792 matches
-
ale lumii, că nu Franța e țara sa, ci lumea, că nu e departe de nimeni, nu-i peste mări și țări, nu-i la câțiva hilometri, nici măcar la câțiva metri, ci e chiar în inima celor care iubesc muzica! Strașnică făgăduială are Dumnezeu față de om, dându-i speranță până în ultima clipă de viață! Personal am avut o speranță care părea să se apropie de stingere, în minunea de a o întâlni pe Mireille Mathieu, și s-a împlinit! Înainte să
PEPINO POPESCU. SUSURUL MUZICII CU MIREILLE MATHIEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397145915.html [Corola-blog/BlogPost/347766_a_349095]
-
Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul de cioban. Veniți aici, ca să vedeți în teascuri Cum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor, Acesta-i cel mai strașnic dar al lor. Veniți aici, să învățăm acum Cum să trăim viața si-nca,cum, Din viața lor să știm ce să alegem Pe trepte tot mai' nalte noi să mergem. Veniți aici, unde spre noi coboară Dovadă sacra-a
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1489577787.html [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
CAPITOLUL XII NICHITA TOMESCU - Reprezentant juridic al Canadei la ONU, avocat al mafioților și poet al Bărăganului Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri. Mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-10/ [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 202 din 21 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, simpaticul și fascinantul meu prieten, neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe „sacul plin cu amintiri”; mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau de fiecare dată
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/_cand_plecam_din_lume_nu_luam_cu_noi_nici_greutatea_scamei_.html [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
pe Ceahlău, în timp ce asfințea fascinant astrul zilei, el stătea, scuzați, cu dosul la minunatul spectacol ceresc, suflând în cărbunii și vreascurile focului, care trebuiau să-și aprindă răsăritul lor meschin, dar atât de trebuitor. Și cine-apoi a descris cel mai strașnic amurg de soare, în pagini fermecate, având parfum de cetină și măreție de-nchinare?! Bineînțeles - Mihai Sadoveanu!... Și la ceas de tochitură din ciosvârte de carne atent pregătite, ca să se poată rumeni atât cât trebuie, aflându-ne și-ntre salate și
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1463013314.html [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
suplinești?! plusă ușor temperat, ridicând sprâncenele a râs concesiv, după care, hohoti răgușit, căci o voce îi silabisise în clar numele interpelatului său. Izbucniseră toți în râs. Apoi, reperând mișcările Americanului, se ridicară în picioare ca mânați de niște resorturi strașnice, încât nimeni n-ar fi zis că ei sunt septuagenari. Îl urmară, emoționați. O ușă batantă se deschise și pășiră în Salonul de cocktail-uri. De undeva se auzi un glas care le ostoi bătăile inimilor: da, e ora...! Pe
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Și fie din mare dragoste pentru femeia care i-l făcuse, fie întrevăzînd un semn pentru urmaș, acceptă ca acesta să fie botezat cu pecetea numelui care habar n-are cum de se pripășise în familia sa... Se încinge o strașnică petrecere, cu lăutari. Botezul se întinde trei zile și trei nopți, cu Bădălanul nins, dezlănțuit peste căsuța fericirii. Și în timp ce Constantin Nae nu prididește să închine cu belșugul urărilor, subliniate de arcușurile scripcarilor, un Moș-Crăciun al închipuirii materne răstoarnă sacul
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_leonard_0.html [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
