955 matches
-
mai spun de haine, pantofi, toate sunt aici. Căutând prin sertare, Cecilia a găsit o lingură de lemn pentru rântaș. — Am găsit soluția. Mâncăm pe rând cu lingura asta. —Lingură de lemn? — Ce dacă? Înainte vreme, oamenii nu mâncau din strachină cu lingură de lemn și mâncarea li se părea mai bună? Ia să vezi! Au încălzit ciorba. A mâncat întâi Cecilia din farfuria ei, făcându-i poftă lui Matei. —Iiii! Ce bună este!, sorbea o lingură. Ce gustoasă!, sorbea altă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
linguri, ciubere, poloboace, arme: bâte țintuite, pumnale și paloșe, diferite dotări pentru agricultură, cum ar fi; care, sănii, pluguri, grape, precum și multe alte obiecte mărunte. Din pământul galben care se putea găsi ușor pe malurile râului Bașiu făureau oale și străchini. Populația urilor, era formată din oameni harnici și muncitori de aceea, în comparație cu vecinii ei, se situa pe o poziție socială mai avansată. Din această cauză în fiecare an după ce strângeau recoltele erau atacați de către triburile barbare, sub conducerea regelui Zombo
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
domnie a bunului și inutilului nostru monarh don Filip al IV-lea, numit complet anapoda Cel Mare, gesturile cavalerești și ospitaliere, serviciul divin În zilele de sărbătoare și plimbatul cu spada sculată băț și cu burta goală ar fi umplut străchinile cu mâncare și buzunarele cu bani, altă făină s-ar fi măcinat la moara noastră, a mea, a căpitanului Alatriste, a spaniolilor În general și a bietei Spanii În special. Și tocmai timpul acela infam este denumit Secolul de Aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgalăi sau pot degusta produse care mai
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
din părțile codrilor, tânăr șomer rural, asista la o plângere a directoarei școlii către primar, precum că din lipsă de elevi e vorba să se închidă școala. - Ei ba! a sărit Vasea. Iaca dacă domnul primare îmi dă câte o strachină de borș cu carne și țălină în tătă ziua, nu mai închide nimeni școala!... Și ăia de la televiziune: testosteron, testosteron!
Salvarea neamului by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6772_a_8097]
-
din spate, cu întunericul ei, cu țâșniturile ei de stuf și cucuvelele ei mânioase, valurile care plecau și veneau se loveau în odăi cu un mic vârtej de spumă. Încât pisicile, cu toate eforturile bucătăresei de a le seduce cu străchini de țipari, dispăreau printre eucalipții alarmați de dezordinea mării și cadavrele de marinari agățați de fragmente de cârmă, care ne fixau din dulapuri dintre cutiile de pălării. Nu existau pisici dar posedam un corb cu aripile ascuțite și mers legănat
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
Macca, vizavi de Prefectură". Erau restaurante de lux, altele onorabile, dar și birturi populare ce-și ziceau economice, cu vitrina la demisol și unde se găseau expuse cele mai ieftine feluri de mâncare, piftia de porc, iahnia de fasole, în străchini, iaurt, în vase largi, la prețuri între 2 și 3 lei. Să nu pretinzi homari au sauce Thermidor la birtul din colț, nici sarmale, la Ritz, sfătuia, în fericitul interval interbelic, Păstorel. Craii divinului Mateiu gustau, la birtul lui Iordache
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat, lăicere și lăzi de zestre, cu chimire și genți, alambicuri, blidare, lingurare, sărărițe și pipernițe. Vizitatorii vor putea degusta și "de-ale gurii
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
de gazete. Eugen Ionescu, nemaiavînd, în timp, nimic a face cu poetul începător al tinerilor ani '30, este surprins cu o mică declarație de simpatie pentru propriul sine, el, cusurgiul neîmpăcat: Aiurit/ și aburit,// cum eram/ tot mă iubeam.// În strachină, nătâng,/ împlântam piciorul stâng,// și nu călcam deștept/ nici cu piciorul drept.// Dar printre nori/ alergam ușor,// iar dacă mă'ncurcam de stele/ le culegeam, ca niște mere.// Cum eram,/ tot mă iubeam." (Suvenir). Un Albatros, în felul lui, și
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
