3,258 matches
-
care este înlăturat nu numai termenul comparat , dar și adverbul de comparație. Rămâne doar termenul cu sens figurat. Așa capătă mesajul forță, dacă, în loc să spunem: „soarele străpunse norii cu razele sale fierbinți, ca niște sulițe de foc”, vom exclama „soarele străpunse perdeaua de nori cu sulițe de foc”. Sau, în loc de: „câmpia acoperită cu zăpadă strălucește ca o pânză cusută cu diamante”, voi spune „Valuri de scântei unduiau lanurile de diamante”. Se observă diferența, pentru că mesajul, deși scurtat, devine convingător. Cum se
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
aruncat asupra ochiului meu stâng. Irisul acestuia deveni pe dată cadranul unui ornic straniu, purtând orele îndărăt spre originea timpului. Prin limbile sale, în loc de vetustul ticăit, se repetă în ritm perfid un leitmotiv: Sunt arborele vremii. Rădăcinile-mi, șerpi negri, străpung un pian mut. De unica-mi ramură atârnă sângerie o batistă din mătase. E chipul meu străpuns de bumerangul idelor neînvinse! Căutătura-mi culege subit din oniric o roadă-imagine, în care șarpele-rădăcină se-aurește înălțându-se încolăcit pe frunza de
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1483268637.html [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
spre originea timpului. Prin limbile sale, în loc de vetustul ticăit, se repetă în ritm perfid un leitmotiv: Sunt arborele vremii. Rădăcinile-mi, șerpi negri, străpung un pian mut. De unica-mi ramură atârnă sângerie o batistă din mătase. E chipul meu străpuns de bumerangul idelor neînvinse! Căutătura-mi culege subit din oniric o roadă-imagine, în care șarpele-rădăcină se-aurește înălțându-se încolăcit pe frunza de treflă a unui as. Cât clipesc, trefla se preschimbă-n romb stacojiu, părelnic mecanism al ceasului întors
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1483268637.html [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
fi călare, Și nu-l poți purta-n spinare, Că ursul este ca romul, De ți-e frică, el dă tonul! Cu ursul să nu glumiți, De-i aproape nu fugiți! Iute din urmă v-ajunge Și cu gheara vă străpunge! Dacă ursul e rănit Și cu voi s-a întâlnit, Sigur o să vă atace, Fiți atent, la ce va face! De-i împușcat și n-a murit, E vai de cine l-a-ntâlnit! Nu-s de așteaptat clipe frumoase... Instantaneu va
FERIȚI-VĂ DE URS de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1488309361.html [Corola-blog/BlogPost/380318_a_381647]
-
îmi alerga nebunește, din rădăcini până în creștetul coroanei. Mi-a trebuit ceva timp ca să-mi revin...Atunci, am realizat că sunetul venea dinspre un clopoțel alb, ridicat deasupra zăpezii, iar ceea ce părea tânguire, era, de fapt, cântul biruinței. Clopoțelul delicat străpunsese stratul de zăpadă din dorințade a vesti venirea primăverii. - Înțelegi, Dragobete? Copila ce-mi îmbrățișa trunchiul, transferându-mi din căldura ei, era o zână. Zâna Primăvară. Melodia suavă a fost auzită și de ea, dar bietul ghiocel, căci așa se
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_floarea_carbune_1393774125.html [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
acestea de căutate și necesare, ci spre spectacole cu public și spre spectacolul elevat de televiziune ori audițiile radio care interesează strict sufletesc pe români. Din multitudinea de texte ale Floarei Calotă măcar unul singur, nu se poate să nu străpungă inima oricărui român în fiecare dintre momentele lui sufletești! Dar, în genere, cântecele interpretei Floarea Calotă sunt atât de semnificative pentru sentimentele umane, încât pot fi transpuse în variante de hrană și respirație, fără de care sufletul uman nu supraviețuiește. Întâlnind
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
lăcrimând, Vântul treieră prin boare Bobul de nectar plăpând. Clipe-au înghețat în stele Conturând nemărginiri, Se strecoară prin inele Focuri ce aprind iubiri. CÂNTECUL IUBIRII Inima cântă astăzi la vioară Un cântec renăscut de primăvară; Un sunet magic îmi străpunge timpul Și-n flori curate îmi aprinde câmpul. Te cânt, iubire, azi, dansând cu norii, Te cânt și mă strecor din nou cu zorii, Însă iubirea - gânduri și dorință, Îmi cenzurează stele și credință. Te cânt, iubire, rătăcindu-mi timpul
POEME NECUPRINSE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425074882.html [Corola-blog/BlogPost/374705_a_376034]
-
mână de cremă și l-a dat pe ăsta, pe arsuri. Parcă clefăia mai ușor așa. Era unsprezece și-un sfert, când ne-am apucat iar de săpat, doar că acu' săpam să ieșim din propiu' mormânt, nu ca să-i străpungem măruntaiele preamăritului. Eu, nea Titi și Mitu dădeam la târnăcoape, Chiriac dădea la lopată. Am dat așa la târnăcop vreo oră. Când m-am uitat la ceas, am trântit târnăcopul și m-am pus în cur. „Mai ieșim pe dracu