din întâmplare, în mâinile tale, înainte de a-i deschide coperțile, îngăduie-mi să-ți împărtășesc un secret. Vei răsfoi pagină după pagină și poate nu îți vei da seama de o subtilitate. Scriitoarea Ligia Seman a țesut cu penița sa strașnică, o pânză nevăzută între Dumnezeu și Umanitate. Firul țesut cu migală, dincolo de cuvinte, pe care îl vei simți doar cu ochii sufletului, este Dragostea inegalabilă a Mântuitorului. Acest unic liant te va ghida fără să îți dai seama, de la deznădejde
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Teodora_sorina_cotrau_tr_teodora_sorina_cotrau_1384774215.html [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
puterea nu se întamplă a fi decât comparabilă cu dorința de dominare, care este din ce în ce mai mare pe măsura insatisfacțiilor anterioare, deoarece nu mulți pot fi dominați, cu atât mai puțin un veșnic copil rebel(așa după cum poate fi o femeie strașnică și cu adevărat puternică)..? Aceasta dacă nu se întâmplă atunci se trece la abuzul de forță de care face exces tocmai acele minți mai slabe, ce ar evita chiar înfruntarea directă cu unul pe măsură, ce să mai spui de
A FI SAU NU FI DOMINATOR..? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1460924512.html [Corola-blog/BlogPost/348496_a_349825]
-
de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. Sunt omul-râu și-n vadu-mi singuratic, Sub pietre vii, mă-nghesuie tăceri. Adeseori, în murmuru-mi apatic, E simfonia ultimei căderi. Sunt omul-vis... Sub draperii de ceață, Simt sfâșierea strașnicei furtuni, Pe vechi himere-n terna dimineață, Văd noua mască a grăbitei luni. Sunt omul-nor și de-aș aduce ploaia, Aș pune-o scut la poarta din cuvânt, M-aș agăța de cer, să-nlătur droaia De meteori cu trist
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
cristalină Un râu de smoală fost-a, până ieri... Citește mai mult Sunt omul-râu și-n vadu-mi singuratic,Sub pietre vii, mă-nghesuie tăceri.Adeseori, în murmuru-mi apatic,E simfonia ultimei căderi.Sunt omul-vis... Sub draperii de ceață,Simt sfâșierea strașnicei furtuni, Pe vechi himere-n terna dimineață,Văd noua mască a grăbitei luni.Sunt omul-nor și de-aș aduce ploaia,Aș pune-o scut la poarta din cuvânt,M-aș agăța de cer, să-nlătur droaiaDe meteori cu trist deznodământ
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
fecundă care-mi aține calea, Iar anii-mi - licuricii cu zbor schimonosit, Mi-e sâmbăta lințoliul ce-l flutură azi jalea. Mi-e timpul inamicul cu aripi de oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri, Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel, Observ, după nuanță-s dispuse în carouri. Mai pierd și azi o luptă cu orele pustii, Migrează plictiseala ca păsări călătoare, Aș duce săptămâna tăiată în fâșii, S-o coase cu migală o nouă ursitoare. În zilele ce-aleargă
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
fecundă care-mi aține calea,Iar anii-mi - licuricii cu zbor schimonosit,Mi-e sâmbăta lințoliul ce-l flutură azi jalea.Mi-e timpul inamicul cu aripi de oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri,Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel,Observ, după nuanță-s dispuse în carouri.Mai pierd și azi o luptă cu orele pustii,Migrează plictiseala ca păsări călătoare,Aș duce săptămâna tăiată în fâșii,S-o coase cu migală o nouă ursitoare.În zilele ce-aleargă
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
prima, că prin acest roz nu propun un spațiu în care să se discute despre ce maiouri cu vedere la buric s-au mai băgat la mall, ci o privire detașată și senin-flegmatică asupra lumii, în primul rând, plus o strașnică joacă de-a autoironia, în al doilea rând? Răspunsul a fost “Evident că nu vor înțelege toți de ce le umplu monitoarele de roz, dar asta e, mă interesează mai mult cei care vor înțelege”. Pariez că aceleași întrebări și le-
Când rozul nu este ce pare a fi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20899_a_22224]
-
așa, de la el. Sau că pune, pur și simplu, suflet în dulciurile pe care le face. :: află pe Bucharest by hand cum a trecut Fadel de recesiune și ce mă face să-i vizitez patiseria chiar și în timpul celor mai strașnice diete.
