10,586 matches
-
am îmbătrînit. Ne vrea frumoși, Și-adolescenți, și aplecați pe cartea Cu basmele în care-s zmeii scoși Din scorburi, pentru zîne buimăcite De cîți fiori le duc din flori în flori, Parcă purtate-n zori de subsuori, Lin să strecoare roua, ca prin site, Cu coapsele și sufletul lor moale, Și-apoi să se prefacă-n rotocoale De-arome durdulii, urcînd la cer, Unde chiar Dumnezeu, bijutier, Le va lăsa să strălucească-n soare De-a pururi, fericite și fecioare
Cum ne pîndește, de sub iederi, moartea… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6991_a_8316]
-
Gelu Vlașin în dimineața asta sunt cezanne și beau absint și fumez cu jojo tutun englezesc jojo are degetele în formă de pâlnie prin pâlnie se strecoară arakhne ca o imagine prăfuită care mă învăluie din piramide de calaveras sau still life with apples and pot of primroses în dimineața asta sunt cezanne și o pictez pe aila cu alți ochi * respir aila 24 de respirații câte
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]
-
băieți veseli tocmai scoteau din cuptor o tavă cu dovleac, iar mirosul se răspândi în valuri calde pe deasupra străzii tapetate cu un strat gros de zăpadă. Nane căscă gura la o mână înmănușată, în timp ce, pe lângă trupul gros al ospătarului, se strecură fața roșie a unui băiețel care părea prăbușit sub un maldăr de haine. "Hei, Nane!", strigă fața amorțită de ger, "Nănosule! Ce faci, mă, nu vii jos, la Sălcii?" Nane își dibui cu greu prietenul printre siluetele care acum se
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
pentru câteva zile și nopți. A doua zi s-a sculat de cu noapte, și-a tras la iuțeală straiele și încălțările, și-a luat ciomagul de ulm și atât, și fără să prindă de veste ai săi, s-a strecurat binișor afară pe poartă. Îi era limpede că, odată pornit, pentru el, nu se mai afla drum de înapoiere. Satul zăcea încă înecat în lâncezeala greoaie a somnului și întunericului. Apoi a urcat pe ulicioare dosnice până în marginea lui. S-
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
aștepta zme-ul. Întreg și nevătămat, cu înfățișarea lui zveltă și nemișcată în cămașa de solzi de aur scânteietori, vădea, ca și data trecută, o frumusețe și o măreție neschimbătoare, trufașe, de neatins, care-i zădărau ochii și mintea și-i strecurau fiori reci pe șira spinării. O neînțelegere amestecată cu o bănuială scormonitoare l-au încercat, punându-l ca pe jeratic, pe Anghel Furcilă. Mai mult ca sigur că lighioana picată din nori, știuse dinainte că el urma să treacă pe
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
înțeleg că nu sunt liber, dar e jignitor să mă credeți naiv! Știm toți de ce suntem unde suntem în istorie. Dar dacă e să fim toți împreună, măcar să fim complici! Paharul de coca-cola, îl am încă în mână, gol. Il strecor în buzunarul scaunului dinainte. Se uită la mine, totuși impresionată de atâta patimă din partea mea. Ii spun, retezat: poate-am discutat destul. Mi-a părut bine. Din scaunul din față, se ridică hindusul - cred că a auzit că ne-am
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
Gertrude a uitat visele urîte, ea a fost o pisică adevărată frumoasă care a trăit mulți ani fericiți. Ai mai văzut-o o singură dată: era în coșmarul tău, trăgea să moară și îți șoptea: "Eu sînt Gertrude, m-am strecurat nevăzută aici în casa ta, în care n-am fost niciodată, în patul tău în care nu m-am încălzit niciodată. Miau, spun, torcînd la picioarele tale. Sînt eu, Gertrude, m-ai strivit întorcîndu-te în somn de pe o parte pe
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
de fel de boli ce infestează vegetația orașului câinele mi-a murit și el de un cancer al sângelui, doar noi, oamenii, mai rezistăm cât mai rezistăm Cât ni se pare că rezistăm, mai bine zis, pentru că luna mi se strecoară pe sub unghii ca o așchie ascuțită încercând să-mi îndurereze existența de dincolo de moarte încât deja aud bubuindu-mi în urechi călăreții ce sparg în copitele cailor pojghița subțire a aurorelor boreale Ave, ave, pax vobiscum, iată, îmi vine să
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
bocancii iubiți cum se întindea cândva după toporișcă sau fierăstrău. Fii pe pace, tătucă, știi doar că în ei te vom încălța la sfârșit: mai aveți de trecut prin multe-mpreună. Numai de ar veni... Numai de ar veni ea, strecurându-se printre mobile, dând la o parte cu blândețe cazmalele posace și greblele sperioase, toate uneltele lăsate-n paragină de când boala a trecut cu șenilele peste casa noastră. Numai de ar veni să îi mângâie fața tumefiată, pieptul vinețiu și
