802 matches
-
se pot angaja voluntari. Cei ce nu au satisfăcut obligațiunile militare și voiesc a se angaja voluntari de răsboi, se vor adresa, în acest scop, numai unităților de infanterie care sunt pe front, la orice epocă a anului. X. DIVERSE Streinii de orice naționalitate și posesorii de pașapoarte „Dr. Nansen” de origină etnică evrei. ctg. 1916 - 1946 (inclusiv) se înscriu în controalele armatei la contigentul 1946, vor fi recrutați și încorporați odată cu tinerii din acest contigent, dacă nu au prestat serviciul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cu reprezentantul Ministrului de Răsboiu. Cercurile sau Corpurile Teritoriale, precum și unitățile, care vor primi alte acte de naștere decât cele citate mai sus, rămân direct răspunzătoare de ilegalitatea comisă. Evreii din contigentele 1916 - 1946 (inclusiv), care au invocat diferite supușenii streine din anul 1940 și până în prezent, vor fi reînscriși în controalele armatei și supuși obligațiunilor prevăzute de ordinul de față, dacă se vor constata că nu au dobândit cetățenia invocată și dacă au pașaport vizat la zi. Evreii din contigentele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
literare”, „Panoramă”, „Gazete și reviste”, „Vor apare”, „Noutăți străine”, „Cărți în curs de apariție”. Sunt incluse în sumar versuri de G. Bacovia (Amurg, Demult), Camil Petrescu (Cercul), V. Voiculescu, Ion Vinea, Radu Gyr, Zaharia Stancu, Horia Furtună, Virgil Carianopol, Mircea Streinul, Adrian Maniu. Proza este semnată de G. Bacovia, Tudor Mușatescu, Al. Cazaban. Predomina articolele de critică și istorie literară, avându-i că autori pe Camil Petrescu (Bilanțuri literare, O problemă națională: cartea, Liviu Rebreanu. Portret)), Em. Ciomac, Radu Gyr. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288277_a_289606]
-
nu poate reocupa pozițiile care se află astăzi de facto în mînile turcilor (nu e esclus printr - asta ca ele să facă parte din zona neutrală). 2) Introducerea de arme și muniții în Serbia și Muntenegru e oprită. 3) Intrarea de voluntari streini e oprită. 4) Nici Serbia nici Muntenegrul nu vor putea da ajutor provinciilor turcești răsculate. Totodată Poarta au comunicat puterilor asemenea prin o circulară ca va introduce în cea mai scurtă vreme o sumă de reforme, și anume: acele propuse
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spune că revoluția franceză și coalițiunea contra ei, Napoleon I și coalițiunea contra lui au fost trepte pe scara cea mare a înaintării rusești. Dacă prin pacea de la 1856 Rusia a fost depărtată de la Dunăre, o vedem câștigând prin războiul strein de la 1870 aproape tot ceea ce pierduse. Alături cu dezvoltarea faptelor în afară, nu va fi de prisos de-a urmări teoriile pe care autori ruși însemnați le fac asupra Cestiunii Orientului. În opul său "Rusia și Europa", apărut în Petersburg
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
eu și nu altfel", oare s-ar fi născut atîte limbi pre pământ Prin urmare simplul fapt că noi românii, câți ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, "una singură" ca nealte popoare, și aceasta în oceane de popoare streine ce ne încungiură, e dovadă destulă și că așa voim să fim noi, nu altfel. Vedem dar că cestiunea noastră se simplifică din ce în ce. Românii voiesc a li se garanta uzul public al limbei lor pe pământurile în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care le înțeleg toți“43. Crezul său va fi câțiva ani mai târziu exprimat de Simion Ștefan în Psaltirea tradusă la 1651: „căci (...) cu multe lucruri frumoase arată și aduce înainte că nu-i nici un folos a grăi în limbă streină în săbor“44. Ideea dreptului românilor de pretutindeni de a putea citi cartea de căpătâi a