1,252 matches
-
M. Mead, 1973). Riturile calendaristicetc "Riturile calendaristice" Riturile legate de ciclurile naturii sunt, așa cum este firesc, mai complexe la societățile agrare și pastorale și mai simple la cele de culegători și vânători. Cu toate acestea, societățile, fie ele simple sau stratificate, au nevoie de astfel de Însemne rituale ale trecerii zilelor, anotimpurilor, anilor, Însemne care Înlocuiesc scurgerea egală a timpului cu una ritmată, fluxul impredictibil al evenimentelor cu o succesiune previzibilă de momente de graniță, caracterul inedit al fiecărui nou moment
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la sănătatea fizică sau mentală sau la viața spirituală (A. Morinis, R. Crumrine, 1991, p. 11). Pornind de la această realitate, Victor Turner a definit pelerinajul ca o expresie a antistructurii, adică a unei Întreruperi și anulări temporare a organizării sociale stratificate: Sunt tentat să văd pelerinajul ca o formă a antistructurii instituționale sau simbolice (sau poate o metastructură), care derivă din marile rituri de inițiere ale tinerilor din societățile tribale. ș...ț Pelerinajul este antistructura organizată a sistemului feudal patrimonial. El
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În terminologia Catherinei Bell) asupra locului sacru și a maselor de pelerini. Numărul mare de pelerini și presiunea exercitată de aceștia pentru a beneficia mai repede și mai intens de contactul (vindecător) cu apa sfântă au generat o „diviziune bine stratificată a muncii ” și un ansamblu de proceduri și trasee clar demarcate (J. Eade, M. Sallnow, 1991, p. 56). Sistemul este controlat de călugării „hospitalieri”, În special de cei care se ocupă de conducerea și Îngrijirea pelerinilor („brancardieri”). Cu toate acestea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
calculată din itemii s6, s7, s8, o22. KMO= 0,632, factorul explică 41,09% din variația variabilei. 15 Barometrul de Opinie Publică octombrie 2004 a fost realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă, pe un eșantion de 1800 de persoane, stratificat probabilist tristadial, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o eroare de +/2,3%. 16 Baza de date EVS 1999 nu are o variabilă care să discrimineze între urban și rural, astfel că pentru a face comparații pe acestea două
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru o Societate Deschisă, pe un eșantion de 1963 de persoane, reprezentativ pentru populația rurală adultă a României, cu o eroare de 2,6%. Eșantionul a fost stratificat, probabilist, tristadial 23 Eurobarometrul Rural 2002 a fost realizat pe un eșantion stratificat, probabilist, tri-stadial (eroare ±2,6 %), cu un volum de 1963 de persoane din populația rurală adultă a României. Eurobarometrul rural 2005, (intitulată Valori europene în sate românești), realizat pe un eșantion de 1516 persoane de vârstă adultă, preponderent din mediul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
eroare ±2,6 %), cu un volum de 1963 de persoane din populația rurală adultă a României. Eurobarometrul rural 2005, (intitulată Valori europene în sate românești), realizat pe un eșantion de 1516 persoane de vârstă adultă, preponderent din mediul rural (eșantion stratificat, probabilist, bi-stadial, eroare de ±2,5%). Datele au fost culese de Metro Media Transilvania, în noiembrie-decembrie 2005. Barometrul Rural 2007 a fost realizat pe un eșantion probabilist, multistadial stratificat (eroare 2,5%), cu un volum de 1511 persoane din populația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de 1516 persoane de vârstă adultă, preponderent din mediul rural (eșantion stratificat, probabilist, bi-stadial, eroare de ±2,5%). Datele au fost culese de Metro Media Transilvania, în noiembrie-decembrie 2005. Barometrul Rural 2007 a fost realizat pe un eșantion probabilist, multistadial stratificat (eroare 2,5%), cu un volum de 1511 persoane din populația adultă a României. Datele au fost culese de Totem Communication. 24 Pentru detalii despre ariile culturale, vezi articolul lui Dumitru Sandu, 2002. 25 Din păcate Barometrul Rural 2007 nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
86 3.4. Estimarea parametrilor la nivelul populației / 93 3.5. Aspecte practice ale eșantionării / 96 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare / 99 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă / 95 3.6.2 Esantionare sistematica/101 3.6.3. Eșantionarea stratificată / 102 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională / 104 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională / 106 3.6.3.3. Eșantionarea stratificată optimă / 106 3.6.4. Eșantionarea multistadială / 107 3.6.5. Eșantionarea multifazică / 107 3.6.6. Eșantioane
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantionării / 96 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare / 99 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă / 95 3.6.2 Esantionare sistematica/101 3.6.3. Eșantionarea stratificată / 102 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională / 104 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională / 106 3.6.3.3. Eșantionarea stratificată optimă / 106 3.6.4. Eșantionarea multistadială / 107 3.6.5. Eșantionarea multifazică / 107 3.6.6. Eșantioane tip cluster / 109 3.6.7. Eșantioane fixe, panel / 110 3.7. Procedee de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
