522 matches
-
dificilă, frecvent către complicații supurative. erizipelul mucoaselor rar întâlnit și dificil de diagnosticat, apare pe faringe și amigdale. Diagnosticul : Se stabilește clinic pe baza anamnezei, a examenului local (apariția placardului erizipelatos) și a examenului bacteriologic (care pune în evidență existența streptococului). Paraclinic vom întâlni o hiperleucocitoză și creșterea VSH. Diagnosticul diferențial se face cu dermite de contact, eczeme acute, herpes zoster, eritemul nodos, furunculoza. Complicații: locale: abcesul, adenoflegmonul, artrita, flebita. generale: nefrita, endocardita, limfangite, adenite, septicemie. Tratamentul : Erizipelul se poate trata
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
cele mai frecvente sunt postextracționale). Aderența bacteriilor la nivelul endoteliului valvular este favorizată nu numai de existența modificărilor patologice locale preexistente dar și de proprietățile bacteriilor invadatoare ca de exemplu producerea de exopolizaharizi de către streptococii orali ajunși în acest situs. Streptococii orali sunt în mod normal saprofiți ai cavității orale dar în timpul unor intervenții chirurgicale orale sau proceduri de îngrijiri dentare ei determină bacteriemii.Odată ajunși la nivelul endocardului cu leziuni preexistente ei aderă, proliferează și colonizează producând endocardita bacteriană subacută
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
bacterii anaerobe; - hemocultura este pozitivă În aproximativ 50-60%; - Germenii cultivați din abcese sunt:aerobi gram-negativi (50-70%): - Escherichia Coli Ț 35% (predominăă apare asociat infecției tractului biliar și diseminării pe calea venoasă portală -Klebsiella, Proteus, Enterobacter;aerobi gram-pozitivi (25%): Streptococcus faecalis, Streptococ ά, β, hemolitic Staphylococcus aureus - prezenți În abcese asociate cu infecții sistemice; - anaerobi (4050%): Fusobacterium, Bacteroides MANIFESTĂRI CLINICE - deoarece majoritatea se asociază cu alte infecții → semne ale bolii principale; - puseuri de febră, frisoane, transpirații profuze, grețuri, vărsături, anorexie;durerea este
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pereților. - acute: colecistite flegmonoase și gangrnoase cu evoluție blocată; colecistite purulente septice; piocolecist cu conținut steril; colecistite acute hidropice (cataralăă. - subacute: după tratament cu antibiotice; piocolecistitele scleroretractile +/microabcese; piocolecistitele fistulizate. - germeni frecvenți: - E coli, B. perfringens, S. aureus, B. tific, streptococul; pot fi identificați În bilă doar În 30% din cazuri, de aceea e indicat să se facă culturi și din peretele vezicii biliare. 4. Vezicula biliară scleroatrofică: calcul inclavat În infundibul; vezică exclusă funcțional: mică, pereți Îngroșați (degenerescență + sclerozăă; calculi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
majoritatea În a 2-a săptămână de evoluție) - pot fi evidențiate fibrocitele (ce apar din ziua a 9a, a 10-a), fibroza constituită oprind caracterul de inflamație cronică; - se pot evidenția germenii: E. coli, B. perfringens, S. aureus, B. tific, streptococ; mai bine În perete decât În bilă (doar 30 % evidențiați În bilă). II. Macroscopie - leziunile sunt nespecifice și nu sugerează mecanismul de producere;intensitatea leziunilor inflamatorii este diferită, depinzând de momentul evolutiv În care sunt surprinse leziunile; - apar modificări la
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
bule de gaz din infecții cu anaerobi, În lumenul veziculei biliare, În pereți, În spațiul pericolecistic și uneori În căile biliare (fig.III.5). Colecistită emfizematoasă: examen radiologic abdominal simplu - bacterii implicate: specii de Clostridii (cel mai frecvent), Escherichia coli, streptococi anaerobi. - raportul bărbați/ femei = 1/3, cei mai mulți fiind cu diabet zaharat. - spre deosebire de formele obișnuite de colecistită acută, boala este dată de infecția bacteriană din primele momente. - Clinica: debutul este cu durere brusc apărută În hipocondrul drept; febra și leucocitoza ating
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
