802 matches
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
MEA... LIMBA ROMÂNĂ În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarele mă vreau. În limba mea-mi vorbesc podișuri și izvoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi streine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea... În limba mamei în care spun povești cu zâne Și zorile-mi sărută ochii tot în limba mea... De am dureri ce sufletul mi-apasă În limba mea și-a mamei
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015. LĂUTARII DIAVOLULUI La răscruci la Hanul Bron șoptește vântul o poveste zuitată de bătrânul Hron’, de-o nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la Velj intra deodat’. În jur oameni de vită bună se-ospătau și beau vin pe-alese; lăutarii le cântau în struna, tinere nurlii serveau la mese. Goscul diblașilor le zise
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
dădu arvuna, brusc nevăzut fu strinu-n clipă... zicașii, cinci, toți ... Citește mai mult LĂUTARII DIAVOLULUILa răscruci la Hanul Bronșoptește vântul o povestezuitată de bătrânul Hron’,de-o nuntă cum nu este...... În decembre nins spre seară,în Șimand căzu-un strein ciudat...săcui cu guldeni pe-umeri căra;la făgădău la Velj intra deodat’.În jur oameni de vită bunăse-ospătau și beau vin pe-alese;lăutarii le cântau în struna,tinere nurlii serveau la mese.Goscul diblașilor le zise drept,sunând
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
A făcut parte din grupul de tineri de la „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim, unde împreună cu alți 11 colegi și prieteni, între care Nae Nicolau, Roman Braga, Valeriu Streinu, Andrei Scrima, au primit binecuvântarea rugăciunii de la Părintele Ioan Kulâghin sau cel Strein. A fost secretar și apoi președintele Asociației Studenților de Teologie. Pentru a contracara activitatea utecistă în rândul studenților, cu binecuvântarea Părintelui Arhimandrit Benedict Ghiuș, împreună cu Roman Braga și Gheorghe Domășneanu au înființat Asociația Tineretului Ortodox Studențesc (ATOS) fapt care a
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
vechimei. Statul acesta nou are hotare naturale de minune, el e destul de puternic, pământul său destul de binecuvântat de cer, locuitorii săi numeroși și în mare parte omogeni; el poate trăi, a sta de sineși și a se apăra împotriva năvălirilor streinilor”. ( Ion Georgescu, “BABA NOVAC, legendă și realitate istorică”, Editura Albatros, 1980). Eroul Baba Novac a fost unul dintre cei mai apropiați generali ai “iubitului său domnitor”. Luptele Domnitorului fiind legate de marea contribuție a eroului Baba Novac, menționăm lucrările incluse
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
adevăr? La rugămințile oamenilor el totuși va răspunde: "... eu nu pot nimic pentru tine. / Scrisoarea-ți menită eu nu pot s-o schimb. / Ce e pot preface... Ce-n stele senine / Nu-i scris eu nu pot ști. Sunt scrieri streine / Gândite de Domnu-ntr-a zorilor nimb..." (Povestea magului...). Rolul său nu pare atât de intermediar între om și divinitate cât de prezicător: "Dar pot să-ți arăt a pierzărilor cale. / Ca-n ea să n-alunei, ca neademenit / De-un înger
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aici încolo totul îi despărțea: „[...] nu introducerea principiilor celor mari de viață a timpurilor moderne este cauza mai adîncă a tulburărilor vieții noastre publice, ci împrumutarea formelor și legilor speciale sub care acele principii căutau a fi realizate la popoare streine”, scria Xenopol, apreciind că greșeala noastră fundamentală era că nu am introdus doar spiritul așezămintelor moderne, ci înseși așezămintele, fără considerarea particularităților stării în care ne aflăm noi. Întrebarea se pune - scria Xenopol la 17 ianuarie 1869: „Este progresul nostru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înscrie printre metamorfozele moderne ale tradiției. SCRIERI: Neuitatele plaiuri natale, vol. I, pref. Constantin Blănaru, Suceava, 1992, vol. II (în colaborare cu Silvia Antonescu), Suceava, 1993. Antologii: Floare de gând, Suceava, 1947 (în colaborare cu Dimitrie Loghin). Repere bibliografice: Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 8, 10, 11, 15, 19; Perpessicius, Opere, VIII, 80; Predescu, Encicl., 41; Călinescu, Ist. lit. (1982), 907; Doina Cernica, „Neuitatele plaiuri natale”, „Crai nou”, 1993, 813; Satco-Pânzar, Dicționar, 11-12; Rachieru, Poeți Bucovina, 31-32; [George Antonescu
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
Ar. Zaharia (Betelgeuse) și Vasile Dorneanu (Primăvară). Proza este reprezentată de N. Cantonieru, prin Școala primăvară nr. 2 (fragment din romanul în manuscris Amintirile unui copil de familie proastă). În ordine critică, de reținut comentariul dialogat imaginat de poetul Mircea Streinul pe tema inefabilului poeziei în context național sau notele lui Ignat Bușilă pe marginea poemului Țară de Aron Cotruș. I.I.