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
și el ca toți copii. De multe ori mi-a zis «Tată, ce n-aș da să fiu ortac!»” N-am mai bocit nici unu'. Eram amețiți de cap, dar am stat cuminți, până am văzut lumina de pe căștile ortacilor, străpungând, ultimu'perete de pământ ce ne despărțea. - Asta a fost prima mea zi de muncă, dacă tot m-ai întrebat. De-atunci, toți trei, eu, Chiriac și Mitu, scorbelim pământu' ăsta. Nea Titi a murit, după doi ani, înainte să
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
în care să nu poată fi abordat, dar în literatură, filozofie și artă excelează, reușind a găsi repede și calea care duce la apogeu, aspațializare și nemurire, survolând până în amănunt creații și vieți de creatori ai artei și culturii care străpung granițele națiunii lor pentru a evada înălțându-se în universalitate prin genialitatea lor... Cum își construiește el Pentagonul? „Vei vedea cititorule...” - atenționează original autorul! 1) Într-una din laturi a Pentagonului său, în prima chiar, autorul fixează „atelierele artelor frumoase
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
pe acest pământ era exact opusul a tot ceea ce fusese până acum. De undeva din spatele său se auzeau șoapte vagi, ca printr-o pâlnie înfundată: - Ce spui? A sosit momentul să batem clopotele? Dădu să se întoarcă, dar vocea Emiliei străpunse lumina: - Lolek! Lolek! În lumea materială lumânarea se topi încet dar sigur, iar el zâmbi cu fața către lumea umbrelor. - Mamă, șopti încet de teamă să nu fie auzit de cei care îi mai păzeau încă anevoiasele și abia văzutele
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1407961263.html [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
zgripțuroaicei pe care o slujiseră cu credință zeci de ani, își începură dezmățul. Chiote de bucurie și râsete străbat din adâncul grotei, iar șopârle uriașe țopăie de pe o stâncă pe alta. Deodată, dinspre creasta muntelui, o rază de lumină cerească străpunge negura luminând cărarea. - Tată, să lăsăm aurul și să ne salvăm viața, imploră Tudor în disperarea sa. Îngerii păzitori ne luminează calea! - Nici prin gând, fiule! - Te implor! Ești legat la ochi? Nu vezi că Dumnezeu ne dă o șansă
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CHRISTIAN W. SCHENK - DANA BORCEA ȘI... UN BOB DE LUMINĂ Autor: Cristian W Schenk Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului - Un argument - Fiecare nouă carte tinde spre frumos, încearcă să străpungă marginile esteticului, să le depășească asemenea unei raze de soare străpungând în zori de ziuă liniștea infinitului nopților. Biografia Danei Borcea poate constitui materialul unui roman întreg, prin atașamentul ei față de problemele sociale, sacrificiul personal pe care-l aduce față de
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_w_schenk_1485648454.html [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
BOB DE LUMINĂ Autor: Cristian W Schenk Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului - Un argument - Fiecare nouă carte tinde spre frumos, încearcă să străpungă marginile esteticului, să le depășească asemenea unei raze de soare străpungând în zori de ziuă liniștea infinitului nopților. Biografia Danei Borcea poate constitui materialul unui roman întreg, prin atașamentul ei față de problemele sociale, sacrificiul personal pe care-l aduce față de nevoiași, față de cei marginalizați, față de cei pe care soarta nu i-
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_w_schenk_1485648454.html [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
la unison o constelație diamantină Aceleași anaconde spații plonjând spre infinit În ecuații simultane de întuneric și lumină Suspinul Lyrei pe nebuloasele acorduri Epava stelei, lent, inundă firmamentul Himere epitafuri se risipesc în largi exoduri Leviathan abisul,unde lumina doar, străpunge nimicul cel perpetuu. În supernove se prăbușesc materii și stihii Și se sfărâmă spații sub eternitatea vidă Leviatan e cerul sorbind mărunte stele vii Și galaxii ca fire de nisip se scurg ca-ntr-o clepsidră. Referință Bibliografică: Leviathan-1 / Mihai
LEVIATHAN-1 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Leviathan_1de_mihai_condur_1330938427.html [Corola-blog/BlogPost/354764_a_356093]
-
