148 matches
-
și ireversibilă. Judecătorul: Vă mulțumesc. Acuzația dumneavoastră este întemeiată. Trigamia este o chestiune deosebit de gravă, chiar dacă e dobândită fără premeditare. După cum, indiferent de dimensiunea extinsă impusă de noua condiție tripartită, acuzatul nu are niciun drept să disturbe cu călcătura sa stricăcioasă și greoaie priveliștea minunată din fața blocului, realizată cu atâta migală și devoțiune de doamna Cleopatra. Cleopatra: Zi de zi florile sunt distruse, domnule. Aspectul grădiniței este din ce în ce mai depresat și derizoriu. Nicio scară nu arată acum atât de rău ca a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
bisericii subliniază că însușirea principală a "iubirii care vine de la Dumnezeu"56 este veșnicia. Căci Dumnezeu există din vecie, și îi răsplătește pe cei care cred în El dându-le viață veșnică. Or flirtul este o iubire mai mult decât stricăcioasă și vremelnică. Frivol, neîmplinit, "flirtul nu este decât o joacă fără viitor, nu este [...] decât o tristă caricatură a iubirii, de vreme ce el nu-și propune să înfăptuiască acel lucru care este esențial iubirii, și anume durata", mai scria Édouard Montier
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de multe ori, sminteala cea mai mare, și însuși Apostolul Pavel nu se sfiește a vorbi de "nebunia lui Dumnezeu", dar adaugă că nebunia lui Dumnezeu se arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este dumnezeiască, să ne împărtășim cu această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
termen lung, disponibilitatea de a zidi instituții autentice, dedicate binelui comun. Al doilea adevăr, și cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este dea dreptul stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură. Și, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem școală deloc decât să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ființe noi, instituțiuni noi, care au amețit poporul, creațiuni de ocazie importate cu grămada din țări străine și cu care îi era imposibil de a se desprinde, de a și le însuși.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 251-252.</ref> „Formele stricăcioase“ de la 1876 nu sunt decât prelungirea ipotezelor la 1868. Falsa clasă de mijloc nu poate supraviețui decât prin păstrarea acestei legături ombilicale care o unește cu statul. Educația este, în lectura maioresciană, cheia de înțelegere a proiectului ratat de modernizare
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este unul liberal conservator clasic. Nimic nu se poate naște temeinic din imitația sterilă. Sincronizarea cu Occidentul presupune un efort complicat, de vreme ce societatea nu poate fi tratată prin recursul la soluții simple. Soluțiile simplificatoare alimentează, în termenii lui Maiorescu, „formele stricăcioase“ și compromit evoluția naturală a comunității. Când România, cam virgină de orice cultură, s a găsit deodată față cu civilizațiunea occidentală, era firesc să nu înțeleagă întregul mecanism și întregul mers al acestei civilizațiuni; era firesc ca de multe ori
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
politicii ca experiment guvernat de rațiune, care ignoră țesătura seculară a comunității, este o temă junimistă prin excelență. Formula lui Rosetti se în dreaptă către alternativa avansată de Burke la 1791. Ruină a timpului, vechiul arbore social devenise inutil, chiar stricăcios; în loc de a umbri pământul pe care crescuse, crengile lui uscate și frunzișul lui veșted înlătura de la acel pământ și de la sămânța nouă, ce era a i se încredința, influența binefăcătoare a aerului și a luminii. El trebuia dar înlăturat, pentru ca
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Moșe, ori a fost o născocire a rabinilor, ori era și el contemporan cu esenii din secolul ll î.e.n. cînd neamul ivrit s-a îmbolnăvit rău de revelație și nu s-a mai lecuit niciodată! Dar năravul lor mincinos și stricăcios a fost sădit de multă vreme, pentru că scrierea lui Mica la 3,5 ne atenționează asupra acestei tagme de lepre urlătoare: Așa vorbește Elohim despre proorocii care rătăcesc poporul, care dacă au de mușcat ceva cu dinții vestesc pacea, iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aibă la ce se gîndi și gudura. Dar și perioa- da cînd s-ar fi tălmăcit cărticica din ebraică în greacă este iarăși o mare minciună așa cum le stă bine mozaicilor care și-au făcut din acest nărav păcătos și stricăcios, cea mai mare virtute. Pentru a desțeleni tărîmul plăsmuirilor ivrite cultivate cu atîta osîrdie de mozaici și mai tîrziu de către greci și romani, trebuie să fac o leacă de istorie ca să rostuim și rînduim vremurile și oamenii iar glagoria să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