ARC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285419_a_286748]
-
mai spune aici - s-ar situa, oricum, sub zodia „bucuriei mântuitoare” și a „chiotului dionisiac”. Deși modeste, cele două numere din C. n. se vor un frumos basm al „corăbierilor eterni”, iar aceștia sunt în majoritate poeți: Teofil Lianu, Mircea Streinul, Gheorghe Antonovici, Neculai Roșca, Tudor Ulmanu, Aurel Putneanu, George Nimigeanu, Victor Măgură, E. Ar. Zaharia și Cristofor Vitencu. Tot aici Mircea Streinul prezintă volumul Junimea literară, scos de Ion I. Nistor la Cernăuți. Mai pot fi consemnate două recenzii: la
CRAI NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286466_a_287795]
-
n. se vor un frumos basm al „corăbierilor eterni”, iar aceștia sunt în majoritate poeți: Teofil Lianu, Mircea Streinul, Gheorghe Antonovici, Neculai Roșca, Tudor Ulmanu, Aurel Putneanu, George Nimigeanu, Victor Măgură, E. Ar. Zaharia și Cristofor Vitencu. Tot aici Mircea Streinul prezintă volumul Junimea literară, scos de Ion I. Nistor la Cernăuți. Mai pot fi consemnate două recenzii: la Camil Petrescu, Rapid Constantinopol - Bioram și la Mihail Sebastian, Femei, precum și o notă despre literatura lui Petru Manoliu. Un articol, intitulat Boicot
CRAI NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286466_a_287795]
-
chemată să apere valorile naționale și să reînvie timpurile eroice, prin dărâmarea „putregaiului și a parazitismului”, cuibărite în trupul rănit al țării. Actul de solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului gândirist, opus ideologiei modernismului și principiilor avangardei. Se pleacă de la ideea că occidentalizarea, ca imperativ al secolului al XIX-lea, nu mai corespundea exigențelor spiritualității noastre etnice. Condamnând modernismul
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
țară. Poeziile publicate în ziar au fost semnate cel mai adesea de Octav Sargețiu, I. Buzdugan, O. Crușevan, Al. Negură, Sergiu Matei Nica, Ioachim Fuiagă, Al. Bardier. La capitolul proză, B. s-a bucurat de colaborările lui Al. Lascarov-Moldovanu, Mircea Streinul, Lotis Dolenga, D. Munteanu-Râmnic, Sergiu Matei Nica, N. Dunăreanu. Probleme de literatură erau puse în discuție de I. Ionașcu (noile orientări din literatura basarabeană, situația scriitorilor din Transnistria și direcția ortodoxistă), Sergiu Grosu, Nicolae V. Coban, Al. Vicol (în Panait
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
Cheleș-Împărat” de Constantin Berariu, „Revista Moldovei”, 1923, 6-7; Perpessicius, Opere, XII, 542-543; Victor Morariu, Constantin Berariu (1870-1929), FF, 1929, 6; [Ion I. Nistor, Al. Iordan, Traian Chelariu, E. Pohonțu, Arcadie Gherman, C. Ștefănescu-Galați], [Constantin Berariu], „Junimea literară”, 1930, 1-4; Mircea Streinul, Constantin Berariu, „Calendarul «Glasul Bucovinei»”, 1932, 57-59; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 21, 79-80, 108, 255. C.T.
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
adeziunea la arta modernistă, în rubricile „Septentrion”, „Negativ-pozitiv”, „Aquarium”. Poezia este semnată de E. Ar. Zaharia, Ion Vespremie, Traian Chelariu, Har. Mihăilescu, George Demetru Pan, iar proza (fragment din romanul Femeile adolescenței mele) de George Demetru Pan și de Mircea Streinul (fragment din romanul Sanatoriul viselor). Ultima pagină e destinată notelor și informațiilor. M.Pp.
BLOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285764_a_287093]
-
de pe Prut, Chișinău, 1939; Cântece de acasă, București, 1941; Sfârșitul nord, Chișinău, 1944; Proteus la mal, București, 1969; În memoria substanței, București, 1972; Craiul Criș, București, 1985; Întoarcerea cerbilor, București, 1986; Eka, București, 1995. Repere bibliografice: C. Dan Pantazescu, Mircea Streinul, Istoria literaturii române, București, 1941, 163-164; Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 18-19; Dicț. scriit. rom., I, 612-613; Mihai Cimpoi, Nicolae Coban-80, LA, 1995, 40; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 130-132. E.H.
COBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286306_a_287635]
-
suflet acele versuri erau dureri dulci... Poate c-a fost singurul om care m-a iubit cum trebuie să se iubească un copil, căci copilului nu aur, nu mătase, nu viață bună, ci iubire îi trebuiește... Fără iubire se simte strein și nefericit pe pământ... și grăbește a-l părăsi pentru a se duce acolo unde e sigur că va găsi ceea ce-i lipsește... în cer. Și Alecu zice adese cu ochii plânși... că mă iubește... dar eu... nu-l înțeleg
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mă doare Ș-ochii mei îi fac să plângă Este că Negruzzi Iacob M-a tradus în românește. [POETUL] [2Și de ce tu să te superi, Ideal al lui Moretto? Au în limba cea germană N-au tradus ei comedia, Ei, streinii! îns-Espana Te adoră, o, Madona, Cum mi te-a creat Moretto. ]2 [DIANA] Neci n-aș plânge, caro mio, De ar fi traducțiune: Rea or bună, ea nu schimbă Din valoarea mea internă. Dar Negruzzi, mio caro, El a scris
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ci care trebuie s-o pătrundă. (Astfel încît conceptul filozofic să nu fie decât un rezultat a diferitelor cunoștințe ce trebuiesc unui actor). (Ele) Acele cunoștințe (mari nimicuri) sânt legitimațiunea că artistului nu-i vorbește un om dintr-o lume streină, ci unul familiarizat în (ideea sa cosmică) lumea sa ideală (Weltanschauung). Pentru o adevărată dezvoltare a artei de reprezintațiune dramatică trebuie să se (întrunească) împreune c-un simț simbolioc cari simte lucrurilor și formelor însemnătatea lor suprasensuală (ubersinnlich) și impresiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu să cuvine să mai aibă altă grijă decât, de la vârsta carea copilul începe a vorbi, să înceapă a-i învăța în limba națională a citi și a scrie, deșteptându-i spre datoriile catehismului legii, și oareșce învățătură într-acea streină limbă prin care socotește că să va cuveni să auză tot cursul învățăturilor" (Golescu, 1963: 199). Mulți alți gânditori s-au raportat la această problemă a limbii naționale. Dacă în evoluția sa, conștiința de comunitate pleacă la Motru de la conștiința
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
al XX-lea. Și la Golescu întâlnim o asemenea observație. El a văzut toate lucrurile ce începuseră bine la un moment dat, dar au fost apoi distruse și arată că era o vină, "Pentru care aș fi pus condei asupra streinilor, de nu aș ști că aceia au avut ajutoare de la pământeni" (Golescu, 1963: 79). Și totuși, care erau motivele absenței zadruga la noi? Satele devălmașe românești par a fi fost de la început bazate mai mult pe teritoriu decât pe familie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cărora să se poată trece către fiecare treaptă superioară. De asemenea, era nevoie de producție, pentru că banii ieșeau din țară, fără a mai intra pentru mărfuri produse la noi și dorite de alții. Era nevoie "să ne desbrăcăm de această streină haină și să ne îmbrăcăm cu haina milostivirii, a unirii și a virtuții, hotărând fieșcare să slujească patriii, după cum slujesc în toată Evropa" (Golescu, 1963: 112). Mai exact, el viza renunțarea la lux, scuturarea de lenevie, sprijinirea școlilor, înființarea unor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
familiile disgenice cărora li se acordase În mod eronat pământ la acel moment: Repartiția pământului prin Împropietărire s’a făcut fără a se ține seama de criterii dictate de interesul național... Ar fi trebuit să țină seama de originea etnică streină de a noastră, a unei comunități de oameni de extracție extraeuropeană inferioară, care nu le-a Îngăduit timp de secole ridicarea la standardul de viață mediu asemănător aceluia al agricultorului european, și care ridicare nu se putea produce acum În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vrea a fi unul informativ, prezentând - și totodată, popularizând - rosturile și activitățile societății literare „Adonis” (întemeiată la 7 aprilie 1935), așa cum reiese din subtitlul „Buletin de propagandă și informație servind manifestarea poetică «Adonis»”. Animatorii mișcării (Virgil Treboniu, Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, C. Pârlea, Grigore Ancu, Gh. Manea Manolache) vor să asigure, prin A., o strângere a rândurilor și o solidarizare - spirituală, dar și financiară - a „adonisiacilor”. Dincolo de lipsa de sonoritate a numelor (cu excepția celui al lui Mircea Streinul), e impresionant entuziasmul
ADONIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]