Islamul cel dulce by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82512_a_83837]
-
benzi pe care curgeau neîncetat SMS-urile. Printre ale noastre se mai strecura câte un “Salutări la familia Flaimucea din Dor Mărunt și cele mai bune urări de sănătate și viață lungă. Semnat: nașu Nelu”, ceea ce făcea treaba și mai strașnică. Am contribuit consistent la prosperitatea Taraf TV în perioada aia, dar ne-am și superdistrat. Până mai ieri, așadar, Taraf TV mi se părea cea mai inedită metodă de a transmite mesaje. Nu aflasem încă de www.scriepecer.ro, platforma
Vorba zboară, scrisul pe cer rămâne by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20832_a_22157]
-
cel prins de corpurile lor să nu se poată întoarce./ Ea a creat vipera, dragonul și lahamu (sfinx),/ "Leul cel mare, câinele turbat, omul-scorpion,/ "Puternici demoni cu chip de leu, dragoni zburători, centaurul,/ "Ce poartă arme necruțătoare, neînfricați în lupte./ "Strașnice erau poruncile ei, de necălcat erau ele./ În total unsprezece de acest soi a adus în linie./ "Dintre zei, primii ei născuți, ce formau ceață ei,/ Ea l-a ridicat pe Kingu, în mijlocul lor l-a facut șef./ "Să meargă
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
întâlnite specii vegetale rare (unele specifice stâncăriilor), printre care: piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțelul de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), coroniște ("Coronilla varia"), păiușul ("Festuca cinerea"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), alior ("Euphorbia cyparissias"), sclipeți ("Potentilla erecta"), albăstriță ("Centaurea micranthos")., sipică ("Scobiosa ochroleuca"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus") sau păștiță ("Anemone nemerosa"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
punctul de vedere al artiștilor, ci în primul rând al OSCE-ului, care își propune acest scop educativ și, teoretic, ar putea să susțină o muncă pe termen mai lung. Da, cumva asta mi se pare și mie cel mai strașnic. Faptul că te trezesti într-un context în care nimeni nu prea crede în scopul unui demers. Adică OSCE-ul nu pare să creadă, directorii de școli și de case de cultură de cele mai multe ori numai de astă nu au
„Spectacolul nostru era practic o luptă cu spectatorii” () [Corola-website/Science/295736_a_297065]
-
speciilor de faună și floră sălbatică.), printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
latinist renumit sau foarte bun cunoscător al limbii grecești, ci și „un strălucit cunoscător al limbii sanskrite”. Articolele sale despre filosofia orientală se regăsesc publicate în "Convorbiri literare". În "Istoria ideilor mele", Alexandru Dimitrie Xenopol își amintește de o „luptă strașnică” între trei filologi de seamă, Vasile Burlă, Bogdan Petriceicu Hasdeu și Alexandru Cihac, cu privire la la etimologia cuvântului rață, eveniment ridiculizat de el într-o poemă eroi-comică, cu titlul "Rața lui Burlă". În vara anului 1885, prietenii din Iași ai lui
Vasile Burlă () [Corola-website/Science/326114_a_327443]
-
cu totul printr-o zugrăveală copilărească făcută de un meșter din Nicula. Bietul om, din cât se pricepea, a făcut sfinți noi, a tămânjit cum e mai rău pe cei vechi și a împodobit și păretele din afară cu un strașnic Sânt Ilie pe carul de foc. Astfel, această zugrăveală unică are interes întru aceia că arată care pot fi ideile despre artă ale unei minți simple pe care n'a înrâurit-o nici-o școală.”" În ultimii ani, biserica a beneficiat
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
o dimineată: porțile deschise și nu mai era nimeni cum i-o dus, unde i-o dus, ce s-o făcut cu dânșii nu știu. Si era vai de capul lor. Flămânzi, murdari, rupți, distruși... o stare deplorabilă, o stare strașnică. Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era. Care mureau, care îi împușcau. Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau... Evreii, singuri îngropau. Îngropau tot timpul
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
într-o perioadă anterioară mențiunii sale de pe moșia Adicăuților. Cică, оn pădurea din nord-vestul satului și azi se mai pot găsi niște cruci de piatră. Aici, susțin ei, ar fi fost prima vatră a satului, dar a dat o epidemie strașnică și au pierit aproape toți locuitorii lui. Cei rămași au hotărît să se mute de aici, că locul, cică, era blestemat, dar au hotărît să se mute în partea, din care în primăvară vor auzi primul tunet de ploae. Satul
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
necunoscute, a fost indispus de această cerere, având impresia că Goga fugea de front, o atitudine pe care o considera nepermisă unui ardelean, în special unui om care pledase cu multă stăruință pentru intrarea în război. El ia făcut o strașnică morală, și l-a îndemnat, chiar cu oarecare brutalitate, să plece pe front cu un regiment obișnuit. Goga a plecat adânc jignit în suflet și în amorul propriu. Împreună cu fratele său, Octavian Goga s-a înrolat într-un regiment compus
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]