și chipu-ti și i-mi este frică S-adorm,că nu cumva din vise să i-mi piei. Sclipire rece de crai nou Se furiseaza-n casă,pe ascuns, Sclipire,ce se pierde-n hau În ceruri,de unde a străpuns. Mă prinde dimineață treaz Cu ochii pironiți în geam. Mă prinde trist și nu mai sînt viteaz, Cu gindul dus și simt că nu mai am elan. Citește mai mult CLIPE AMAGITOAREAm așteptat cu suflet gituit și stinsUn semn din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > APOCALIPTIC II Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un ecou străpunge pleoapa, Tunet muge din adâncuri, Sângele își sapă groapa, Fulgere aprind amurguri... Ard altarele sub cruce, Ies icoane din morminte, Peste zări o umbră-și duce Sumbru strai de oseminte! Suflete arzând se ‘nalță Și se mistuie-n genune, Lumea
APOCALIPTIC II de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1461000251.html [Corola-blog/BlogPost/381932_a_383261]
-
luat mâna de pe daci, oare? Dă în ghiara pieirii întregul popor!? ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI O, Doamne, mărite! A sosit ceasul să mor!? Scena 4. ( Tehomir intră rănit de moarte. DECEBAL Ooo ... Tehomire ... și tu!? TEHOMIR Da, în luptă am căzut, A străpuns o suliță prin scut! M-am târât până aici rănit S-o văd pe Dochia pe care o iubesc. DECEBAL Dochia a murit! E în corul îngeresc! TEHOMIR Oh ... oh ... oh ... ! Copilul unde este? DECEBAL 40 Îl aduce acum Olacul
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
este rău. ( Bea. Se aude spărgându-se poarta domnească. Tropot și pași, iureș pe scări, se aud năvălind înăuntru.). DECEBAL ( Așezându-se pe scaunul domnesc. ). Troznește stejarul, se clatină pleșuvul munte. Dragă spadă! Ai cunoscut bătăli crunte, Atâția dușmani a străpuns al tău fier. Nevrelnic, prin tine, pe tronu-mi să pier! Își împlântă saba în piept. Cu ultima sforțare o scoate și o așează lângă el. În poziția inițială pare viu pe scaunul domnesc. Liciniu și Ionuț îngenunche. Așa îi găsește
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
de-al nostru de a adăposti în munți o „iscoadă”, un „dușman al poporului” (simpatizant sau chiar legionar, țărănist, liberal sau regalist), gest care l-a costat ani buni de închisoare. Alt frison, altă primejdie va „unelti” pentru a-mi străpunge carapacea „lentorii și pasivității”: marele incendiu din Rucăr din 25 martie 1953, la doar trei săptămâni după ce-l bocisem pe „tătucul” Stalin ... Referință Bibliografică: Începuturile lecturii și cum îți vine pofta de ea ... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
când oile-și cântă cântarea ,cântarea ierbii , iar vântul răzbate până în umbră pașii pe ploaie , pe firele ierbii luându-te-n zbor , e visul pe ape ce umblă , pe palmele timpului în izvoare de raze, e visul ce ochii-ți străpunge , până pe măgura zilei în picuri de rouă ; Ogrădeasa numit . Acolo florile cântă , și umbra și pașii , și apa-n pâraie ce curge , ca firul de iarbă ce urcă spre cer din tufele Ogrădesei . În tufe , acolo , pe patul de mușchi
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
-n legi cutumiare) primi acea însărcinare ce se-asorta cu al săi soi. Fiind al aurorei fiu iubit, eu, Lucifer, lumină-nvăpăiată, luceafăr deveneam când crugul avea obrajii rumeni ca de fată și mă sforțam pân' la durere necunoscutul să-l străpung cu pâlpâiri fără speranță pentru un drum atât de lung, încât se șușotea la colțuri că sunt un vanitos rebel, dispus la orice mișelie doar-doar voi fi mai sus ca El. De-aceea, Tatăl m-a chemat la o discuție
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
încremenită, ca să-și astâmpere aleanul cu seva-n vrere priponită ... ” Și, lunecos precum un șarpe cu chip de-arhanghel ipocrit, m-am furișat lângă femeie - chitind c-acolo-i de lovit de vreau ca zidul șubrezit al ascultării să-l străpung - și i-am șoptit c-o patimă mai verde ca mireasma-n crâng: -Tu, mult mai vie decât viul, de facere făcută mama a tot ce este viu, fii pentru mine împlinirea acelui vis țesut duios în noaptea depărtării când
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
2013 Toate Articolele Autorului ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂ Semeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșește Mantia-și trece-n grabă pe creasta unui deal La poale, crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit. Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind, Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvală Inundă-ne iubirea - noian de prospețime, Zâmbește-o
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
oameni și de bine ... FEERIE DE MAI În dimineți sfințite cu limpezimi de rouă Pe brațele tăcerii cu flori de liliac Iubite-n taina nopții de-un arc de lună nouă Miresme de petunii te-ntâmpină-n cerdac O liniște străpunsă de triluri jucăușe Prin ramuri înverzite cântându-și tanic dor Și-un rai de prospețime cu iriși-căldărușe Ostrov de lăcrimioare, bujori făcând amor Cu fluturi albi ce-și poartă aripile gingașe În feciorelnic dans pe jarul din petale... Sub poale
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]