septic primar, prezenta continuă sau intermitentă a germenilor patogeni in circulația sistemică, metastaze septice septicemii endocardite ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 11 Infecția subclinică manifestări clinice ușoare, dar cu modificări biologice și funcționale poate determina cronicizare, complicații, sechele infecția cu streptococul βhA hepatita cu VHC Infecția inaparentă fără manifestări clinice, funcționale, biologice; se pot evidenția agentul patogen sau modificările imunologice specifice modalitate de imunizare ocultă constituie sursă de răspândire a infecției poliomielita gripa rubeola hepatita cu VHA Infecția latentă echilibru temporar
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
reinfecții cu același microb, așa cum se întâmplă după virozele respiratorii și intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo zosterian). 1.4 Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
spectru foarte larg, inclusiv majoritatea enterococilor ●infecții cu germeni GP și GN PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 43 Tribactami Sanfetrinem infecții severe cu bacterii GP și GN, anaerobe și aerobe, inclusiv pseudomonas. Glicopeptide Vancomicina, Teicoplanina infecți cu bacterii GP- streptococi aerobi și anaerobi, inclusiv majoritatea enterococilor, bacilul difteric, bacilul cărbunos, listerii și clostridii. Chinolone (I) Acidul nalidixic (II)Norfloxacina Ofloxacina Ciprofloxacina (III)Moxifloxaci Gatifloxacina Levofloxavina Tosufloxacina (I) infecții urinare cu BGN sensibili (II) infecții cu localizări variate, cu CGP (streptococi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
streptococi aerobi și anaerobi, inclusiv majoritatea enterococilor, bacilul difteric, bacilul cărbunos, listerii și clostridii. Chinolone (I) Acidul nalidixic (II)Norfloxacina Ofloxacina Ciprofloxacina (III)Moxifloxaci Gatifloxacina Levofloxavina Tosufloxacina (I) infecții urinare cu BGN sensibili (II) infecții cu localizări variate, cu CGP (streptococi, stafilococi), CGN (meningococ, gonococ), BGN (enterobacteriaceae, haemophilus, pseudomonas, campylobacter, legionele, vibrioni), bacterii anaerobe, mycoplasme, chlamidii, ricketii, micobacterii atipice Aminoglicozide Streptomicina, Kanamicina, Gentamicina, Tobramicina, Netilmicina, Amikacina infecții cu BGN aerobi, stafilococi meticilino sensibili, unii entrococi Macrolide Eritromicina, Rovamicina, Claritromicina, Azitromicina eritromicina
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
unii entrococi Macrolide Eritromicina, Rovamicina, Claritromicina, Azitromicina eritromicina alternativa penicilinei la alergici; macrolidele noi pentru pneumoniile atipice, micobacteriozele atipice, toxoplasmoză, boala Lyme, infecțiile cu Chlamydia, Mycoplasma, Helicobacter pylori. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 44 Lincosamidele Lincomicina, Clindamicina infecții cu streptococi (excepție enterococului), stafilococi , anaerobi GP și GN Cloramfenicoli Cloramfenicol infecții abdominale și genitale cu anaerobi GN, abcese cerebrale cu anaerobi, meningite cu pneumococ sau BGN rezistenți la βlactamine, alternativă în tratamentul febrei tifoide. Tetracicline Tetraciclina, Doxiciclina, Tygecliclina bruceloza, tularemia, pasteurelozele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Al doilea mecanism de rezistență este alterarea PBP urilor, adică a proteinelor bacteriene de suprafață de care se leagă antibioticele β lactamice. Aceste modificări sunt consecința mutațiilor genetice (stafilococul meticilino rezistent) sau achiziția unor noi gene care produc PBP alterate (streptococ, meningococ, gonococ rezistent la penicilină). În cazul bacteriilor gram negative, scăderea permeabilității membranei celulei bacteriene contribuie la efluxul periplasmic rapid al antibioticului în exterior. În plus, mutațiile genelor care codează sinteza proteinelor din structura învelișului bacterian extern, determină blocarea canalelor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sănătății la nivel global. În prezent, majoritatea țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. Bolile eruptive MAJORE 57 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE 4.1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu este valabilă și pentru streptococii de alt tip. 4.1.3 Etiopatogenie Streptococul βhemolitic grup A (pyogenes) este un coc gram pozitiv dispus în lanțuri, care produce hemoliză completă în jurul coloniei pe geloză sânge. Se caracterizează printr-o
