1,419 matches
-
Era o zi însorită de septembrie a anului 1955. Copil fiind, de vreo 6 anișori, mi-am luat juvelnicul și undicioarele, de sub streașina casei părintești de la Buftea - situată într-um peisaj mirific, pe malul râului Colentina - și am coborât, în piciorușele goale și doar în chiloței, spre gârlă, pe poteca dintre via plină de struguri și porumbul aproape îngălbenit, de două ori mai înalt
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
a morții sete, odihnește-un chip de mumă prin a humei, negre plete. Iarna, prinsă-n flori de gheață i-a-nflorit pe la ureche, arcuind un fir de viață pe la casa ei, cea veche. Ochii ei, blânde izvoare înecau în streșini, plânsul, tot privind pe geam o floare cu-al său chip sculptat, într-însul. Buzele, poveți de suflet tremurau în adormire, aruncând săgeți de zâmbet fetei dragi spre dăinuire. Iarna, coarnele-și înfipse și-i topi bruma de viață, casa
OCHII MAMEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381628_a_382957]
-
duce clipa ca un vis! (NE)CUVÂNT Mă-îmbată primăvara de verde și lumini Deasupra-mi liniștea se înfiripă Doar vântul bate lin dintr-o aripă Sub ochii mei albaștri și senini Voi sta de strajă și-acestei înserări Cu streașina căzută pe pământ Mă voi gândi sălbatic la cele patru zări Și la cuvântul tău azi necuvânt Vremea,fuiorul liniștei l-a tors Neîntrerupt,poți să-l oprești Înmuguresc speranțe și nu se lasă-ntors Cât despre mine:ți-am mai
POEZII de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381719_a_383048]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > POLEN DE CUVINTE Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului POLEN DE CUVINTE Din streașina gândului picur polen de cuvinte În dor iți scriu cu lacrimile sfinte Mă aplec în genunchi strofa se-nchină, În versuri dansează muza suavă balerină. Cuvintele se nasc se dizolvă-n mine, Din vise-necate cu lacrimi divine, Din furtunile vieții
POLEN DE CUVINTE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381788_a_383117]
-
vibrezi, Privești fulguirea, nu știi de trăiești. Chem depărtarea iar viscolul urlă. Copacii își clatină crengi scârțâind, Se-aude cântând o bufna'-ntr-o turla Când printre gânduri aripile-mi întind. Soarele luce' prin norii de gheață În picuri mărunți o streașina curge Și-o lacrima ce obrazu-mi îngheață Când de sub pleoapa firava se scurge. Gândul mi-adun,chem iar înserarea Privesc către cer...e senin plin de stele. Rog un luceafăr să-mi ia întristarea Cu privirea-i de gheață,vrea
PE ARIPILE GÂNDULUI de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384156_a_385485]
-
mama cum mă strigă de parc-ar fi-n apocalipsă. pe cer uitat, în moi oglinzi, pe stampa roasă-n ploi subțiri, mânându-și boii de la plug, îl văd pe tata scos din firi. au poposit în cuibul drag, la streșini două rândunele, le-aduc salutul meu pribeag și văd părinții mei în ele. joi, 22 mai 2014 Referință Bibliografică: două rândunele / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1238, Anul IV, 22 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright
DOUĂ RÂNDUNELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383738_a_385067]
-
are chef să facă ceva, dar începând de mâine... - Foarte bine! Cărui bărbat nu-i plac muierile? În primul rând le iubim pentru frumușețea lor și în al doilea rând pentru că fac copii. - Adică oameni! Ion și-a pus mâinile streașină la ochi și-a privit la poziția soarelui pe cer. - Bade! E trecut de amiază. E timpul să ne despărțim. - Călătorului îi stă bine cu drumul... - Brrr! După care Ion a fluierat printre dinți. Oile s-au luat după el
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
Aflat pe salteaua primăriei la nivelul coamei casei, primarul scoate un baston telescopic, cum este bâtul de pescuit, gradat în metri, si care se poate lungi până la zece metri. Îl deschide până la aproximativ cinci metri, îi duce vârful până la nivelul streșini, iar segmental aflat în mână ar trebui să-i indice lățimea acoperișului. Se apleacă spre marginea saltelei zburătoare ca să citească gradația, greutatea lui se deplasează în afara saltelei și tot ansamblu se dezechilibrează. Primarul alunecă de pe salteaua zburătoare a primăriei, cade
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.13 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378126_a_379455]
-
