomi, fostă Florin Moldovan - a cântat bine) și “Despre mine și ea” (Bere Gratis). Să mai spunem că s-au clasat pe locurile 12, 11, respectiv 7? Ne e rușine cu limba strămoșească... Notabil este faptul că între cei care au candidat (căci este un concurs de creație, nu de interpretare) i-am întâlnit, înafara lui Virgil Popescu, pe Mihai Alexandru, Gabriel Băruță (acesta e numele corect), Eduard Cârcotă, Bogdan Tașcău (a fost
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
scriu, pe semne că sunt scriitori. Până mai de curând, la noi, documentul era să biruie ficțiunea, măcar că ele se află în bună conviețuire, până la un amestec binevenit, ca să nu mai vorbim de faptul că separarea genurilor e o credință strămoșească. Și chiar critica în înțelesul consacrat al cuvântului n-are de ce să se simtă vexată, știind de unde vine repudierea... În plus, cei mai mulți mari scriitori prețuiesc "nobila dialectică a criticii". Între aceștia, și Nichita Stănescu care, nici mai mult, nici mai
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
în deceniile următoare, topos-ul în cauză va deveni loc comun al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre; cumpăna fîntînei de la poartă, aninată pe răchita
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Peste 30 de producători din toate zonele țări îi invită pe bucureșteni, de sâmbătă până duminică, să petreacă după obiceiuri strămoșești, cu bucate tradiționale, sărbătoarea Sfântă Maria Mare, la o nouă ediție a „Târgului național de produse ecologice, tradiționale și naturale“, din parcul Academiei de Științe Agricole și Silvice. „De Sfântă Maria Mare, fetele purtau o plantă numită Năvalnic, care avea
Obiceiuri strămoşeşti de Sfântă Maria Mare la târgul de la ASAS () [Corola-journal/Journalistic/69257_a_70582]
-
care e un fel de leșie. Convivii sadovenieni se strâmbă recriminator: atunci "să rămână ei cu trinul lor și noi cu țara Moldovei". Personajele caragialiene o dau însă pe bere. Când licoarea nemțească este amestecată imprudent cu cea a pământului strămoșesc (dă-i cu bere, dă-i cu vin), cetățeanul se turmentează și nu mai știe cu cine să voteze. Indecizia electorală e și un efect al indeciziei consumatoare. Și șprițul, numit mișmaș, e operațional în lumea caragialiană, prinsă între tradiții
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
aici. Fiorul nostalgic se comunică sincer, cu un lirism scutit de retorică sentimentală, dar cu un entuziasm reținut, evocator de culori vii: "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre, cumpăna fântânei de la poartă, aninantă pe răchita
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
Paris, orașul luminii absolute, Prea Fericitului Patriarh Justinian Marina (1901-1977), care l-a stimulat și orientat spre reconsiderarea și redefinirea valorilor morale și canonice ale Bisericii Ortodoxe Române. Epistolele acestea, necunoscute până acum, evocă legăturile lui Constantin-Virgil Gheorghiu cu biserica strămoșească, cu tradiția și, mai ales, cu tezaurul ei încorporat în cărți și exegeze. Interesante, în aceeași ordine de idei, sunt și epistolele trimise teologului Olimp Căciulă (1905-1979) care, între anii 1962-1968, a fost inspector general patriarhal și a dialogat, cu
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
și Mănăstirea Sfînta Treime va deveni un loc de pelerinaj și de sfințenie, invidiat de mulți. Credința îi dădea aripi. Făcuse dintr-o fată amărîtă, de la casa de copii, ispitită de mulți diavoli și gata să părăsească țara și Biserica strămoșească, o ființă dăruită lui Hristos, sora Irina! Cîștigase un suflet pentru ortodoxie și pentru țara asta, așa cum spunea părintele Iustin. Se gîndi că bătrînul duhovnic ar fi mîndru de el. Starețul de la Mănăstirea Petru Vodă făcuse mulți ani de pușcărie
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
cel mai ieftin de muncă este al bietului român. În ce umilință a ajuns neamul acesta creștinesc..., se căina bătrînul duhovnic, sperînd ca generațiile noi de fii duhovnicești, cei ca Daniel Corogeanu, nu vor lăsa țara să-și piardă credința strămoșească și-i vor întoarce acasă pe tinerii care plecau la muncă prin toată Europa. Iată că părintele Daniel reușise s-o întoarcă la adevărata credință. Pentru el, ea însemna mai mult decît un copil abandonat. Era un simbol al luptei
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]