164 matches
-
ale Munților Făgăraș. • Indicați apele curgătoare care izvorăsc din grupele muntoase Bucegi - Făgăraș și care îi delimitează. Munții Piatra Craiului Vârful Babele de pe platoul Munților Bucegi Munții Făgăraș Grupa Munților Parâng se întinde între văile râurilor Olt (est), Jiu și Strei (vest), fiind cea mai extinsă subunitate din Carpații Meridionali. Sunt formați predominant din roci cristaline și numai în nord-vest și în sud sunt culmi calcaroase cu chei și peșteri. Râurile Jiul de Est, Sebeș, Sadu și Lotru îi separă în
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
brusc deasupra Depresiunii Sibiului. Între văile Sadu și Lotru sunt Munții Lotrului (vf. Șteflești, 2 242 m), unde se află lacurile Vidra și Malaia, hidrocentrale, stațiunea balneoclimaterică Voineasa etc. Grupa Munților Retezat se întinde la vest de râurile Jiu și Strei și cuprinde șase masive separate de Depresiunea Petroșani și culoarele văilor Râul Mare, Râul Rece și Cerna. Acești munți sunt alcătuiți în cea mai mare parte din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate. Doar la margini se află
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Pămîntul românesc și frumusețile lui HIDROGRAFIA 53 - Sebeș, cu izvoare în Munții Cibin, pe care îi separă de Munții Șureanu, și care se varsă în Mureș la nord de localitatea Sebeș. Apa lui deservește, prin lacuri de acumulare, câteva hidrocentrale; - Streiul care izvorăște din Munții Șureanu, străbate Depresiunea Hațeg și se varsă în Mureș la est de orașul Simeria. Grupa hidrografică de sud-vest include râurile din Banat care se varsă în Dunăre, între care se numără Timișul, Carașul, Nera, toate cu
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dus și se duc încă discuții aprinse. Vom consemna, după excelenta sinteză a problemei făcută de V. Frățilă, contribuția toponimiei la demonstrarea autohtoniei și continuității poporului romîn la nordul Dunării. Hidronimele (Dunăre, Mureș, Olt, Tisa, Timiș, Săsar, Someș, Criș, Ampoi, Strei, Horn, Bîrzava, Cerna, Nera, Năruja, Motru, Jiu, Gilort, Giomărtil, Lotru, Argeș, Vedea, Buzău, Siret, Prut, Nistru), oronimele (Carpați) și oiconimele (Abrud, Albac, Arcuda, Băroi, Cigmău, Drencova, Garvăn, Galt, Hîrșova, Iași, Mehadia, Oituz, Oltina, Sălduș, Tapia, Turda) considerate, în urma investigațiilor etimologice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sar, care înseamnă „rîu“), în varianta cu e, sub influența unor forme asemănătoare întîlnite în Tracia, Iliria și Dalmația (puse pe seama radicalului indo-euro pean ser „a curge“, înrudit, probabil, cu s(t)ru, „a curge“, regăsit în toponime ca Struma, Streiul, Serta, Istrița). În sprijinul acestei ultime ipoteze vin formele atestate în documentele medievale: Seret, Serete, Siret, Siretkogo (o variantă slavă de caz). Schim barea lui e în i este explicabilă printr-o disimilație (e - e > e - i) sau prin impunerea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi ajuns, așa cum au și observat unii savanți străini, la *Măre sau *Mare. Toponimul atestat în același timp în Moesia, Asamus, care se păstrează în bulgărescul Osăm, nu ajută prea mult, mai ales din punct de vedere fonetic (finala -eș). Strei Este numele unui rîu, afluent de stînga al Mureșului și al unui sat din județul Hunedoara. Prin compunere, s-a format nu mele unui alt sat din același județ, Strei-Săcel, și tot prin compunere, s-a format un al treilea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele unui rîu, afluent de stînga al Mureșului și al unui sat din județul Hunedoara. Prin compunere, s-a format nu mele unui alt sat din același județ, Strei-Săcel, și tot prin compunere, s-a format un al treilea sat, Strei Sîngeorgiu (Strigyszentgyögy), component al orașului Călan, și el, din județul Hunedoara. N. Drăganu consemnează în documentele vechi toponimele Streiu-Ohaba, Streiu-Plopi, Strigy, Strel, Strolla. În Antichitate el a fost consemnat o singură dată sub forma Sargetia. Atestările medievale, în documentele maghiaro