99 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă / 95 3.6.2 Esantionare sistematica/101 3.6.3. Eșantionarea stratificată / 102 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională / 104 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională / 106 3.6.3.3. Eșantionarea stratificată optimă / 106 3.6.4. Eșantionarea multistadială / 107 3.6.5. Eșantionarea multifazică / 107 3.6.6. Eșantioane tip cluster / 109 3.6.7. Eșantioane fixe, panel / 110 3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare / 111 3.7.1. Eșantionarea la
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
6.3.Eșantionarea stratificată Pentru îmbunătățirea calității eșantioanelor construite se pot utiliza, în afară de listele ce cuprind unitățile populației de referință, și alte informații cunoscute apriori despre populația de referință. Utilizarea acestor informații duce la îmbunătățirea calității estimatorilor obținuți. Aplicarea eșantionării stratificate, în cazul stratificării populației după un criteriu, se bazează pe descompunerea varianței totale, în varianța datorată dispersiei în interiorul claselor (straturilor) și cea dintre straturile constituite. Împărțirea populației pe grupe = p1x1 + p2x2 +p3x3 p ponderi; Pentru grupul j, de exemplu vom
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
delimitate artificial, de către cei care efectuează studiul, pe baza unor criterii bine determinate sau sunt deja constituite în populație (județe, gospodării, ani de studiu etc.). Condiția este ca aceste straturi să fie cât mai omogene. Există trei tipuri de eșantionare stratificată: proporțională, neproporțională și optimă. 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională În acest tip de eșantionare volumul eșantionului se repartizează în funcție de proporția populației pe fiecare strat din total populație. În această stratificare se face abstracție de variația din cadrul straturilor, subeșantioanele fiind
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
total N = volumul total al populației (număr total studenți) N=volumul fiecărui strat (numărul de studenți pe fiecare facultate sau pe fiecare specializare) Exemplu: dacă dorim să facem aceeași cercetare menționată mai sus, dar de data aceasta prin procedeul eșantionării stratificate, nu mai avem nevoie de o listă cu numele tuturor studenților din Universitatea X, dar va trebui să cunoaștem numărul total de studenți și numărul studenților pe fiecare facultate și specializare (dacă dorim să facem pe mai multe straturi). La
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
parte. După distribuirea volumului eșantionului pe fiecare strat se extrag aleator unitățile care se includ în eșantion (studenții). Studenții vor fi extrași prin eșantionarea aleatorie simplă, procedeul bilei revenite sau nerevenite sau prin eșantionarea sistematică. 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională Acest tip de eșantionare îl vom folosi atunci când obiectivele noastre de cercetare ar necesita un număr mai mare de persoane dintr-un anumit strat. Spre exemplu, dorim să facem un studiu privind utilizarea instrumentelor de marketing a firmelor din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
putea mări straturile în funcție de argumentele pe care le avem, pornind de la structura reală, astfel să luăm în eșantion 50 firme mari (mai multe nu există în acel județ), 150 firme mijlocii și restul firme mici. 3.6.3.3. Eșantionarea stratificată optimă Acest tip de eșantionare se poate aplica atunci când știm că deviația standard a unei variabile în cadrul fiecărui strat diferă foarte mult de la un strat la altul. Dacă dorim să facem același studiu pe studenții din Universitatea X prezentat mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
volumul eșantionului pe fiecare strat (facultate/specializare) N=volumul populației pe fiecare strat (numărul de studenți din fiecare facultate/specializare) σ=deviația standard din fiecare strat (facultate/specializare privind notele studenților) Tabelul nr. 3.10: Distribuirea volumul eșantionului după eșantionarea stratificată optimă Facultăți N volumul populației (număr studenți) σ deviația standard a notelor din fiecare facultate N* σ n volumul eșantionului Facultatea A 1500 1,25 6250 256 Facultatea B 2200 2,15 10750 441 Facultatea C 1300 1,75 8750
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grupări, într-un anumit stadiu al eșantionării costurile se reduc. Dar, o dată cu ele, se reduce și reprezentativitatea eșantionului. Totuși, eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice. Pentru a le crește reprezentativitatea, pot fi îmbinate cu eșantionarea stratificată. Exemplu: Selectăm județul Brașov pentru a face o cercetare din cadrul acestuia selectăm aleator un municipiu, apoi, tot aleator, un cartier. În cadrul acestui cartier se vor selecta aleator unitățile incluse în eșantion. 3.6.5. Eșantionarea multifazică Dacă în eșantionarea multistadială
