881 matches
-
știu doar că de mic copil admirăm preoții din parohia din care făceam parte, și îmi doream să ajung și eu preot, îi simțeam foarte aproape de Dumnezeu, si vroiam să ajung că ei. Apoi când am mai crescut mergeam în strana și cântam la slujbă. Încet, încet simțeam că o să ajung preot, desi îmi era frică de crucea pe care o voi avea de duș dar cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns sa ii slujesc Lui și sper ca slujirea pe care
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau la curs. Mai era stâlpul Ortodoxiei, cum ziceam noi, Tudor M. Popescu, marele istoric, care era un om atât de modest... venea și cânta la strană cu noi la slujbele pe care le făceam la Biserica Radu Vodă, unde patriarhul Justinian a instituit regim de mănăstire. Ne-a trimis ca preoți slujitori oameni deosebiți. Acolo a fost părintele Paulin Leca, care a tradus mai multe cărți
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
și Maria, moment care a consfințit importanța istorică a orașului și rolul de capitală istorică. Preotul ne-a istorisit cum au decurs acele momente în curtea bisericii și de cum am intrat în biserică, pridvorul deschis cu arcade mari, iconostasul, mobilierul, stranele realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească, totul părea maiestos. De o parte și de alta a intrării erau portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul și cu soția sa - Maria. De curând am citit
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
omenești, uneori cu autoironie, precum cele trei poeme intitulate „Trântorul”. Acest fenomen artistico-religios este un important complex specific vieții spirituale, mai ales în lumea satului românesc. Asemenea poezii nu se află izolate, unele se completează cu muzică devenind cântări de strană, altele se asociază cu pictură pe sticlă sau meșteșugul ceramicii, ori devin conținutul unor datini și obiceiuri. Ca și celelate arte cu care se înrudesc, poeziile părintelui Prodomos se adresează spiritului, sunt expresia sufletului românesc. Alte creații care i se
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
Cum își mai mișca ea ochii cei negri, de te tăiau cu privirea ... Plutea, nu mergea fata aceea, ca un iaht grațios sub clar de lună! Mi-a pețit-o unchiul, că-i cunoștea bine părinții, erau prieteni, vecini de strană la biserică. Măi, Istrate, zice unchiu-meu, Spiros, toate bune și frumoase, numai cu una nu ne-am împăcat. Cu ce? m-am schimbat eu la față. Măi, Istrate, Aram al nostru nu-și lasă fata să plece, că alta n-
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
SUNT REFORMAT Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt reformat, dat la reformă, De doi nebuni ce fac zigzaguri Ducând, în traistă, filodormă Reginei sterpe, de gulaguri. Pionii dorm cuminți, în strane, Visând deșarte idealuri Și-aleargă fără de crampoane A doua zi, desculți, pe dealuri. Cu foamea fac, tăcând, remiză, Căci noaptea este cerul negru Și-n ochi se zbate o premiză, Un ghiorăit în ritm alegru. Referință Bibliografică: Sunt reformat / George
SUNT REFORMAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366940_a_368269]
-
și a patriei. Totodată, Mitropolitul Andrei Șaguna era un om al rugăciunii, era mereu prezent la slujbele din modesta sa catedrală, nu numai la Liturghie, ci și la Utrenie și la Vecernie, îi urmărea pe studenții teologi care cântau la strană și de multe ori îi îndrepta atunci când greșeau. Contemporanii știau că era un om al rugăciunii, în fiecare dimineață își făcea pravila lui călugărească, respecta cu strictețe toate posturile rânduite de Biserică. A murit la 16-28 iunie anul 1873 și
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
Acasă > Poeme > Devotament > ZORIȚI DE VIAȚĂ Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului E forfota și zarva pe străzi aglomerate, Abia dacă se-aud vecerniile în strana, Preocupați de sine, cu inimi cenzurate, Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goana. Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață, Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite, Oameni sârmani și singuri cerșesc stropi de speranță, Dar cine să îi
ZORIȚI DE VIAȚĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367646_a_368975]
-
în sfârșit Cer și pământ sunt împreună, Prin jertfă supremă s-au întâlnit! Serafimi și îngeri și-acoperă ochii, Lumina-i orbește când cerul e plin, Cățuia se-aprinde în inima popii Și umple biserică toată cu mir. Mireni din strana oftează ușor E taină acesta mult prea înaltă, O inimă vie în piept încă salța Profundă trăire ce n-am s-o măsor... La o icoană a plâns busuiocul, Aprins de Lumină s-a înfiorat Așteaptă de-o vreme să
ÎNĂLȚAREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367691_a_369020]
-
avar Celui care îmbracă cerul cu nori Cel ce gătește pământului ploaie Răsare în munți iarba ca să cobori Celui ce dă animalului hrană Nu-n forța de cal voia Lui se-ndoaie Cei ce se tem Domnul e-al lumii strană PSALMUL 147 Pe Domnul laudă Ierusalime Stâlpii porților tale i-a întărit A binecuvântat fiii tăi prin mit Cu grâu te-a hrănit dincolo de clime Pune la hotarele tale pace Cel ce trimite Cuvântul Său spre rod Cel ce dă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
speciale, cele trei rugăciuni, încununarea, pericopele scripturistice, ecteniile întreită și a cererilor, apoi rugăciunea Tatăl nostru..., după care preotul luând Potirul cu Sfintele Taine păstrate de la Liturghia precedentă, zicea cu glas mare: Să luăm aminte! Cele mai înainte sfințite Sfinte, sfinților! Strana cântă îndată: Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos..., iar preotul îi împărtășea pe miri în timp ce se cânta chinonicul (priceasna): Paharul mântuirii..., apoi binecuvânta paharul de obște , le dădea să guste din el, și urma rânduiala Cununiei până la sfârșit. 4. Despre
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
răspândirea acestui obicei. S-a ajuns astfel ca rânduiala Liturghiei să ia înfățișarea „unui serviciu dublu: de o parte unul cu caracter tainic săvârșit în tăcere de către liturghisitor în altar, iar altul exterior, perceptibil și executat de către diacon și popor (strană, cântăreș, cor) în văzul și auzul tuturor. Faptul acesta a făcut ca poporul să rămână din ce în ce mai străin și mai opac față de partea ce revine preotului adică tocmai de ceea ce este esențial și fundamental în acțiunea Liturghiei”. În consecință apar și
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
crunta batjocură a terminologiei și adevărurilor biblice, ca de altfel și a funcției ecleziastice este infamă și de anatemizat. Se urmează oare calea unei „exorcizări” lexicale în acest sensibil și pretins imaculat domeniu al simțirii și trăirii noastre autentice ? „Opinia” stranei a avut întotdeauna intenționalitate benefică pentru turmă ca și pentru mireni, iar Ecleziastul s-a rugat mereu și „pentru cei care nu mai are cine să se roage!”. Fondul și acțiunea biblică sunt persiflate și terfelite în cuvinte pe care
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
mult în sunetele ritmice ale cuvintelor decât în rostul lor semantic:”penumbră în umbră/vieții/rece și sumbră//alarme în larme/vene/albastre și arme//ecouri în nouri/pământului/aripi,cavouri//neoameni în oameni/doliu/blesteme și fameni//talioane în strane/victorii/câini și ciolane//carte în moarte/front/suflet și arte”. Textul citat se intitulează, nici mai gaz, nici mai fitil : “Poetul contraatacă”. Ana Urma își etalează disponibilitățile lirice în haiku. În urmă cu ani buni, această specie lirică de
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
tratează anxietățile umede simțim în vârful degetelor ochi de vultur pictând pereții peșterilor pustnicite nevederea sădește în suflete un sâmbure estropiat în biserica părăsită dorm oile crețe de timp turmă de îngeri a lui Dumnezeu nopțile... miroase a lup în strană urlă singurătățile fiare cu blană Referință Bibliografică: Galerii / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1300, Anul IV, 23 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
GALERII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349468_a_350797]
-
afla pe pământul răzeșilor, unde își avea gospodăria și preotul lăcașului de închinăciune. Și preotul, și vechilul boieresc aveau câte o fată mare, amândouă bune creștine, nelipsite de la Sfintele Liturghii. La biserică însă era numai un loc de onoare în strană, loc pe care și-l însușise fata popii, în baza celor două argumente de netăgăduit: preotul era tată-său, iar biserica nu era pe pământul boierului ci pe al răzeșilor, unde autoritatea vechilului nu avea temei. Fata vechilului râvnea și
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
acum, în sfârșit, pe moșia domnească. Căci unde se mai auzise ca vreun răzeș creștin, fie ei și din Miteștii cei din coasta Războienilor, să îndrăznească a se răzvrăti asupra celor consfințite prin invocarea Proniei Cerești?! Și uite așa, prearâvnita strană a bisericii celor două obști vecine avea de-acum o posesoare nouă - fata vechilului din Verșeni. (Prelucrare după însemnările învățătorului Gheorghe Cojocaru din Verșeni.) Referință Bibliografică: DOUĂ FETE ALINTATE ȘI HOTARUL DINTRE SATE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