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Poieni > Pogyen) și germ. Strehl. S-a emis și ipoteza descendenței directe din vechiul sl. Strela, care ar fi dat în rom. Streală sau Strelă. Un afluent al Nistrului, Stryi, și un oraș din Galiția cu același nume (cf. satul Streiul din județul Hunedoara) au sugerat o rădăcină slavă struga, „curgere“, înrudită cu vechile nume de rîu Strúmon și nume de oraș Strume (cf. bg. Struma, Strumica, srb. Strumica), cu vechiul Istru (Istros, Ister, Hister) și cu Dnistrul (Danastru, Dana-istru, Danastros
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. strela, „săgeată“, strĕlîcŭ, „săgeată“). Din aceeași rădăcină provin ucr. Strilky, Strilkov, Striliska, Stril’ci, Stril’čja, Strylčyska, cr. Strelec, Strelečko și, probabil, Strelța, care „cură despre Maramureș spre Tisa“, după cum preciza D. Cantemir, identificînd-o cu antica Sargetia. Toponimul romînesc Strei nu poate fi dedus din aceste forme, care nu au nici una la final vocala i. Satul Strele, atestat la 1426 pe cursul superior al Streiului, probabil același cu Stroia (1366 Stroyafalva, 1387 Stroya), este pesemne un diminutiv plural (de la vechiul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cură despre Maramureș spre Tisa“, după cum preciza D. Cantemir, identificînd-o cu antica Sargetia. Toponimul romînesc Strei nu poate fi dedus din aceste forme, care nu au nici una la final vocala i. Satul Strele, atestat la 1426 pe cursul superior al Streiului, probabil același cu Stroia (1366 Stroyafalva, 1387 Stroya), este pesemne un diminutiv plural (de la vechiul Stroia), după modelul Coziele (Cozyelye, Kozolya) < Cozia. Originea toponimului Strei oferă încă un argument la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au nici una la final vocala i. Satul Strele, atestat la 1426 pe cursul superior al Streiului, probabil același cu Stroia (1366 Stroyafalva, 1387 Stroya), este pesemne un diminutiv plural (de la vechiul Stroia), după modelul Coziele (Cozyelye, Kozolya) < Cozia. Originea toponimului Strei oferă încă un argument la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești de origine slavă din Hațeg cu numele de origine slavă din nord-estul Carpaților. Tîmpa Este numele unor vîrfuri din Munții Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
semantică a hidronimelor (desemnînd o apă curgătoare prin toponimizarea unuia dintre apelativele care descriu generic această realitate geografică: apă, rîu, pîrîu, fluviu, vale, torent etc.) fac parte și străvechile Dunăre, Don, Nipru, Nistru, Istru (numele grecesc al Dunării), Struma, Istrița, Strei, Siret, iar după unii specialiști, formantul -ui din finala unor nume de apă (Călmățui, Covurlui, Derehlui, Vaslui, Bahlui, Desnățui, Băldălui etc.), care ar putea fi un apelativ turcic, pecenego-cuman, -(l)ui, „rîu“, iar după alții un entopic gepidic *uio, „apă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din Regele Andrei Iacobi, roman autobiografic rămas neterminat. Un fragment din acesta, intitulat Ana Iacobi, este inclus și în volumul Trandafiri de octombrie și alte surâsuri (1971). Probabil, și alte bucăți de aici datează dinainte de 1945. Cele noi (Sofora de pe Strei, Pădurea omenească etc.) nu relevă o compoziție echilibrată, anumite părți (dialogurile, digresiunile) etalează o vervă impresionantă, muiată în satiră uneori, alteori cu infiltrații lirice. Potrivit mărturisirilor lui D., și Fauna bufonă (I-II, 1972-1975) a fost scrisă într-o primă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