Creștinătății a fost imboldul tipăririi Bibliei de la 1688. Așadar, domnie, boieri și clerici alcătuiesc un front comun în susținerea unor adevăruri istorice cu lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tradiționalism, dar materialele inserate indică mai accentuate tendințe moderniste. În paginile revistei se publică versuri, proză, eseuri, cronici literare, traduceri. Rubricile obișnuite se intitulează „Cronică”, „Revista revistelor”, „Note”. Semnează Geo Bogza, M. Blecher, Al. Călinescu, Traian Chelariu, N. Cantonieru, Mircea Streinul, Vasile Spiridonică, Ion Sofia Manolescu, Ovid Caledoniu, Emil Giurgiuca, Mihail Chirnoagă, Sașa Pană, N. Ladmiss- Andreescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, B. Jordan, Coca Farago ș.a. Cronicile literare aparțin, în cea mai mare parte, redactorilor revistei. Traduceri din lirica modernă franceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287092_a_288421]
-
se radicalizează mai ales prin articolele cu subiecte politice, glisând între cele două extreme, dreapta și stânga, și reconstituind și la scară redusă imaginea unei societăți scindate. Colaborează cu versuri Const. R. Crișan (sub pseudonimul Radu Nour), Arthur Strobel, Mircea Streinul, E.Ar. Zaharia, Emil Maur, Octav Sargețiu ș.a. Proză semnează B. Jordan, Ștefan Alexiu. Publică teatru Const. R. Crișan și V. Dobrescu. Majoritatea cronicilor literare și a analizelor politice aparțin lui V. Spiridonică și lui Const. R. Crișan (sub pseudonimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288572_a_289901]
-
, revistă apărută la Rădăuți, bilunar, între 1 mai și 18 decembrie 1933 și între 1 mai și 15 iunie 1935. Redactori sunt Mircea Streinul, George Putneanu (care semnează și Aurel Putneanu), E. Ar. Zaharia. Numărul 8/1933 se editează la București, sub redacția lui Emilian Gorescu, cu subtitlul „Revista ultimei generații”. În 1935 reapare la Rădăuți, cu un conținut sensibil diminuat. Redactorii, de orientare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
prezentului”, fiindcă - recunosc ei - „iubim trecutul și ne plac bătrânele povești de la țară” (Câmp sideral). Dorindu-se o publicație „fără tendințe, dar etică și etnică”, O. este o tribună a mișcării iconariste, după cum rezultă dintr-un articol publicat de Mircea Streinul în „Iconar”: „În 1932 am pus bazele împreună cu George Drumur, Gh. Antonovici și Neculai Pavel unui grup literar Iconar [...] am început în revistele «Orion», «Pana literară», «Crai nou», «Plai» și «Flanc» o campanie vehementă împotriva adercilor de orice fel”. Rubricile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
de tablouri largi ale literaturii unei perioade, așa cum se întâmplă în Proza românească a anilor ’90, unde urmărește câteva sectoare cheie: scrierile interzise după 1948 și reeditate în anii ’90 (secțiunea Întoarcerea acasă, în care sunt analizate romanele lui Mircea Streinul, Mihail Villara, Ion D. Sîrbu), ultimele producții ale „seniorilor epicului” din perioada postbelică (Nicolae Breban, Augustin Buzura ș.a.). Nu sunt omise nici scrierile optzeciștilor (generația ar fi, judecând după titlul capitolului, într-o dilemă de creație, acesteia rezistându-i doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
debil și pe care dragostea ei îl face viabil” (1-2/1936). Alți colaboratori: Mihail Sebastian, Emanoil Bucuța, Petru Manoliu, Isaiia Răcăciuni, Sandu Tzigara- Samurcaș, Lucreția I. Bacalbașa, Elena Niculiță-Voronca, Ovid Densusianu-fiul, Virgil Carianopol, Sanda Movilă, Mia Frollo, Alfred Moșoiu, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Ion Aurel Manolescu, Doina Bucur, Vlaicu Bârna, Mircea Damian, Ana Luca. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
