208 matches
-
două săptămâni la sanatoriul din Bușteni și am ieșit de-acolo mai tulburat și mai sălbătăcit ca-nainte. Criza s-a declanșat brusc, ca de fiecare dată. Mă aflam în Ghencea, pe lângă Muzeul Militar. Mă plimbam fără nici un gând pe stradelele cu arbori desfoiați, pe un ger limpede, care îmbrăcase fiecare crenguță cu o pojghiță de gheață. Priveam casele fărâmicioase, intram în piațete cu statui diforme în mijloc, încercam să-mi dau seama ce sau pe cine reprezintă statuile, dar privirea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pe o bancă. în seara aceea avea să se termine infernul de la Budila. Chiar de a doua zi, singurătatea mea, altădată atât de temută, dar acum ciudat de ispititoare, avea să redevină completă. Voi fi iarăși străbătătorul locurilor virane, al stradelelor uitate, al piațetelor încremenite în soare și praf, voi urca iarăși pe scările blocurilor vechi, voi descoperi din nou, în cartiere neumblate, stranii grupuri statuare... Voi avea iarăși senzația că am mai fost pe-acolo, că totul are un înțeles
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ce mi s-au rostogolit pe obraji. De-a lungul șinelor rămase goale, soarele își scăpăra argintul. „Prietenul” meu - scriitorul acela care întinde pelteaua ideii literare pe câte-o sută de pagini, juisând în poala stearpă amorții - mă surprinde traversând stradela și râde fiindcă țin pe Rex în brațe. Înciudat că-i stârnesc buna dispoziție, dau drumul câinelui ca și cum aș fi fost prins cu mâna în buzunarul altuia. Gura mi se strâmbă într-un zâmbet de om neobișnuit să râdă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
construită în Evul Mediu, urcă niște trepte pe cât de vechi, pe atât de abrupte. Presupun că denumirea înscrisă pe placă s'a păstrat din vechime: Beco das Costas Quebradas (= Fundătura coastelor frânte). În labirintul aceluiași cartier medieval, Alfama, există o stradelă numită Travessa do Fala-Só (= Pasajul celui ce vorbește de unul singur). La mică distanță, în cartierul Mouraria (nume evocând ocupația maură), câteva străzi strâmte și strâmbe dau într'un fel de părculeț. Locul pare unul de elecțiune pentru bețivii acestei
Humorescă by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8361_a_9686]
-
Viena, cari s-au-nceput la 1197 si s-au repetat la 1224, 1227, 1270, 1271, 1282. Dar mai cu seamă între anii 1348 și 1350 ciuma a bântuit atât de cumplit încît familii întregi s-au stins cu desăvârșire, stradele erau pustiite, iar din cauza lipsei de lucrători recolta mănoasă din anul 1319 a rămas nestrânsă. Sute de oameni mureau pe zi, toți morții - bogați și săraci împreună - erau aruncați într-o groapa comună. În suta a XV și a XVI
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dintr-însa țesături de tot felul, se argăseau piei, cari se exportau, blănăria din București era căutată în seraiul din Constantinopol, apoi erau ișlicăria, căldărăria, șelăria. Astăzi nu mai există acele industrii și trebuințele le satisfacem cu obiecte importate. În stradele unde erau așezate acele industrii, de care ne amintesc încă numirile acelor strade, astăzi întîlnim mai cu seamă izraeliți, comercianți cari vând haine gata aduse de la Viena și Pesta, și altele. Meseriașii români ce mai există, precum tabaci, ciobotari, căldărari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de comerț înscriși între profesiunile libere, cari, din 581 suflete, sânt 271 izr[aeliți] și 226 ort[odocși]. Nu numai cifrele arătate dovedesc că izraeliții domină. Spre a ne convinge de acest adevăr, n-avem decât să ne preumblăm pe stradele Bucureștilor, atât în zilele de lucru, cât și în sărbătorile cele mari ale izraeliților, și vom recunoaște că au trecut timpurile când românii erau, puternici pe piața românească. Apoi, prin îngăduința ce li s-a dat a se așeza oriunde
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a se ridica cortina. Catarina respira încă și nimeni nu se mai gândea deja decât la schimbările ce aveau să se facă și la acela care era să, o înlocuiască. O mulțime nenumărată de carete erau împrejurul palatului și ocupau stradele ce conduceau acolo; toți câți cunoșteau lucrul petrecură toată ziua aci, așteptând să vadă ce are să se întîmple. Mulți credeau că Catarina murise deja, dar că rațiuni politice făceau să se ascundă moartea. Cu toate acestea este adevărat că ea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt chemate a administra interese de milioane, a face și a întrebuința împrumuturi pe socoteala contribuabililor, sporindu-le necontenit sarcinele deja destul de grele, și a nu da acestor contribuabili, în schimbul sarcinelor, decât neglijență, insalubritate publică, lucrări de cârpeală sporadică în stradele din centru și, din când în când, și oarecari vexațiuni. Este oare vorba când se fac alegeri comunale să se afirme principii politice, mai ales la noi în țară, unde avem atâta lipsă de spirit pozitiv, de însușiri utile, de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