care voi vorbi puțin, în cele ce urmează, este un locaș de închinare, meditație și rugăciune, foarte drag sufletului meu!... De ce? Din foarte multe motive, cum ar fi: frumusețea sfintelor slujbe și a cântărilor bisericești - promovate și susținute de către o strana impecabila; bogăția faptelor și acțiunilor pastoral - misionare ale Sfințiților Slujitori - în frunte cu Părintele Paroh Daniel Goga - Pastorul cel plin de vocație, harismă, naturalețe, dragoste, disponibiltate, compasiune și milă creștină, propovăduire și mărturisire cucernica, evlavioasa și autentică care, practic, se
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
înaintaș” (,,vătaf” în celelalte sate ale comunei Câineni) un tânăr destoinic, bun cunoscător și interpret al cântecelor de Crăciun, ales nu prin licitație, ci prin discuție liberă. La rândul ei, preuca mare este împărțită în două grupuri, care se numesc ,,strane”. La primirea în casă, acestea cântă alternativ. Cântatul alternativ a fost adoptat dintr-o necesitate obiectivă: în timpul cât o strană interpretează o strofă, cealaltă se odihnește, ,,îș’ trage sufletu’ ”22. Chiar și așa, mult timp după ce colindă, băieții sunt răgușiți
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
nu prin licitație, ci prin discuție liberă. La rândul ei, preuca mare este împărțită în două grupuri, care se numesc ,,strane”. La primirea în casă, acestea cântă alternativ. Cântatul alternativ a fost adoptat dintr-o necesitate obiectivă: în timpul cât o strană interpretează o strofă, cealaltă se odihnește, ,,îș’ trage sufletu’ ”22. Chiar și așa, mult timp după ce colindă, băieții sunt răgușiți, mai ales că ultimul cântec, ,,Ziorile”, se cântă continuu, de la un capăt la altul al satului, în timp ce clopotele bisericii bat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
din casă au texte de o lungime considerabilă ca urmare a caracterului lor prin excelență narativ; spre exemplu ,,Steaua” are nu mai puțin de 84 de strofe!. Toate cântecele de Crăciun din Greblești sunt cântate într-un stil caracteristic: fiecare strană interpretează alternativ câte o strofă din colind, sfârșitul acesteia suprapunându-se peste începutul celei care urmează, deoarece strana aflată în pauză începe să o cânte atunci când cealaltă nu a terminat încă de cântat strofa de dinainte. Rezultă, în acest fel
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Steaua” are nu mai puțin de 84 de strofe!. Toate cântecele de Crăciun din Greblești sunt cântate într-un stil caracteristic: fiecare strană interpretează alternativ câte o strofă din colind, sfârșitul acesteia suprapunându-se peste începutul celei care urmează, deoarece strana aflată în pauză începe să o cânte atunci când cealaltă nu a terminat încă de cântat strofa de dinainte. Rezultă, în acest fel, o suprapunere fonică originală, mai ales că începutul fiecărei strofe este foarte puternic, manifestându-se permanent o concurență
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
începe să o cânte atunci când cealaltă nu a terminat încă de cântat strofa de dinainte. Rezultă, în acest fel, o suprapunere fonică originală, mai ales că începutul fiecărei strofe este foarte puternic, manifestându-se permanent o concurență între cele două strane în ceea ce privește ,,calitatea” interpretării. De asemenea, în timpul interpretării, accentul se pune pe ultima silabă care, de cel mai multe ori, conține în final o vocală, iar dacă este o consoană, aceasta este vocalizată cu un ,,î” mut. Strofele sunt formate în
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
și criminali și o treime din... proști. După ce băieții au terminat de cântat în casă, gazda le plătește, suma și, eventual, darul în natură depinzând de cât de mult și, mai ales, de cum au cântat. La ieșirea din casă, ambele strane cântă împreună cântecul de mulțumire ,,Măi, ferice”: Măi ferice, Doamne dragă, Lerui Doamne, lerui ler (R), Tot d-acesta,-acest om bun. Că e bun la Dumnezău, (R), Ș-are fii, ș-are nepoț’ Șî stau împrejur la masă, (R
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
io li potevo immaginare a me, mă voglio essere maligno con îl nostro tempo. Tuttavia, l'edificio di cinque anni fă è stato distrutto ei cinque acri di vită dei prodotti agricoli più legna da ardere . În piedi per quanto strano che, nonostante tutto quello che sappiamo, l'edificio è stato lasciato, non rubate pietre grigie da rendere qualsiasi gabbia o gettarli în mezzo alla stradă. Così oră, un fiorentino origini familiari mă con filiali în Guinea (!) Hanno comprato l'azienda
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]