969 matches
-
care dădeau câte un pahar la fiecare bărbat și femeie, copiii fiind tăiați de la porție. Vinul era cumpărat dintr-un sat vecin, special pentru această zi, localitatea noastră nefiind o zonă viticolă. Paștele pe care îl luam era pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură ... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii la hora din Poiană.. Erau ouă speciale pentru această întrecerea. Se spunea că sunt ouă alese
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
copiii fiind tăiați de la porție. Vinul era cumpărat dintr-un sat vecin, special pentru această zi, localitatea noastră nefiind o zonă viticolă. Paștele pe care îl luam era pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură ... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii la hora din Poiană.. Erau ouă speciale pentru această întrecerea. Se spunea că sunt ouă alese de la găini înainte ca acestea să ciugulească iarbă, întrucât numai
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
masă. Rușinat, tataie stătea în fața strachinii și dacă mamaia nu îl întreba dacă mai vrea, după ce se foia puțin și aducea vorba despre altceva, îi spunea cu jumătate de voce: -Dacă așa a vrut Dumnezeu, hai mai umple-mi o dată strachina, că om vedea ce o mai fi până în vară. Poate mai aduce Ionel altceva să prăsim. Zâmbeam cu mamaia fără să ne vadă și cum reținusem vorba ei îi spuneam pe șoptite: “Ai dreptate mamaie, tare prăpăstios mai este și
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În armura veșniciei Voievozii duc Lumina Au crezut în România, asta cred că le-a fost vina! Țarina era în rod și copii toți acasă, Sărbătoarea înflorea parcă-n strachină la masă! Cu opinca de tăran era mângâiat pământul, Altă greutate avea pentru Oameni Sfânt -Cuvântul! Mamele-și doreau copii și-i creșteau cum se cuvine, Într-o casă te credeai, parcă-n stupul de albine! Cățăratul prin copacii și
ÎN ARMURA VEȘNICIEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1443677526.html [Corola-blog/BlogPost/381847_a_383176]
-
II. BELAY, REGELE MAIMUȚĂ, de Ioan Alexandru Despina, publicat în Ediția nr. 230 din 18 august 2011. Ahmed stătea rezemat de peretele prăfuit, cu picioarele întinse sub masa pe care erau orânduite patru șiruri de străchini atent ornate. De când soarele se ivise din spatele clădirii de peste drum, copilul simțea că se topește. Părul negru precum abanosul parcă-i luase foc, buzele i se crăpaseră ca pământu-n așteptarea ploii, iar gâtul i se uscase de tot. Își lăsă
IOAN ALEXANDRU DESPINA by http://confluente.ro/articole/ioan_alexandru_despina/canal [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale. Citește mai mult Ahmed stătea rezemat de peretele prăfuit, cu picioarele întinse sub masa pe care erau orânduite patru șiruri de străchini atent ornate. De când soarele se ivise din spatele clădirii de peste drum, copilul simțea că se topește. Părul negru precum abanosul parcă-i luase foc, buzele i se crăpaseră ca pământu-n așteptarea ploii, iar gâtul i se uscase de tot.Își lăsă
IOAN ALEXANDRU DESPINA by http://confluente.ro/articole/ioan_alexandru_despina/canal [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
fiecare după posibilități, fiecăruia după necesități! Iar necesități erau, frate! Posibilitățile însă nu prea se înghesuiau dată fiind scârba de muncă specifică speciei. Însă acum, dacă, spre exemplu, îți era foame, apăsai pe taste și din imprimantă îți ieșea o strachină de fasole cu ciolan exact așa cum se vedea în imaginea de pe ecran. Aceea postată de maeștrii bucătari chinezi sau mexicani. Exclus, englezi! Voiai caviar? Îl puteai avea în câteva secunde, de mărimea oului de porumbel... Te ardea gâtlejul după o
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1416936102.html [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
pe lângă gard. Nu se uita nici în dreapta, nici în stânga. O ținea mă-sa cu haine numai de la negustorii de pe Lipscani. Avea tac-su bani mulți; vindea iarna porumb și grâu negustorilor de la munte. Îmi dădea aia bătrână să mănânc o strachină de fiertură și pe urmă, „La treabă, Gogule!”, îmi spunea. -Tataie, la șapte ani făceai atâta treabă?! l-am întrebat cu milă de data aceasta, gândindu-mă la mine care, după spusele lor, nu făceam decât ”prostii”. -Da, tataie! mi-
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
care o aștepta măsuța ei. Mămăliga trona în mijlocul masuței și femeia o tăie în felii cu o ață albă de macrame. Aburi îmbietori se ridicau din ea și fetița deveni nerăbdătoare. Aici, pe masuța de lemn, galbenă ca lămâia era strachina ei cu flori pe care o primise de moși de la țața Leana. În curând laptele se revărsă din ceaunul mare în care aburea misterios și-i trimtea Lăcrămioarei o pofta de mâncare, nebună. O bucată de mămăliguță, parcă ruptă din
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
moși de la țața Leana. În curând laptele se revărsă din ceaunul mare în care aburea misterios și-i trimtea Lăcrămioarei o pofta de mâncare, nebună. O bucată de mămăliguță, parcă ruptă din soare a făcut baie în laptele dulce din strachina ei și fetița primi o lingură nouă de lemn cu care să poată mânca singurică. A uitat și de caiete și de tăbliță, laptele fiind mult mai bun și mai important acum. A primit o porție în plus în acea
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
Aveam atâtea amintiri cu ea pe care nu puteam să le șterg ușor. După un timp intră ea în casă, hai la masă, mă roagă . Cobor în tindă, o masă cu trei picioare cu niște scaune de lemn mici, cu străchini pline cu lapte, mămăliga aburea pe fundul de deasupra, bătrânul scoate sticla cu rachiu și dăm noroc. Ai făcut drumul degeaba, zice, fata asta e singura pe care o mai am și aș vrea s-o țin pe lângă mine, are
