2,423 matches
-
făcut înconjurul grădinii din fața Ateneului Român și ne-au vestit că ne-au adus solie de „bună pace” de la bădița Mihai că, de acolo... din lumea Lui, ne păzește și ne călăuzește pe drumul luminos al culturii șii credinței noastre strămoșești. Fie-mi îngăduit să trec în revistă câteva momente de la această procesiune a iubitorilor de poezie, a îndrăgostiților de Eminescu. Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, a fost sărbătorit la Ateneul Român de „Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni”, unde și-
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
fiind, dincolo de războiul hegemonic al celor care l-au provocat, se aflau într-un război al lor - pe care nu-l puteau duce singuri -, menit să salveze Basarabia și Bucovina de Nord, bucăți de glie smulse samavolnic din trupul vetrei strămoșești de hulpavii sovietici. Inițiatorul și coordonatorul cărții, același dr. V. Șoimaru, intuind că statul român va rămâne în stare de amnezie la ceasul comemorării, a semnalat dânsul ceea ce nu s-ar fi întâmplat dinspre instituțiile îndrituite (și previziunea lui a
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... Citește mai mult O splendida poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_baetu/canal [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... X. INTERVIU CU DR. ING. GHEORGHE CIUHANDU PRIMARUL TIMIȘOAREI - UN GOSPODAR CU MINTE ȘI
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_baetu/canal [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
Hunedoarei și poartă numele Sfântului Ierarh Nectarie. Stareț a fost numit tânărul ieromonah Nifon Goangă. Am poposit și noi aici și am consemnat prezența multor credincioși ortodocși de pe a căror fețe desprindeai bucuria unei adânci trăiri sufletești sub semnul credinței strămoșești, a rugăciunii, a iertării și mântuirii. Am mai notat desfășurarea, după Sfânta Liturghie, a unei inedite activități cultural-religioase sub egida Protopopiatului Deva și a Comisiei pentru învățământ și activitate cu tineretul din cadrul Episcopiei Devei și Hunedoarei, și intitulată metaforic „Pace
Un nou schit ortodox pe harta județului Hunedoara by http://uzp.org.ro/un-nou-schit-ortodox-pe-harta-judetului-hunedoara/ [Corola-blog/BlogPost/92900_a_94192]
-
și-a mamei le oftez, Și dorul mă lovește în limba mea frumoasă, În limba-n care zbor și-ngenunchez. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea cununi de dor se leagă. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... Referință Bibliografică: Ne mândrim cu ce avem, în speranță!.. / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
în ea înmiresmând-o. Rugată să spună trăirea cântecului românesc, Maria cântă, mărturisindu-și poezia cântării: „Interpretându-l, e cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o în lume. E sensul dăruirii mele neamului drag.” (ibid.18) „Cântecul nostru strămoșesc în cântecul ei este ca un zbor ceresc spre veșnicia Neamului, spre dumnezeiasca Hristică Iubire. Este un freamăt sublim al Dorului sfânt. Inima ei se zbate pe sub streașina soarelui savurându-i lumina. Sufletul i se atârnă de Coloana Infinitului, acest
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
proaspăt întors abureau, duh sfânt al bunilor străbunilor noștri, în margine de oraș, sub turlele Văcăreștilor... De pe-atunci, de-abușilea, iubită de gâze și flori, Maria urca în lumină ca un miracol, supusă chemării cerurilor înalte, ascultând poveștile adâncului gliei strămoșești. Între pământ și cer, mai târziu, va doini tulburător, făcând risipă de sânge cu fiecare cântec, arzând făclie la ambele capete pentru neamul care a dat-o și ea i s-a dat! Aleanul muzicii s-a tupilat în ea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
străbune, Nichifor Crainic, a cădit în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești, punctele cardinale ale religiozității țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
a crea bunuri valabile pentru noi și pentru clipa trecătoare, și pentru alții, pentru universalitate, pentru eternitate“ („Creștinismul și cultura română“, pp. 28-29). Fără această simbioză riscăm să ne dezrădăcinăm de ethosul românesc, de esența spirituali¬tă¬ții și culturii strămoșești. De aici înțelegem că, după cum sentimentul religios se justifică ontologic înlăuntrul firii omenești, fiind înnăscut într-însa, Ortodoxia reprezintă prin definiție „esențialitatea poporului român“. „Ortodoxia este adâncul nostru. Faptul că este al nostru nu trebuie să fie motiv de închipuire