culmi la zi de stropire și scămoșare de nor, halta Geoagiu ipoteza într-un mănunchi de drumuri, Zlatna 30 km săgeată în bordul Munților Metaliferi, Orăștie urban umed, Turdaș figurinele în aluat preistoric cu somn, șoseaua taie cursul de țară, Strei umflat, văzduh căzut în staționarea Simeria, spinările prea senzuale ale ploii, magaziile gării Deva cu nordul montan în cețuri de Ultima Thule, vălătucul norului duce cu el pe vale, mi se repede în pufuri dunga de creastă, pe înalt înfundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
toată noaptea; pe altul, un pătuț, eram eu, care, deși aveam doar șaisprezece ani, abia încăpeam. Gara și satul se numeau frumos "Gura Raiului". Și era frumos acolo, într-adevăr, la doar câțiva metri de apa sprintenă și argintie a Streiului. Dar ar fi fost tot atât de frumos oriunde s-ar fi aflat pe lume Severina. Dimineața, oprea în haltă un tren cu trei vagoane, stătea o clipă, ne urcam grăbiți, trenul scârțâia și după zece minute ajungeam la Hațeg, stația de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Situația religioasă a fost complicată datorită cuceririlor maghiare și tendințelor de catolicizare; biserica ortodoxă a fost atestată prin existența: episcopiilor ortodoxe în sec. IX la: Dăbâca, Biharea, Alba-Iulia; ctitoriilor cnejilor români, datând din sec.XI-XIII, descoperite la: Densuș, Gura Sadu, Strei, Streisângeorgiu, Sântămăria Orlei, Prislop; ctitoriilor domnilor munteni și moldoveni: Ștefan cel Mare Mănăstirea Feleac și Vad; Constantin Brâncoveanu în Făgăraș și Ocna Sibiului. Mitropoliei ortodoxe de la Feleac (sfârșitul sec. XIV); -Regalitatea maghiară a sprijinit biserica catolică, înființând episcopii catolice la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cioplit în stâncă (7x14 m). Germisara este un site arheologic situat în partea de sud-vest a Transilvaniei, pe malul drept al Mureșului, în imediata apropiere a drumului ce lega în antichitate Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Micia și Apulum. La Strei, pe locul monumentului medieval, au fost descoperite vestigiile unei villa rustica romana. Biserica datează din secolul al XIII-lea. Castelul de la Sântămărie Orlea este menționat documentar la 1363, acum fiind o construcție în stil baroc, înălțată în 1782 și transformată
Agenda2004-2-04-tursit () [Corola-journal/Journalistic/281940_a_283269]
-
Târgu Jiu Școală specială 85. Harghita Bilbor Școală specială 86. Harghita Ocland Școală specială 87. Harghita Miercurea-Ciuc Școală profesională specială "Sf. Ana" 88. Hunedoara Pesteana Școală specială 89. Hunedoara Sacel Școală specială 90. Hunedoara Paclisa Școală specială 91. Hunedoara Bretea Streiului Școală specială profesională 92. Hunedoara Simeria Veche Centru de pedagogie curativa 93. Iași Târgu Frumos Școală specială de băieți 94. Iași Târgu Frumos Școală profesională de băieți 95. Iași Miclăușeni Școală profesională de fete 96. Iași Iași Școală specială cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127992_a_129321]
-
într-un ansamblu dinamic, plin de prospețime. Formele de vegetație și contururile simetrice se mențin doar în preajma clădirii, la intrarea în arboretum, marcată de stejari piramidali pe fundalul clădirii cu coloane toscane; apoi, pe nesimțite, se face trecerea peste canalul Strei în pădurea naturală, ca într-un parc forestier. Acum, în așteptarea toamnei, pe alei plesnesc capsulele de Buxus, se înroșesc conurile de Magnolia acumnata, arborele de plută își colorează frunzele concurând cu roșul purpuriu al viței canadiene. Ruginesc frunzele nucilor