om, este un act care ar face mândria popoarelor chiar celor mai avute În bărbați distinși, prin luminile și virtuțile lor cetățenești! Este mai mult decât o victorie câștigată pe câmpul de bătaie, mai mult decât o revoluțiune victorioasă pe stradele unei capitale, victorii care durează atât cât durează și entusiasmul de multe ori de circumstanță ce l-a produs. Verdictul dela Târgoviște este victoria conștiinței asupra tuturor Îngrădirilor cu care sunt Împresurate simțimintele, cugetările, calculele, interesele cetățeanului, de un regim
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
pomenirea înfrângerii lui Radu Vodă cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, în luptele de la Soci, pe Siret, în județul Baia. Acelei vechi biserici i se spunea Biserica Albă (a nu se confunda cu Biserica Albă care există și azi pe Stradela Albă) și avea hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele) ce se prăznuiește în fiecare an la 24 iunie. Trecerea vremii a atras și înrăutățirea rezistenței acestei construcții, astfel încât, pe timpul domniei lui Gheorghe Duca Vodă, doamna sa Anastasiaa hotărât să o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
integrată în viața religioasă a ora șului și a Țării Moldovei, biserica sfântul Gheorghe (Mitropolia veche) este o podoabă de preț a Ia șului, podoabă cu care se mândrește întreaga țară. B. BISERICI ȘI MĂNĂSTIRI 1. BISERICA ALBĂ Pe o stradelă ce pornește din strada Elena Doamna, în apropiere de intersecția acesteia cu strada Anastasie Panu, se află o biserică cunoscută sub numele de Biserica Albă. Ea a dat și numele respectivei stradele, care altădată era socotită ca fiind la marginea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
BISERICI ȘI MĂNĂSTIRI 1. BISERICA ALBĂ Pe o stradelă ce pornește din strada Elena Doamna, în apropiere de intersecția acesteia cu strada Anastasie Panu, se află o biserică cunoscută sub numele de Biserica Albă. Ea a dat și numele respectivei stradele, care altădată era socotită ca fiind la marginea "Târgului Făinii". Nu are un trecut istoric impresionant, dar, nici de neluat în seamă. Se spune că acest sfânt locaș a fost construit pe locul unei biserici vechi, care exista înainte de anul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
o prezenț ă care, pe lângă că întregește activitatea duhovnicească, dar este o componentă de preț a peisajului orașului. 2. BISERICA SFÂNTUL ANDREI Când cobori pe strada Palat spre Podu Roș, întâlnești pe partea dreaptă o biserică, situată de fapt pe stradela ce-i poartă numele și, care își sărbătorește hramul de ziua Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat (30 noiembrie); dar, și de ziua Sfântului Mucenic Mina (11 noiembrie). Un document de epocă scrie: (1794, noembrie 21) ". N. A. Bogdan, în lucrarea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Bălăceanu, care oferise găzduire școlii, în casa sa, înainte de a se muta la Biserica Nicoriță. Printre cei care au vizitat și inspectat această școală a fost și Mihai Eminescu, pe când era revizor școlar. 33. BISERICA sfântUL PANTELIMON Este situată pe stradela ce poartă numele bisericii (Sf. Pantelimon) și are o ieșire și în strada Cucu, adică pe porțiunea de stradă dintre interesecția cunoscută cu numele Tărgu Cucului, și cea denumită Podul de Fier. Acest loc purta cândvanumele de Tărgul făinii. Pe lângă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de 250 ani, Liceul nr. 7, cartier Tătărași 20 exemplare de 230 ani, în curtea Stațiunii de cercetări vini-viticole Copou 2 exemplare de 220 ani, strada Octav Botez nr. 2, Spitalul clinic de boli infecțioase 1 exemplar de 200 ani, stradela Ionescu nr. 11 2 exemplare de 180 ani, Fundac Codrescu 1-3 1 exemplar de 180 ani, strada Tălpălari, Biserica Tălpălari 1 exemplar de 150 ani, Liceul „Costache Negruzzi” (Stejarul Unirii) 1 exemplar de 150 ani, Bd. Carol I nr. 27
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