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
dor de Eminescu, Freamătă prin codri și tremură pe prund Prin apa cristalină de izvor iubit De poetul nostru ce mult a pătimit. Cheamă iar la tine brațele vănjoase Să-ți refacă haina ‘ceea de mătase, Să adune glia noastră strămoșească Sub același cer de limbă romănească. Cheamă iar la tine fiii tăi de aur Să-ți refacă haina aceea de azur Și strănge-i în brațe, mamă iubitoare, Să-și clădeasc'-aicea viața viitoare. Lasă-i ca să guste raiul romănesc, Gura
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1449437754.html [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
de limbă romănească. Cheamă iar la tine fiii tăi de aur Să-ți refacă haina aceea de azur Și strănge-i în brațe, mamă iubitoare, Să-și clădeasc'-aicea viața viitoare. Lasă-i ca să guste raiul romănesc, Gura lor rostească graiul strămoșesc, Visul tău de-o viață, vis de împlinire Le r ă sună-n inimi, răsună-a-nfrățire. Azi, de sărbătoare, măndră Romănie, Să îți aduni fiii de prin băjenie, Căci ei îți sunt sănge, leac și curăție, Nu mai verse
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1449437754.html [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
spunea autoarea Floarea CĂRBUNE în fața consătenilor săi, cu prilejul lansării romanului pe data de 16 iunie 2010. „Rădăcini” este o metaforă care dorește să ne reamintească sorgintea fiecăruia și apartenența la un neam pe care se țese respectul pentru valorile strămoșești ce vor fi dăruite urmașilor. Ar putea fi o carte de memorialistică, o carte ce înmănunchează amintiri din istoria localității Purani de Videle, județul Teleorman, cu tradițiile și obiceiurile localității dar și crâmpeie din propria călătorie prin viață a scriitoarei
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/_locul_magic_al_copilariei_mihai_leonte_1372857652.html [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
Acasa > Strofe > Atasament > C O L I N D Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi pe Sabasa, între munți, Colindă-n straiul strămoșesc Și tineri dar și cei cărunți În dulce grai moldovenesc. Colind străbun aduc acum Când prunc în iesle e Mesia Răsună cerul și pământul Născut-a Prunc Sfânta Maria. În ieslea sfintelor biserici Iisus așteaptă neîncetat Și pe iconostas El
C O L I N D de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1450551540.html [Corola-blog/BlogPost/346113_a_347442]
-
mult bine reușim să facem în jurul nostru. Activitatea Publicistică a P.C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu a) Cărți publicate 1. Teologia muncii la Sfântul Ioan Gură de Aur și actualitatea ei, Sibiu, Tipografia Eparhială, 1975, 140 p. 2. Biserica strămoșească din Transilvania în lupta pentru unitatea spirituală și națională a poporului român, Sibiu, Tipografia Eparhială, 1989, 343 p. 3. TRANSYLVANIA. Romanian History and Perpetuation, Patronaged by PRO PATRIA cultural-scientific Foundation, Bucharest, 1993, 448 p. (în colaborare). 4. Transilvania - istorie și
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
emis de ANCE "Regina Maria", trimis către Guvernul României, dar și altor instutții de mare importanță din țara noastră. Suntem întru totul de acord că România își are locul în marea familie a Europei, dar și de faptul că tradițiile strămoșești, ale fiecărui popor în parte, trebuie respectate cu sfințenie. În rândurile de mai jos dăm spre citire Comunicatul: R O M Â N I A ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” Sub patronajul de onoare al MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE și
COMUNICATUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Comunicatul_asociatiei_nationale_cultu_stefan_lucian_muresanu_1340038120.html [Corola-blog/BlogPost/357546_a_358875]
-
vor înfățișa înaintea judecății supreme, cu faptele lor bune și cu păcatele lor, urmând să-și ocupe locul cuvenit în stratificările spirituale ale cerului” (Ierom. Teognost, Părintele Iustin Pârvu și bogăția unei vieți dăruită lui Hristos. vol.1 Ed. „Credința strămoșească, p. 174). Cele patru cuvinte divine-revelatoare Ortodoxiei: Hristos a înviat! - Adevărat a înviat!, împlinesc imperativul absolut al Vieții cerului și a Pământului. Întruparea și Adevărul Învierii Mântuitorului fundamentează Temelia și Stâlpul Omenirii: „Dacă am aduna toate faptele creștinilor rezumându-le