noiembrie, până duminică, 1 decembrie, de la 10 de dimineață la 6 pe seară, cei care își vor face drum la Muzeul Național al Țăranului Român pot achiziționa linguri, fluiere, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, marame, mobilier pictat, genți, blidare, copăițe, sărărițe, lingurare, păretare, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, zgărdane... dar și bucate gustoase tradiționale, precum: fructe, magiun, sucuri și siropuri naturale din Șomcuta Mare, dulcețuri din Bucovina
Târg de Sfântul Andrei la Muzeul Țăranului. Ce produse veți găsi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/59555_a_60880]
-
ale truditorilor pămîntului, reprimați, vlăguiți, siliți a lua în masă drumul orasului, a început din momentele „revoluției agrare", operate cu mijloace brutale de regimul comunist. Mai rău decît în 1907, țăranii se vedeau „hăituiți, înjurați, bătuți, luîndu-li-se pînă și ultima strachină de mălai sau de făină din casă". Prozatorii noștri, unii de faimă mai mult ori mai puțin justificată, care proslăveau „binefacerile" socialismului agrar, „desfășurările" chipurile triumfale ale acestuia, n-au izbutit să înăbușe pînă la capăt glasul adevărului ce iese
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
de stil. Iar stilul face totul. Insist asupra acestei delimitări fiindcă ar fi păcat ca o asemenea carte să fie nedreptățită din pricina unei confuzii. Pot accepta, în cele din urmă, o evaluare greșită a ei. (Criticii literari mai calcă în străchini uneori.) Nu însă și o încadrare anapoda. O colecție de schițe, așadar. Ce le caracterizează, formal, pe toate e buna dispoziție. Din această perspectivă, Florin Iaru e un caz. Și încă unul foarte interesant. Pentru el, scrisu-i scris și viața
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
să fie altfel date. În fine, sigur că te simți jignit să te afli, iată, numai înfășurat într-o găurită pelerină și să uiți definitiv de pat. Aleksei SKALDIN (1889-1943) * * * Lui V. A. Komarovski Îți trimit mere într-o simplă strachină ne-ncondeiată. Primește nebogatul dar. Pe urmă îl vei aprecia. Diferite, stau alături, reflectându-se-n umeda argilă Și multicolor e jocul de nuanțe. Privește și ia aminte. Primul transpare tandru, irigat de sucul pal-șofrăniu, Ca și cum miere de tei i-ar
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
ora de veșnicie: „Câinele se uită în ochii mei/ și râde/ e clarvăzător / presimte că vorbește cu un mort/ oasele mele nu-i plac/ carnea de pe ele e putredă/ poate este cățelul pământului / trimis să-mi arate drumul/ calc în străchini peste movilele cimitirului/ mai am un poem de încheiat/ și vin negreșit câine credincios/ așteaptă- mă după colțul unei nopți/ la miezul negru”. Poemele lui Toma Grigorie se construiesc, în acord cu titlul cărții, (să notăm, în trecere, că autorul
Alfabetul neantului by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Journalistic/4531_a_5856]
-
în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care făceau jurământul respectiv: pronunțarea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului și al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoțite întotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrățișarea frățească, ospătarea cu alimente rituale și dansul, scrie Realitatea.net. Pe data de 25 aprilie, de Izvorul Tămăduirii, nu se lucrează. Conform tradiției, pe vremuri, cu această ocazie nu se muncea
Ce este interzis să faceți de Izvorul Tămăduirii. Tradiții și obiceiuri by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35120_a_36445]
-
cu putere de sugestie multiplă, toate cristalizate în seducția unui haiku: „merg din casă-n casă/ un călugăr cerșetor/ pentru a strânge cuvinte/ monede de aur/ capete mândre/ le salut/ ele îmi aruncă o privire/ și zâmbesc// cer donații// în strachina cu pomană/ cad fulgi de nea” (pomană). În opera sa lirică de peste 3000 de poeme, comentatorii creației sale lesne au identificat câteva teme obsesive prin repetabilitatea lor. Copilăria și tinerețea în Bucovina constituie un background referențial cu valențe pozitive. Atașamentul
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
propun altceva. Iar atunci când își propun, rezultatele sunt de nivelul abominabilului „colind” pe care-l servesc în chip de „valoarea națională”. Osânza de pe creier li s-a solidificat în asemenea măsură, încât nici nu-și dau seama când calcă în străchini: de vreme ce un lucru e vechi, el trebuie să fie, musai, bun! Nu știu în ce măsură acest incident abject va constitui prilejul regândirii valorilor culturale pe care trebuie să mizăm. Criteriul istoric e pe cât de înșelător, pe atât de contraproductiv. În istoria