Feciorul lui Costache Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streașina-nvechită, Îl străjuiau din muchie, doinindu-i pururi ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită...” „Cât să pot descoperi eu însumi înapoi- va declara poetul- mă văd un copilaș stând singur într-o poiană cu flori sălbatice la
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Știam că așa trebuie să fie și toate acele zile pline de farmec și mister îmi produceau o continuă stare de fericire. Dar sărbătorile Paștelui? Dimineața când ne sculam, începea mama: hai, spălați-vă pe ochi ca să luați „paști”! La streașina bucătăriei, sub prispă, agățat într-un cui, un pahar învelit cu un ștergar sau o batistă mare, înflorată, era plin cu „paști” (vin cu bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam și ne îmbrăcam frumos, ne închinam fiecare în
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după mâncare. Păsări înapoi să vină din meleaguri însorite, să-și refacă sub streașină, cuiburile regăsite. Cine-n astă zi muncește, scump va plăti păcatele că, prin boală pătimește. Zăcând patruzeci de zile. Nu se spală, nu se coase, nu se țese, nu se toarce că, șarpe de lângă case, pagubă-n vite-i va
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
fotoliul său, spune-mi cum ai ajuns aici! În timp ce Moș Crăciun încerca să afle cine era uriașul și ce căuta acolo, Zâna Iarna începu să deseneze cu bagheta ei magică ornamente argintii pe la ferestrele căsuței. Ștefania ieși să atârne de streașină flori de gheață, iar spiridușul, îmbufnat, porni să împletească rapid cu mânuțele lui, noi șiruri de beteală, care să o înlocuiască pe cea dispărută. - Ei, dragii mei, avem un mister de dezlegat aici! Un uriaș care nu știe de unde vine
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
verde sub zăpada ce se topea... în curtea casei, printre hortensii țâșneau brotaci, scuturând boabele de rouă, pânzele marelui păianjen cu cruce pe spinare străluceau sub soarele de după ploaie. Nopțile, cucuvăile din podurile Facultății de Medicină convorbeau cu cele de pe streașinile palatului Cotroceni, în nesfârșite șuete. Afară de rezultatele mele școlare în cea de a treia clasă a Liceului Gheorghe Lazăr, totul era în ordine - dacă n-aș ține un pariu, aș putea, în schimb, ca oltean, să mă jur că așa
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
pruncului, o lume grotescă, hidoasă, care îndrăznește să se apropie de Cel născut. Toți zac în umbră, neclar desenați, cu capetele ca niște hârci, deja marcați de moarte; un bătrân (în stânga fecioarei și a pruncului) se uită cu palma dusă streașină la ochi, ca și cum ar privi ceva de foarte departe. în tablou, distanța aceasta, de la care privește bătrânul, pare foarte reală, - ea există între FĂGĂDUINȚA evenimentului, și lumea cealaltă. Pruncul ia darul; îl primește cu condescendență, - ai crede aproape cu dispreț
Bunevestiri la Uffizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7996_a_9321]
-
rîzînd / și lustrui dinții coasei printre blocuri" (Iarba tăiată). Alteori e părelnic îmblînzit, invocat în atmosfera livrescă precum un tonic contrapunct: "Complotul iederii m-a smuls din mine. Un pumn izbi în cărți, și-a rîs, la fugă / Luînd-o pe sub streașini și pe ziduri. / O zdreanță, iar, fragilul echilibru. // Crotale, spornic, zarzării prin seară / țineau morțiș, sub geam, să-mi dea semn primii, / Părere? Faptă? Ce bufon să-ți lege, / Solemn, cununi la tîmple, franjuri zilei" ("Complotul iederii m-a smuls
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
virgină/ Pădure, -a cărei taină s-o relev / Nu știu, - o, tu, a visului regină" (Jorge Luis Borges).O secvență de supracelebrare: "O, mică-mpărăteasă fără-mpărăție, conquistador fără de patrie, minuscul tigru de salon, nupțială sultană valide a cerului eroticelor streșini, tu reclami vîntul dragostei intempestive, cînd umbli pui pe sol patru picioare delicate, năzuroasă, îndoindu-te de tot ce-i pămîntean, căci totul e prea imund pentru imaculatul tău picior" (Pablo Neruda). Printr-o temperare a expresiei, iubirea pentru pisică
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
Îngerii Timișoarei se ascund privirilor sub streșinile caselor și indiferența noastră Despre existența lor pe aici (mai) vorbesc, rareori, doar arhitecții și statisticile medicale Nu trebuie să faci nici un efort pentru a-i găsi. Îi poți privi în ochi dacă cercetezi cerul când te ascunzi de ploaie