astăzi mai actuală ca oricând.” Același autor își arată încrederea în avântul dat literaturii de Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga (Tinerețea în istoria românească). Periodicul publică versuri de Radu Stanca, Al. Ceușianu, Vasile Netea, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul, Viorel Șuluțiu, Corneliu Albu. Proză semnează Victor Papilian, Al. Ceușianu, Horia Petra-Petrescu, Nicolae Albu ș.a. Al. Ceușianu este și autorul unei piese radiofonice într-un act, Petiția. Mai apar articole și cronici locale semnate de Oct. Zeno Vancea (Noua muzică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
Încotro merg intelectualii”, „Hronic săptămânal”, „Curier”. Versurile incluse în sumar sunt îndrăznețe, parcurgând toate palierele expresivității și inovației poetice, de la expresionism la gratuitate ludică. Publică poeme Eugen Ionescu (Cântec de dragoste), Horia Stamatu (Alegorie pentru noi), Emil Botta (Comă), Mircea Streinul (Balada spunerii de moarte), Petre Boldur, Barbu Brezianu, Ilariu Dobridor ș.a. Proză apare sporadic (Al. Sahia, Ouăle și patriarhul). Sunt inserate interviuri substanțiale, precum cele cu Marcel Iancu și Camil Petrescu. Eseuri și articole incitante publică Emil Cioran (Auguste Rodin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
de pe Prut, Chișinău, 1939; Cântece de acasă, București, 1941; Sfârșitul nord, Chișinău, 1944; Proteus la mal, București, 1969; În memoria substanței, București, 1972; Craiul Criș, București, 1985; Întoarcerea cerbilor, București, 1986; Eka, București, 1995. Repere bibliografice: C. Dan Pantazescu, Mircea Streinul, Istoria literaturii române, București, 1941, 163-164; Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 18-19; Dicț. scriit. rom., I, 612-613; Mihai Cimpoi, Nicolae Coban-80, LA, 1995, 40; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 130-132. E.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286306_a_287635]
-
cu un con ținut total diferit decât cea utilizată pentru aceleași cazuri, dar în care ac tor principal este bărbatul. Este vorba de glava 214, zaceala 5 care spune: „de va mâna muerea afară fără știrea bărbatului ei la case streine unde nu-i vor fi rudeniile ei să să desparță“. Plecând de la enunțul acestei glave, constatăm că timpul și motivul nu contează, ci gestul în sine capătă importanță: fuga femeii, fără știrea soțului, într-un loc străin care poate presupune
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zeilor: Și cînd vîntul a sufla Fluierul a fluiera, Oile or înturna. Oile cele cornute, Mîndru m-or cînta pe munte, Oile cele bălăi, Mîndru m-or cînta pe văi. Oile cele-ocheșele, Mîndru m-or cînta cu jele. Oile cele streine Mîndru m-or cînta pe mine. La nunta (-moarte) se și „cîntă”, nu numai se plînge. Și încă „mîndru”, în colindele ardelene; adică se plînge „frumos”, înalt și cutremurător, să se afle peste tot, sub bolta cerească a satului. Este
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se dorește modernă, desi prezintă interes numai pentru mișcarea literară dintre 1930 și 1940, din nordul Moldovei, fiind discret iconaristă. SCRIERI: Confesiuni adolescente, Cernăuți, 1937; Alge, București, 1938. Repere bibliografice: Teodor Maricaru, La flacăra „Junimii literare”, GBV, 1933, 4112; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 102-107; Agață Grigorescu-Bacovia, Poeții Bucovinei, PL, 1941, 4; Perpessicius, Opere, VIII, 79; Grigore Bostan, Lăură Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1996, 107-108. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286307_a_287636]
-