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
spre sfârșitul anilor '50, Bob al meu a simțit că i se apropie sfârșitul: îmbătrânise, dinții îi căzuseră și mânca tot mai greu, cotarlele intrau acum în curtea lui ca la ele acasă, ba veneau să-i fure mâncarea din strachină fără ca el să le mai poată pune pe fugă. Atunci, a plănuit să moară; folosesc cu bunăștiință cuvântul "a plănui", căci altfel cum să denumești acțiunea lui premeditată, hotărâtă? A mers seara târziu în fundul curții, unde se adunaseră troienele cam
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
salut din toată inima cititorilor mei din Toronto și puținilor prieteni din Grecia, unde, în ciuda obstacolelor ce împiedică pătrunderea în țară a operelor scriitorilor nu prietenește atașați pe lângă orice fel de politruci si culturnici, îndopați de către regim și lingăi de străchini partinice, ce domină peste opele noastre, sau, după Maiakovski, pe lângă șleahta poeziei celor nesățioși si săltători - această carte va ajunge. încheind, nu vreau să mă cufund în citate și maxime. Nu vă voi spune nici că “traducerea este un rău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un cadavru de-aruncat Și plânge Marea Neagră-n asfințit Și Dunărea își tulbură din ape Că-n Țara Românească au murit Atâtea amintiri. Ne sunt aproape Doar lacrima și cântecul de jale Și nopțile părinților pribegi Printre atâtea griji și strachini goale Dar, patria nu poți să o renegi Referință Bibliografică: Țara mea / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ŢARA MEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361246_a_362575]
-
-Taman la țanc, Nicole! Hai să punem colea ce ne-aduse Măriuța! Vecina Măriuța privise printre blănile gardului cât privise, apoi îndrăznise să prezinte merindea pentru cină, văzând că vorba se domolise la Doamna Nicole. Așternu dinaintea fiecăreia câte o strachină de Hurezu, linguri și furculițe pentru câte eram, iar în mijoc așeză un castron cu saramură de pui garnisită cu ardei roșii copți. Deoparte și de alta felului puse în așteptare pe câte un cârpător o pâine azimă cât roata
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 24 - SFÂRȘIT DE AUGUST Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului Trecuse timpul cireșelor, pepenii se răsfățau în strachini largi, ca un desfrâu al ultimelor zile de vară... Soare calm, nori liniștiți, o zi plăcută de duminică. Se aud doar acordurile unor melodii de demult, iar camera de zi miroase a lămâi, parfum dulceag, pe care Mira îl folosește
SFÂRȘIT DE AUGUST de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382343_a_383672]
-
la locul lor. Duminica, când ne strângem toți acasă, iau un cârnat, îl pun pe jar, face femeia o mămăligă mare, mai vârtoasă să rămână și pentru dimineața, merge cu cârnatul fript, mie îmi place, să înting cu mămăligă în strachina în care a fost cârnatul, după ce îl frig își lasă multă zeamă, ce vrei, am 10 guri la masă. Le frig un cârnat odată, mă doare sufletul când văd cât mănâncă , dar m-ar durea sufletul și să știu, că
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
pentru arderea vaselor. Astăzi arderea se face în cuptoare închise, iar culoarea cenușie sau neagră este dată de arderea fără oxigen. De altfel, din vremuri străvechi se moștenește și forma vaselor lucrate aici: oala înaltă, oala mare cu două toarte, străchini , așa cum se moștenește și tehnica de decorare: vasele se lustruiesc, după ardere, cu o piatră specială, astfel ca toate acele urme cenușii rămase pe pereții vasului să se amestece cu negrul. Da, Marginea este o localitate din județul Suceava care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Contrar așteptărilor Mariei, dar și ale tatălui său, amândoi așteptându-se la o reacție violentă sau cel puțin la o ieșire din casă cu uși trântite în urma lui, Gheorghe rămase la masă tăcut, dus pe gânduri, învârtind absent lingura în strachina goală din fața lui. După câteva secunde bune, care păreau o eternitate pentru cei doi, pentru că nu știau la ce să se aștepte, Gheorghe se adresă tatălui, fără a ridica privirea: - Ai dreptate, taică! M-a cuprins și m-a cuprins
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]