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
lui până a doua zi, când a și-nceput nebunia. Mai întâi oamenii s-au oprit să citească textul, în special cei care treceau pe-acolo spre Biserica Sfântul Pantelimon. Se apropia Paștele, iar printre casele de pe mica stradă, se strecurau prin ceața dimineții femei senine, oameni îndoliați, tineri cu inimi zdrobite, fete mulțumite că ținuseră tot Postul Paștelui. Ajungeau în intersecție și dădeau cu ochii nu atât de cubul de marmură, cât de textul vinețiu, pe care îl citeau din
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
roua dimineții, clipă lentă Ce mă atinge-n trecăt, ca pe-un stîlp, Cu șoldurile, drogul meu de mentă Și cimbrișor. În jur melcii tac mîlc. E vremea fluturilor fără haine, Doar în amiezi de raze îmbrăcați. Vin să-ți strecor, prin somn, crudele taine Ce nu se spun decît între bărbați. Ci tu, isteață foc, o să-nțelegi Din creștet pînă-n cracii tăi pribegi...
De-abia acum mi-e șoapta-mbelșugată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7823_a_9148]
-
sub haina-mi de carne, ce gesturi simple s-au adunat ca și cum aș fi șters o fereastră, în rotire mărind-o, deschizându-i lăcașul cel sfânt. 5. Sărutul celor de-acasă, rămași mai bătrâni între ziduri. Urma, în care-ți strecori piciorul și-l retragi zimțuit de ispite. Noaptea ca o limbă uscată trecând peste suflet, asprindu-l. Simplu, gestul acesta fugind în neant, linia de tren, în iarba înaltă. Albul din zare, într-un iris închis. 6. Depărtarea dă sens
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
cum cade așa cum vrei tu stai pe un scaun privești lumina cum cade așa cum vrea ea nu poți alege nici locul nici ceasul ermetic închise în viață. Autumnală Cum își sapă tunelul iubita noastră suburbie prin care vrea să se strecoare pînă-n viitor cum creierul tace apoi se frămîntă se-nvîrte pe loc aidoma unei turme de oi cum te educă literele plesnindu-te peste palmă asemenea unor nuielușe pedagogice cum erupe-n fine apa caldă de care ai atîta nevoie chiar
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
hotdogi, au făcut un tort cât Biserica Sfântul Petru, s-au sărutat 48 de ore, au dormit într-un borcan expus pe Turnul Eiffel. Iar sub apăsarea acestor gesturi memorabile, impulsurile și dorințele și visele lui cele mai dulci se strecoară pe sub borurile călduroase ale imensei pălării și plutesc dezamăgite peste acoperișurile de rugină ale celor trei case din fața agenției de știri în care lucrează Gil, cu ochii lipiți de ecranul pâlpâitor. * în același timp, la nici un km mai încolo, pe
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
orice porcărie e îngăduită, dar să nu facă moarte de om! Culmea ironiei, cât a trăit a reușit să respecte porunca asta, dar după ce a trecut pe lumea cealaltă, nu. S-a întâmplat așa: un neica nimeni, un prăpădit se strecurase în cavoul lui, se pripășise acolo ca să se ferească de vânt, de frig și de ploaie. În a treia zi de la înmormântare, noaptea, cum dormea ăla strâns covrig într-un colț, în cavou, s-a pornit să sune telefonul mobil
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
doar în piele de om Variantî Acum când vara dă în clocot sunt prea aproape sau prea departe de trup mă privesc în tăcere mă înfășor într-un fel de ocrotitoare înfiorare aș vrea să-i cunosc taina dar mă strecor printre nimicuri imponderabile bărbatul de alături mă privește îndelung până pătrunde noaptea în el Zodia gemenilor Stele pe o jumătate de cer vii bucăți de carne aprinsă Noaptea în două s-a frânt ziua încă-i departe ce tărâm să
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
curgătoare, și-a privit o clipă, zâmbind, cum zâmbea ea fără să-și miște buzele, înclinându-și doar capul, în timp ce șuvițele alunecau exact ca niște șerpișori de nisip. El s-a ridicat, părând că doar întinde mâna, ea s-a strecurat în brațele lui. În sfârșit a fost o întâlnire matinală sub salcia din spatele bisericii. O întâlnire de nici jumătate de oră, năvalnică și eficientă. O perioadă din existență, încolăcită discret în jurul unei sălcii care se leagănă alene în miezul unui
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
Ca neatins! șoptește în spatele meu cineva explicându-i cuiva... Dogma, nu? se cuvine respectată. Cenzura noastră fiind o bagatelă în raport cu... Să punem punct mai bine. P.S. Prizărit printre tablourile Zugravului sublim de Femei, un desen al lui Leonardo da Vinci, strecurat acolo dinadins: Androginul. O madonă, dacă vreți, având sub pântec în umbră un falus în erecție.