Agenda2006-20-06-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/284963_a_286292]
-
umbrite de brazi și frunzișuri de platani seculari, cu trunchiuri pătate de hărți de coajă gri-verzulii, curți cu pajiști și fundături cotropite de buruieni viguroase, boscheți tunși în chip de gard viu, bănci și mese de lemn geluit, chioșcuri cu streșini traforate și pereți din rețele de șipci încrucișate. Nemișcarea susținută de uguitul guguștiucilor e animată în răstimpuri de figura fosilizată-străvezie a vreunei bătrîne scuturînd o cîrpă de praf peste un pervaz de fereastră. Zgomotul traficului supraaglomerat de mașini din centrul
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
precauție și spaimă, i se păreau că se succed într-o infinitate de timp. Palmele arse de asprimea metalului căutau siguranța unui echilibru. Picioarele-i rămaseră agățate pe creasta bombată, mâna stângă și cotul într-o încordare supraomenească sprijinite-n streașina vagonului. Fața spânzurată-n gol. Cu dreapta, ținând ștanga cu mânerul în jos, căuta să apuce ciocul metalic, țâmburușul, ca o creastă slobozită în cuibarul ușii masive ce rula pe șenile și avea să fie trasă dinăuntru, de prizonieri. "Sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
gutuie, dulce...) - I 24 decembrie 1982 Iarnă grea în Cupca, zăpada a căzut necontenit timp de câteva zile, așternându-se încet și sigur, într-un strat gros, imaculat. Gardurile de lemn aproape că nu se mai zăresc din troiene, iar streșinile caselor gem sub povara albă. E ajunul Crăciunului și ca prin farmec, ninsoarea s-a oprit, lăsând însă loc gerului pătrunzător, care-ți mușcă parcă drept din inimă. Cete de colindători își croiesc, timid, pârtii pe ulițele satului. Din fereastra
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
drept, Rarița a mai venit la Iași, dar de la casa familiei Boldescu nu a mai coborât în oraș. Casa era mai sus de Crucea lui Ferenț, pe acea parte în Târgușorul Nicolina. Casa Boldescu era o casă lungă cu o streașină de aproximativ doi metri și cu cerdac. Prăvălia și brutăria evreului Lupu se aflau pe strada Cucu, la numărul 21. Cu cinci hectare de pământ, Oacheș, vara, mergea la prășit la Iași la alții și la el munca o lăsa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
îl ajutau, numai să-l audă cum le spune tot felul de glume și de bancuri. Casa lui era cu fața la răsărit, cu două camere și cu sală pe mijloc, cu paravan la spate spre apus și prispă înaltă și o streașină lată. În partea de jos, adică spre sud, camera avea un geam, iar în fața spre răsărit două geamuri, geamurile aveau câte două ochiuri care se deschideau amândouă și pe fiecare ochi era montată câte o cruce în partea de jos
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și îi mai ușura de câte ceva. Așa au mers într-o noapte la Ion Burdun, i-au descuiat o ladă mare cam de doi metri lungime, de un metru lățime și un metru înălțime, care era afară lângă fereastră, sub streașina casei, la fereastra unde Ion Burdun își avea patul. Înainte de a ajunge lângă lada cu pricina, Cocoloș a călcat peste câinele omului, că avea un câine mare ciobănesc cât un vițel, dar câinele nu a zis nici mâr. Avea Cocoloș
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
arătase nimeni. Din vecini o altă femeie, Îi spusese să nu mai bată În geam, că femeia este dusă la biserică la o Înmormântare. Curios să vadă ce era În Încăperea din fața lui, inspectorul se apropiase de geam, cu mâna streașină la ochi. Într-adevăr În Încăpere era un război de țesut, așa cum aveau mai toate femeile de la țară. Convins că secretara spusese adevărul și că femeia câștiga bani fără să plătească impozit, inspectorul o pornise Însoțit de femeia de serviciu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de oase galbenă ca ceara... fără certitudine un al treilea ochi trebuie privirii să se arate voințelor noastre ingrate. El caută lumina înghețată și limpede în neputință, însuflețită de o altă credință. Amintirile cu sânge de viperă au rămas sub streașina casei: glasul se tânguie și plânge. * * * pentru a retrăi zi cu zi, treaptă cu treaptă, comemorarea-. (H.R.Patapievici) Demult nu am fost la Marea Înviere nu mai pot sta atâtea ore, așa cum ascultam odată toată slujba cea minunată, cea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]