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sociale necesare funcționării ordinii capitaliste: competiție și evaluare, diviziune ierarhică a muncii, autoritate birocratică, supunere și natură fragmentată și alienată a muncii. Cei doi susțin că reproducerea acestor competențe și atitudini prin procese educaționale corespunde unor viitoare roluri de muncă stratificate și îi pregătește pe elevi și studenți pentru acestea. Forma, conținutul, organizarea clasei cuprind un sistem de mesaje implicite care îi condiționează pe elevi să se comporte docil, punctual și conformist. Acest mesaj variază în funcție de clasa socială căreia îi aparțin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlar sau chiar câmpul sportiv), fie reprezintă etape în construirea unei economii a schimbului simbolic și a transferurilor reciproce dintre diferite capitaluri. 1.2. Legitimitatea spațiului social. Violența simbolicătc "1.2. Legitimitatea spațiului social. Violența simbolică" Spațiul social este unul stratificat, poziția depinzând, așa cum am mai subliniat, de natura și volumul capitalurilor deținute de fiecare individ. Capitalurile fiind inegal distribuite, orice câmp social este un spațiu al contradicțiilor dintre poziții complementare. Raporturile agenților sunt raporturi de forță și de luptă pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
social. Rezumattc "Rezumat" • Pentru contribuția școlii la menținerea inegalităților sociale importantă este capacitatea elevilor de a-și însuși conținuturile școlare - educabilitatea. O contribuție importantă la înțelegerea educabilității au adus Pierre Bourdieu și Basil Bernstein. • Pentru Bourdieu, societatea este un spațiu stratificat care cuprinde indivizi ierarhizați după capitalurile economice și culturale deținute. Interese specifice definesc câmpurile sociale - arene ale conflictelor ce au ca miză însușirea acestora. • Raporturile de dominație sunt susținute de capitalul simbolic - prestigiu, onoare, legitimitate. Autoritatea se menține mai degrabă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să pot emite limbajul. Cornel Vâlcu: Mi se pare În continuare importantă distincția Între cele două tipuri de alteritate. Există o alteritate, În sensul rău al cuvântului, Înmagazinată. În acest sens, limbajul este o alteritate, una pusă la cutie, frumos stratificată, așezată de ani sau secole. Pe câtă vreme pe lângă aceea - poate că ar fi trebuit inventat, pentru asta sau mai degrabă pentru cealaltă, un alt cuvânt - stă pur și simplu posibilitatea Întâlnirii reale, cu o ființă reală care să-și pună niște
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în speță, prin etnometodologie), în vreme ce antropologii resimt cu acuitate nevoia extensivului și a cuantificării. Pe de altă parte, dacă prin tradiție antropologia culturală se ocupă de societățile simple, omogene (triburi, populații rurale), iar sociologia cu precădere de cele complexe, puternic stratificate - specialiștii americani în domeniu spun că deosebirea dintre sociologia americană și antropologie este că prima „ne studiază pe noi, iar cealaltă pe alții” -, în ultimele decenii studiile antropologice cuprind și societățile complexe, industrial-urbane. Analiza unor manuale sau alte texte de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
frontiere sunt eliminate, este aceea de a se pierde și de a rămâne În urmă. Afiliația culturală furnizează o identitate de grup și este o modalitate de a se face auzit, de a avea un refugiu sigur În noua lume stratificată. A avea acces este un mod de a fi inclus În fluxul activităților care Împing inexorabil rasa umană Într-o arenă comercială comună și Într-o piață publică globală. Renașterea identității culturale servește, astfel, o funcție dublă. Stabilește o limită
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din diaspore culturale, spațiul politic este mai complex. Împrumutând din ideea lui Hedley Bull a unui aranjament politic neomedieval, teologul John Milbank, de la universitatea din Virginia, argumentează că ideea „spațiului simplu iluminist” este mult prea limitată Într-o lume densă, stratificată și profund implantată a realităților trăite contrare și suprapuse 63. Spațiul iluminist, cu accentul asupra măsurătorilor abstracte, locației, extensiei și granițelor, nu poate să accepte loialitățile divizate și agendele contradictorii ale comunităților reale care se ciocnesc unele de altele În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care au un caracter concurențial, rețelele sunt interdependente și cooperative. Un participant cedează o parte din autoritate grupului, nu neapărat dintr-un sentiment de bunăvoință, ci mai degrabă dintr-un sentiment al fragilității și vulnerabilității comune. Într-o lume complexă, stratificată, cu interacțiuni multiple, nimeni nu mai poate acționa singur. Ne place sau nu, toți suntem vulnerabili și expuși riscurilor. Amenințările sunt globale și nimeni nu este cu adevărat imun la consecințe. Într-o lume a riscurilor, cooperarea nu mai este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]