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu este valabilă și pentru streptococii de alt tip. 4.1.3 Etiopatogenie Streptococul βhemolitic grup A (pyogenes) este un coc gram pozitiv dispus în lanțuri, care produce hemoliză completă în jurul coloniei pe geloză sânge. Se caracterizează printr-o mare varietate de grupuri (19) și tipuri
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu este valabilă și pentru streptococii de alt tip. 4.1.3 Etiopatogenie Streptococul βhemolitic grup A (pyogenes) este un coc gram pozitiv dispus în lanțuri, care produce hemoliză completă în jurul coloniei pe geloză sânge. Se caracterizează printr-o mare varietate de grupuri (19) și tipuri. Patogenitatea streptococilor βhemolitici grup A este determinată de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
alt tip. 4.1.3 Etiopatogenie Streptococul βhemolitic grup A (pyogenes) este un coc gram pozitiv dispus în lanțuri, care produce hemoliză completă în jurul coloniei pe geloză sânge. Se caracterizează printr-o mare varietate de grupuri (19) și tipuri. Patogenitatea streptococilor βhemolitici grup A este determinată de antigenele capsulare și de perete (M, T, C, MP), precum și de echipamentul enzimatic complex: streptolizine, streptokinaze, ADN-aze. O parte dintre streptococii βhemolitici grup A secretă toxine eritrogene (A, B, C), responsabile de apariția erupțiilor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sânge. Se caracterizează printr-o mare varietate de grupuri (19) și tipuri. Patogenitatea streptococilor βhemolitici grup A este determinată de antigenele capsulare și de perete (M, T, C, MP), precum și de echipamentul enzimatic complex: streptolizine, streptokinaze, ADN-aze. O parte dintre streptococii βhemolitici grup A secretă toxine eritrogene (A, B, C), responsabile de apariția erupțiilor. Bolile eruptive MAJORE 58 Poarta de intrare a streptococului βhemolitic grup A este frecvent orofaringiană, mai rar cutanată și foarte rar puerperală. Streptococul rămâne la nivelul porții
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și de perete (M, T, C, MP), precum și de echipamentul enzimatic complex: streptolizine, streptokinaze, ADN-aze. O parte dintre streptococii βhemolitici grup A secretă toxine eritrogene (A, B, C), responsabile de apariția erupțiilor. Bolile eruptive MAJORE 58 Poarta de intrare a streptococului βhemolitic grup A este frecvent orofaringiană, mai rar cutanată și foarte rar puerperală. Streptococul rămâne la nivelul porții de intrare, unde se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează sanguin, explicând starea generală alterată de tip toxic și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ADN-aze. O parte dintre streptococii βhemolitici grup A secretă toxine eritrogene (A, B, C), responsabile de apariția erupțiilor. Bolile eruptive MAJORE 58 Poarta de intrare a streptococului βhemolitic grup A este frecvent orofaringiană, mai rar cutanată și foarte rar puerperală. Streptococul rămâne la nivelul porții de intrare, unde se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează sanguin, explicând starea generală alterată de tip toxic și erupția. 4.1.4 Tablou clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Bolile eruptive MAJORE 59 4.1.5 Date de laborator Examene nespecifice Hemoleucograma: leucocitoza cu neutrofilie Sindromul inflamator biologic pozitiv Examenul de urină: variabil proteinurie, hematurie. Examene specifice Streptococul βhemolitic A identificat cu teste rapide (Streptozym-test), imunofluorescență sau culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina. Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imunosupresive. Stomatitele veziculoase localizate sunt cauzate de virusurile herpetice, coxackie, HIV, virusul variolei și vaccinei. Leziunile veziculoase pot evolua către ulcerații orale. Infecțiile bacteriene manifestate cu leziuni ulcerative orale sunt: sifilisul, tuberculoza, febra tifoidă, lepra, tularemia, difteria, infecțiile acute cu streptococi sau gonococi. Ulcerațiile cu caracter necrotic apar mai frecvent la pacienți cu agranulocitoză, în cadrul hemopatiilor maligne sau după unele medicamente și toxice. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 78 Alte stomatite cu aspecte particulare pot fi întâlnite în cursul unor boli eruptive
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). 5.2.4.2 Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85 Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]