Asociației Învățătorilor Români din județul Mureș. Redactor responsabil: Ion Butnariu, secretar de redacție: Nicolae Albu. Rubrici: „Cărți”, „Reviste”, „Poștă redacției”. Sunt incluse versuri (multe retipărite) de Ștefan Baciu (Dedicație, Rugăciunea poetului, Fum de inspirație, Grimm), D. Gherghinescu-Vania, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Teofil Lianu, Constantin Ștefăniu, Vasile Netea, Alexandru Ceușianu, Vlaicu Bârnă, Maximilian Costin, Alexandru Sară, C. S. Anderco, Ion Th. Ilea, Petru Natea, Mihail Dragoș ș.a. Proza semnează Alexandru Ceușianu, Nicolae Albu, Gh. Atanasiu, Vladimir Nicoară, Nicolae Minamin, Traian Șuteu. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289032_a_290361]
-
în cadrul Societății Scriitorilor Bucovineni. F. a publicat trei plachete de versuri, care îl recomandau ca pe o certă promisiune pentru poezia românească modernă: Rodnicie și Interior (ambele în 1939) și Din refugiu (1940). Influențat de poezia bucolică a lui Mircea Streinul, în Rodnicie F. etalează o avântare, o grandilocvență entuziastă, ca în tabloul participării generale la culesul roadelor câmpului (Cântul belșugului). Pământul străbun, considerat singura moștenire sfântă în succesiunea generațiilor, revine în versuri imnice în cele mai multe dintre poemele plachetei. Orientarea definită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
F. etalează o avântare, o grandilocvență entuziastă, ca în tabloul participării generale la culesul roadelor câmpului (Cântul belșugului). Pământul străbun, considerat singura moștenire sfântă în succesiunea generațiilor, revine în versuri imnice în cele mai multe dintre poemele plachetei. Orientarea definită de Mircea Streinul în cadrul cenaclului Arboroasa este respectată și în Interior, autorul ilustrând mai toate ipostazele lirismului bucovinean. Perioada de căutare a unui „sistem liric” propriu, care fără a-l înstrăina de maestrul său să-l definească mai limpede, este evidentă în această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
refugiu, ultima apariție editorială a lui F., abordează o tematică mai apropiată de crispările realității și ale istoriei, relevabilă fiind emoția participativă, prezentă în fiecare vers. SCRIERI: Rodnicie, Cernăuți, 1939; Interior, Cernăuți, 1939; Din refugiu, București, 1940. Repere bibliografice: Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; D. Petrescu, [„Rodnicie”], „Bugeacul”, 1938, 3-4; Al. Plăieșu, [„Interior”], „Orizont”, 1939, 3; [Aurel Fediuc], „Prepoem”, 1940, 14; C. Fântâneru, Literatura de refugiu, UVR, 1940, 35; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes leibniz și Kant, „Revista de filosofie”, 1936, 4; Septimiu Bucur, C. Noica și problema conceptului deschis, G, 1937, 3; C. Rădulescu-Motru, „Concepte deschise în istoria filosofiei...”, AAR, memoriile secțiunii literare, 1936-1937, 150-152; Mircea Streinul, Constantin Noica, BVS, 1937, 122; B. Br.[Barbu Brezianu], Descartes încetățenit, VRA, 1937, 497; Horia Stamatu, Descartes, BVS, 1937, 148; Mihail Sebastian, „De Caelo”, „Reporter”, 1938, 1; Nicolae Roșu, Individualism și spirit critic, UVR, 1938, 24; Octav Șuluțiu, Descartes, F
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
sociale demofile și solidariste a lui Nichifor Crainic, opusă democrației egalitariste, liberalismului de liberă concurență și marxismului ațâțător al urilor de clasă. A doua idee formează temelia naționalismului său, opus oricărui fel de internaționalism, de la cel catolic până la cel marxist, strein însă de exclusivismul rasist. Și amândouă la un loc formează temelia concepției naționaliste-sociale creștine, desăvârșită și integrală ca un cristal, a etnocrației. Dar viziunea aceasta a cosmosului, minunată armonie ierarhică, s-a relevat lui Nichifor Crainic și ca o viziune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]