73, județul Arad. 181. Betenchi-Mustafa Gabriela, născută la 9 decembrie 1966 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, România, fiica lui Betenchi Neculai și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 66113 Saarbrucken, Schillstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Iași, stradela Grădinari nr. 31, bl. B3, ap. 2, județul Iași. 182. Buriu Antoanela-Ileana, născută la 24 decembrie 1969 în localitatea Năvodari, județul Constantă, România, fiica lui Denisov Mihai și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 72770 Reutlingen, Hans Baltisbergerstr. 15, cu
HOTĂRÂRE nr. 704 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135985_a_137314]
-
sunt dragi / Și-aparțin tuturor.” (A.E. Baconsky, p. 35) • limita spațială a acțiunii verbale: „Veniți lângă mine, tovarăși, / Ca mâne-o să mor.” (L. Blaga, 50) • componența „obiectului” (sau subiectului) acțiunii verbale. „Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite, din care consistă partea cea mare a capitalei României.” (M. Eminescu, P.L., 26) • „subiectul” stării exprimate prin planul semantic al verbului sau expresiei verbale impersonale: „În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
găsea în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se îndemnau a rămânea numai în fesuri, așezând baloanele lor pe banca de dinainte a trăsurii.“ Se poate bănui că, și în epoca lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
înseamnă San Giovanni e Paolo și este o biserică specială a lagunei, biserica dogilor înmormântați acolo, mai importantă pentru mine, ca venețiancă prin adopțiune, decât biserica San Marco), pe pontoane, la poalele unor palazzouri ce păreau abandonate, la capătul unor stradele înfundate care dădeau direct în mare sau în minunatul campo San Anzolo. De multă vreme nu am mai trecut printr-o așa stare de grație, să stau și să scriu cu voluptate, cu caietul pe genunchi, să mă trântesc pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
ai nici o șansă să te rătăcești, dar nici nu știi unde poți ajunge. Misterios și neașteptat. De încercat. Librării. Unii spun că sunt multe și fabuloase. La noi a fost așa: ne jucam (vezi mai susă, am intrat pe o stradelă și am zărit o pisică mutantă. Mă duc după ea, ea intră în librărie, eu după ea, vânzătoarea „Bona sera“, eu răspund cu ochii după mâță, intră și băieții în librărie, tot după pisică, „nice cat“ zic, „I know, I
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
din țară, mai precis din februarie 1946, salvându-se din fața represiunilor devastatoare - ginere al regalistului industriaș Malaxa, Într-un anturaj din oficiu incompatibil cu ororile stalinismului, eminentul medic și savant a rămas credincios României. Și-a revăzut casă copilăriei pe stradela Sărărie, a străbătut pe jos drumul spre școală. Amintirile i-au rămas proaspete și pline de candoare. A rămas copilul cosmic al primilor ani din viață la Iași. În același timp, mie mi-a revenit onoarea să-l știu unchiul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în 1856 prima grădină de acest tip din România. Această grădină a fost situată în apropiere de Râpa galbenă și Palatul criminal (fosta închisoare) și a dăinuit până în 1914. Astăzi, de existența acestei grădini ne mai amintesc strada Florilor, îngusta stradelă dr. A Fătu, Casa grădinarului (așa era numită casa lui Fătu) și unele descrieri și aprecieri făcute de Gh. Asachi în Gazeta de Moldova (1856), Ion Ionescu de la Brad în Catalogul oficial al expoziției naționale din 1865 de la Frumoasa Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
familiei: Vintilă și Horia Rosetti, fiii defunctului, Mihail Cornea, ginerele, Dimitrie Radu Rosetti (Max în pseudonimul din presă), nepot. D-na Maria Rosetti, soția, și d-na Cornea, fiica, în trăsură, cu Nicolae Fleva, primarul Capitalei. Cortegiul a trecut prin stradele Episcopiei, Victoriei, Bulevardul Academiei, Colțea, Doamnei (astăzi Paris), Calea Victoriei, Lipscani, șelari, Rahovei și 11 Iunie. În fața redacției Românului din strada Doamnei, I.G. Bibicescu a rostit o cuvântare în numele redactorilor. Toate felinarele, pe parcurs, erau aprinse și cernite, toate casele au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cheiul Dâmboviței gemeau de lume. Agitația se prelungea până în Calea Victoriei. Tot felul de zvonuri sinistre circulau, se vorbea de numeroase arestări, se vorbea de stare de asediu și altele. Gendarmii călări și alte numeroase trupe patrulau și circulau pe toate stradele. Cavaleria șarjă pe cheiul Dâmboviței și pe strada Bibescu Vodă. Către seară toată lumea se abătu asupra Calei Victoriei spre a se duce la Palat, însă armata forma întreite cordoane de ambele părți ale Palatului, așa că mulțimea nu a putut trece
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]