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
XIII-lea, începutul secolului al XIV-lea), cercetătorii sunt cu toții de acord că Sântă Mărie Orlea prezintă o îmbinare a elementelor arhitecturii romanice cu cele specifice formelor gotice timpurii (burgunde). Aceste elemente se vor regăsi ulterior și în ctitoriile de la Strei, Criscior, Râbița Lesnic etc. Biserica din Sântă Mărie Orlea conservă în interior cel mai valoros ansamblu de picturi murale din câte ne-a lăsat evul mediu în întreaga țară, ca o mărturie a tradiției bizantine adaptate la respirația înnoitoare a
Agenda2004-11-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282191_a_283520]
-
că la ora actuală se află în faza de achiziții de terenuri și de elaborare a proiectului tehnic construcția variantei de ocolire a municipiului Deva. Varianta se înscrie între Valea Mureșului și CF Simeria-Deva (km 7 + 020), unde traversează râul Strei; continuă la nord de orașul Simeria, evită Parcul dendrologic din localitate, traversează Mureșul (km 9 + 400) și continuă pe Lunca Mureșului, pe malul stâng, la sud de Chimindia-Horău-Șoimuș, cu subtraversarea la DN76. Proiectul variantei ocolitoare cuprinde traseul cu profil de
Agenda2005-50-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284479_a_285808]
-
Lunca Mureșului, pe malul stâng, la sud de Chimindia-Horău-Șoimuș, cu subtraversarea la DN76. Proiectul variantei ocolitoare cuprinde traseul cu profil de autostradă (23 km), un drum de legătură (7 km), două noduri rutiere, patru pasaje și patru poduri: peste râul Strei, peste Mureș, Valea Morii și peste pârâul Scurgerea. Profilul de autostradă se termină la km 22 + 830, unde se află amplasat un nod rutier de legătură, care asigură racordarea la DN76 km 0 + 720 și se continuă până la DN7 km
Agenda2005-50-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284479_a_285808]
-
legătură, care asigură racordarea la DN76 km 0 + 720 și se continuă până la DN7 km 394 + 287. Municipiul Deva se racordează la autostradă la km 7 + 356 cu un drum de legătură, care se desfășoară pe malul stâng al râului Strei, traversează CF Simeria-Deva și DN7 la km 377 + 230 și se racordează la DN66 la km 210 + 396. OCTAVIAN NICA
Agenda2005-50-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284479_a_285808]
-
magistralei CF Sibiu-Deva cu un pasaj superior. După ce parcurge o secțiune (cca 300 m), de la piciorul rampei Geoagiu a pasajului se desprinde spre stânga, urmând traseul viitoarei autostrăzi. Se înscrie, apoi, între Valea Mureșului și CF Simeria-Deva, până la traversarea râului Strei. De aici, ocolește Parcul Dendrologic de la Simeria, traversează Mureșul la km 9 + 400 și se înscrie pe malul stâng al râului, la sud de Chimindia și Șoimuș, cu subtraversare la DN76. Municipiul Deva se va racorda la autostradă la km
Agenda2006-21-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284977_a_286306]
-
se înscrie pe malul stâng al râului, la sud de Chimindia și Șoimuș, cu subtraversare la DN76. Municipiul Deva se va racorda la autostradă la km 7 + 356, cu un drum de legătură, care se desfășoară pe malul stâng al Streiului. Tronsonul de autostradă se va racorda din nou la DN7 la km 394 + 287. OCTAVIAN NICA Modernizări feroviare l Înnoirea parcului de automotoare În vederea îmbunătățirii confortului, reducerii duratei de parcurs și creșterii eficienței activității de transport feroviar, S.N.T.F.C. „CFR-Călători” a
Agenda2006-21-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284977_a_286306]