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
Grecia.. Aromânii susțin că limba lor este diferită de limba română, că este o limbă protolatină străveche. Între timp, în Grecia, limba aromână fără școli, cu interdicții majore cu privire la învățământ, practic s-a desființat, iar copii lor au uitat limba strămoșească. Bucuria ciobanului Ramo Tot în revista Formula As”, nr.889, oct. 2009, în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia), autorul Cătălin Manole relatează cu emoție întâlnirea cu un cioban din muntele Bjelasca, vârful...Ciobănița Mare. Ciobanul Ramo
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
din închisoare. Nelegiuirea săvârșită mă doare. Spune-mi cu ce s-o ispășesc? Pedeapsă pe măsura faptei doresc. VEZINAS Ooo, iubită fiică a lui decebal, iubită preoteasă! Înghețul pe munte e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini strămoșești Pentru aceia ce s-au împotrivit poruncilor regești. Nu au cunoscut dacii un rău mai mare! DOCHIA Dochia a săvârșit în Dacia prima trădare Împotriva țării, a strămoșilor, a dacilor toți, A uneltit în răul strănepoților din nepoți. ( Către ceilalți
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Cultural > Traditii > TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL Tradiție creștinească traversând prin timp istoric, vine-n vatră strămoșească, cu-al Apostolilor praznic. Merișoare și cireșe de-s coapte sau pârguite, la săraci se-mpart în vase; pentru morții din morminte. Obiceiul amintește călătorilor prin viață, că soarta le pregătește un sfârșit pierdut în ceață. Iar sufletul va străbate
TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1467180273.html [Corola-blog/BlogPost/368686_a_370015]
-
veacuri trecutul României, Din cripta de la Putna, Ștefan spre noi privește. Sosit-a sol de Paște,în pragul ctitoriei, Foc viu ne e speranța, el spre altar pășește. Emoția străbate prin trup, întreaga țară. El s-a întors acasă, în strămoșeasca vatră. Purtat-a cu obidă, decenii de ocară. Însă astăzi, în genunchi sărută sfânta piatră. Deschis îi este drumul,spre a țării capitală, Unde-n triumf străbate un fluviu omenesc. Cu flori și cu urale, erupția stradală Cuprinde cu a
CHEMAREA NEAMULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1413190700.html [Corola-blog/BlogPost/383700_a_385029]
-
joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc. Referință Bibliografică: Călușarii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 519, Anul II, 02 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Calusarii_elena_armenescu_1338619638.html [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
vârstă a acumulărilor, a înțelepciunii, 80 de ani. La origine istoric literar, născut pe meleagurile Chișinăului, cu tata licențiat în studii administrative și mama învățătoare și profesoara, el s-a nascut hărăzit parcă să lupte pentru apărarea altarelor și vetrelor strămoșești. Căci a fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine socoate iubirea de țară drept o datorie e în stare să se laude cu ea. O știu la fel de bine toți cei care am fost, trecători sau statornici
LA MULTI ANI DOMNULE PROFESOR,LA MULTI ANI ROMANIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405144316.html [Corola-blog/BlogPost/349229_a_350558]
-
de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt deplin încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să îi dăruiască iertarea păcatelor și așezarea lui cu drepții și cu aleșii Săi, răsplătindu-i pentru faptul că i-a făcut pe ei sau pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1412057070.html [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”. Taina Nașterii după trup a lui Hristos a fost revelată de Duhul Sfânt proorocilor Vechiului Testament ca fiind evenimentul viitor prin care Dumnezeu îi iartă pe oamenii căzuți sub păcatul strămoșesc și încheie cu ei un Nou Testament, prin care vor moșteni mântuirea și împărăția cerurilor. Iar proorocii au vestit viitoarea naștere a lui Emanuel („cu noi este Dumnezeu”) ca fiind cea mai mare nădejde, cel mai important moment din cursul
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_craciunului_sau_praznicul_imparatesc_al_nasterii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/371102_a_372431]