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
vulpoi bătrîn! - că n-a înțeles răspunsul Cronicarului la observația d-sale cum că R.L. nu publică pe oricine: era vorba de scriitori adevărați, nu de... oricine. În lista de „interziși” pe care dl A. ne-o supune atenției, se strecoară și cîte un nume - iarăși perfidie? - de scriitor adevărat. Dl A. ne încearcă vigilența. Îi promitem că, la rîndul nostru, vom sta treji. Candidata din America Lia Roberts, venită din America pentru a candida la președinția României, milionară în dolari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
nimic. Carieriștii de toate nuanțele, escrocii, ticăloșii cu patalama, bestiile și tupeiștii de obor s-au aciuit în noua Curte a Miracolelor siguri că-și vor întâlni semenii. Partidul nu poate fi reformat, pentru că nu e nimic de reformat: chiar strecurate prin sita deasă, zoaiele tot zoaie rămân. Social-democrația românească a ajuns o batjocură numai bună de împins pe sub ușile pensionarilor și-ale dezmoșteniților soartei. Din nefericire, nici unul dintre aceștia nu întreabă ce s-a ales de fondurile de pensie și
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
doi soldați, o nuntă batjocoritoare regizată și urmărită îndeaproape de sergentul beat care așază pe capul „miresei” o coroniță de spini. Stagiul militar se încheie, însă soldații rămân și în civilie închiși în dormitoarele unității ascultând zgomotele lumii de afară strecurându-se, probabil, prin canalele de aerisire. Piesa are, după părerea mea, două handicapuri: e scrisă cam târziu și pare o schiță de Vișniec (pentru a o raporta la o referință apropiată atât stilistic, ideologic, cât și temporal). Energic, inteligent și
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
indiferent dacă ești interesat sau nu de astfel de piese din dramaturgia actuală, dacă le guști sau dacă îți rămîn în gît. Și aici, ca și în filmul Dogville, de pildă, este vorba despre lucruri tari. Acolo, starea mi se strecoară ușor, parșiv, pe sub piele, mi se vîră în suflet, în trup, în conștiință și mă prinde. Sînt prizonierul lui Lars von Trier fără să bag de seamă. În Chip de foc, Marius von Mayenburg pune sub lupă viața unei familii
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
lăsată de bucățile mari de mere roșii, frumoase - oameni pe treptele librăriei, în fața ei. Mă blochez puțin și începe să-mi devină limpede faptul că înaintarea îmi va fi grea. Recunosc chipuri, ne salutăm, ne îmbrățișăm, zîmbim - lucru mare - mă strecor încet printre enorm de mulți tineri și amici. Într-o sălița din dreapta dau cu ochii de Mașa Dinescu - acum zece ani, tot ea mi-a ieșit, luminoasă, în cale -retrasă și calmă. M-am gîndit că ea știe de ce stă
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
proze reușite citite în diverse periodice, mi-l recomandau ca pe un prozator plin de vervă, cu o imaginație debordantă, mult umor, manierist în sensul bun. Lectura ultimelor două volume de povestiri mi-a confirmat primele impresii, dar mi-a strecurat și primele îndoieli. Cătălin Mihuleac are o formulă pe care o urmează cu sfințenie. Personajele principale ale prozelor sale sunt clișee, prejudecăți, defecte, vicii și, în general, o gamă largă de situații culese din imaginarul social contemporan, mai toate purtând
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
au tăiat niște pini înalți din care au meșterit porți și au delimitat terenul pentru sălbaticul lor joc cu mingea. Swimmer, un băiat ciudat, cu mîini ciolănoase și ochi depărtați a invitat grupul din Catalooch să joace mingea cu ei, strecurînd și unele aluzii sumbre că se întîmplă ca oamenii să-și piardă și viața la joc. Inman și ceilalți au acceptat provocarea. Au tăiat și ei puieți verzi și și-au cioplit rachete, în interiorul cărora au întins și împletit fîșii
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]