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1468254325.html [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
apa rece de izvor, ne-am cufundat tălpile picioarelor obosite în nisipul deșerturilor timpului și ne-am unduit figurile de Fata Morgana în apa oazelor. Am cules grâul din câmpii ți l-am transformat în bucata de pâine caldă de lângă strachina cu lapte proaspăt. Ne-am trezit odată cu răsăritul și am continuat să mergem înainte și după apus. Deci unde am ajuns? La sfirșitul anului, sau la începutul lui? Am făcut ocolul pământului, sau au trecut cele patru anotimpuri peste noi
Cum ne aducem aminte de Eminescu? by http://uzp.org.ro/cum-ne-aducem-aminte-de-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
își are rădăcina euharistica. Este vorba de ”luvarea Paștilor”. La Joi Mari se oprește o bucățică de pâine care se păstrează până duminică, iar duminică dimineața, la răsăritul soarelui, stăpânul casei ia acea bucățică de pâine, o sfărâmă într-o ”strachina” și pune vinul. După asta stă la pragul casei cu fața spre răsărit, iar ceilalți membri ai familiei vin, unul câte unu, și-l salută cu” Hristos a Înviat”, iar el le dă câte o linguriță de ”Paști”. Nu au
Biserica – păstrător al valorilor spirituale by http://uzp.org.ro/biserica-pastrator-al-valorilor-spirituale/ [Corola-blog/BlogPost/92646_a_93938]
-
fac o gălăgie... Un hoț voind să-mbuce Dintr-o halva pe șest L-a prins lumea și-l duce, Cu sila la arest; O amăgire suie 'n oglinzile ovale Iar ipsosu-n statui e 'ntre cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Iarmaroc.html [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
fată? Le citește așa?! întrebă moașa Lina neîncrezătoare. - Aiurea! Nu citește prostii ca asta, că are minte. Ai văzut tu popă prost sau necredincios? - Eu nu am văzut, dar mai dau ăștia la televizor câte unul care a călcat în străchini. Ne face de râs... - Dar, ce? Popii nu sunt și ei oameni? Mai greșesc și ei... Au și ei ochi, interveni Gheoghița, împăciuitoare.. Cum să nu se uite la femeia aranjată ca pentru bal, rujată, parfumată, cu fuste și bluze
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1490184687.html [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
se punea pe vremea aceea, oamenii văzând în desenul laturilor sale întruchipată Sfânta Treime, însemnul vieții veșnice a lui Hristos. Pe măsuța rotundă din mijlocul odăii, aburea pe un cârpător nou o mămăligă aurie. Alături ademenea prin miroasele folosite o strachină de sarmale tocmai scoase de sub țest. Dintr-o cană smălțuită se ridica parfumul vinului taman adus din beci. O ulcică adăpostea cu fală mai multe linguri de lemn alb-strălucitoare de noi ce erau - să-și ia câte una oricare ar
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme, știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi, grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
numai cu el la balul de sâmbătă seara, dacă o iartă și nu-l cheamă pe bătrân la primărie. Așa a scăpat neciufulită de tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Așa l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și spălă strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Bună Vestire nu se păstrează și nici nu se consumă. - În unele zone ale țării, există obiceiul de a face un foc în curte, în dreptul ușii, si a se pune pe langă foc 3 străchini cu apă, sare și pâine care mai tarziu sunt date de pomană. În alte părți, conform tradiției, se așază pe pragul ușii 3 farfurioare cu pâine și sare spre a potoli foamea îngerilor. Aceștia, în schimb, vor păzi și veghea
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
Ardealul se „ridică" pomeni MOȘII DE VARĂ. În Ardeal se dau de pomană fructe și colaci și „se ridică" pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie. MOȘII DE VARĂ. În Moldova, se dau de pomană căni și străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin și cu cireșe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca și în alte zone ale țării. În același timp, gospodinele pregătesc pentru Moșii de vară bucate cu carne de miel, plăcinte cu
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Bună Vestire nu se păstrează și nici nu se consumă. - În unele zone ale țării, există obiceiul de a face un foc în curte, în dreptul ușii, si a se pune pe langă foc 3 străchini cu apă, sare și pâine care mai tarziu sunt date de pomană. În alte părți, conform tradiției, se așază pe pragul ușii 3 farfurioare cu pâine și sare spre a potoli foamea îngerilor. Aceștia, în schimb, vor păzi și veghea
Buna Vestire: De ce nu este bine să te cerți de Blagovestenie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102204_a_103496]
-
clanțele ușilor, dar și animalele din gospodărie. În unele zone, usturoiul trebuie tăvălit prin funingine. Sfântul Andrei: Fetele își află ursitul Fetele măsoară de Sfântul Andrei nouă ceșcuțe pline cu apă, iar apoi le toarnă într-un recipient - castron, bol, strachină. Acesta se pun apoi sub o icoană. A doua zi dimineața, apa din strachină se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță. Dacă mai rămâne apă pe fundul castronului, chiar și câteva picături, atunci fetele vor avea noroc și se vor
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
funingine. Sfântul Andrei: Fetele își află ursitul Fetele măsoară de Sfântul Andrei nouă ceșcuțe pline cu apă, iar apoi le toarnă într-un recipient - castron, bol, strachină. Acesta se pun apoi sub o icoană. A doua zi dimineața, apa din strachină se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță. Dacă mai rămâne apă pe fundul castronului, chiar și câteva picături, atunci fetele vor avea noroc și se vor mărita. În noaptea de Sfântul Andrei, ca să-și viseze ursitul, tinerele își pun sub
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]