primit în comunitate du-pă ce trecea prin mai multe probe iar la capăt, ca o recunoaștere a devenirii sale sa-cre, i se punea pe cap o cunună ca simbol al cunoașterii tainelor divine și a puterii lor pentru îndreptarea celor stricăcioase din viața pămîntească. Deci Mitra și în religia strămoșilor noștri, însemna învățat, înțelept, iluminat în tainele dumnezeiești și purificat sufletește și trupește. În scrierea Oracolele calde- ene, Mama Pămîntească are părul parcă o cunună de raze ascuțite de lumină. Pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mato Dapisiu, tatăl lui Ili și care ne povestește cum zavistea și năravul prost și-au făcut loc la sciții din estul Geției precum și la tracii din Tracia. În aceste două țări niște preoți cam zurlii și cu unele apucături stricăcioase, după aflarea morții lui Ili din primăvara anului 30 întîmplată la Ierusalim, au considerat că pot interpreta învățăturile din Legea Adevărului și Dreptății, primită de Eno iar Frăția Celui Ales din Sarmisetuza a zăpsit tărășenie. Pe dată a trimis pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ursitoare". Ursitoarea cu fetele ascund obiecte sub vasele de pe masă și se ghicește ursita, în funcție de obiectul pe care-l alege fiecare fată. Astfel, dacă sub vas se descoperă apă, ursitoarea proorocește în felul următor: "Apa e foarte folositoare, dar și stricăcioasă, după cum adică o știm întrebuința. Bărbatul tău va fi om bun dacă tu te vei purta bine cu el; dar dacă nu vei avea minte destulă, el va fi biciul tău!"359 Ghicirea chipului celui sortit are loc, de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și pe cei adormiți, dar care sunt vii cu sufletul și fac parte din Biserica Domnului câștigată cu scump Sângele Său. Ei se deosebesc de noi numai prin faptul că au dezbrăcat „haina trupului trecător, au ieșit din acest cort stricăcios”. Biserica creștină, după învățătura Mântuitorului, a făcut rugăciuni pentru cei adormiți dintru început. în Biserica apostolică, Sf. Ap. Pavel amintește că, în Corint, se botezau morții nebotezați. Adică încercau să ajute pe cei morți, botezându-se în locul lor. Și în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sens de pâine duhovnicească, adică pâinea poruncilor dumnezeiești, pe care trebuie să ni le însușim și să le îndeplinim în fiecare zi. Fiindcă la ele S-a referit Domnul când a spus să nu ne străduim să umblăm după hrană stricăcioasă. Acestei pâini i se spune de toate zilele, fiindcă vremelnica noastră viață se desfășoară într-o succesiune de zile, în care unele vin, altele trec. îndeplinirea poruncilor trebuie să fie preocuparea fiecărei zile.” Am mai putea înțelege că prin această
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
morala erosului - pe această linie se înscrie între întemeietori. Cel care a scris Povestea vorbei este un iscusit mînuitor al ironiei, un poet, cum spune eseistul, integral ironist, primul la noi de asemenea proporție. Pentru Pann poezia erotică poate fi stricăcioasă în cazul femeilor mai impresionabile; pune în discuție temeliile morale ale literaturii erotice. O temă nouă se deschide, astfel, în versurile lui: tema poeziei care smintește femeia și strică familia. Operația de seducție prin poezie e condamnată (E.S.). Finul Pepelei
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
exilului dusă pînă în anul 565 î.e.n. dar în text sînt și adăugiri ulterioare. ,,16,24 ți-ai zidit case de curvie, ți-ai făcut înălțimi în toate piețele”. Adică aici este meserie în depravare, nu așa, doar niște porniri stricăcioase. ,,16,25 La toate colțurile ulițelor ți-ai făcut înălțimi, ți-ai necinstit frumusețea, ți-ai desfăcut picioarele înaintea tuturor trecăto- rilor, ai făcut tot mai multe curvii”. Sigur că săracele ivrite se prostituau la colț de stradă pentru că masculicii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dacă tendențele și ideile noastre se pot numi reacționare, epitet cu care ne gratifică adversarii noștri, această reacțiune noi n-o admitem decât în înțelesul pe care i-l dă fiziologia, reacțiunea unui corp capabil de a redeveni sănătos influențelor stricăcioase a elementelor străine introduse înlăuntrul său (s.n.)"268. Luând ca punct de plecare afirmația poetului în construirea demersului argumentativ, Theodor Codreanu subliniază că acuza de reacționar pare "să fi culminat după moartea poetului, în anii proletcultismului, dar mai cu seamă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ani n-a avut nici limbă, nici cugetare..." 2 . Dar acela împotriva căruia Eminescu este mai categoric e Eliade Rădulescu: " Ruina frumoasei limbi vechi, care se scria încă cu toată vigoarea în veacul trecut, o datorim în mare parte înrîuririi stricăcioase a lui Eliade" 3 . Am văzut că, mai târziu, în focul luptei sale împotriva păturii grecești suprapuse, "ruina frumoasei limbi vechi" Eminescu o pune în spinarea acelei pături suprapuse. Dar preocuparea lui Eminescu de problema limbii nu are mare însemnătate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de scurgere sau prin producere, așa cum se întâmplă cu pomii care rodesc, ci chipul nașterii dumnezeiești nu se poate explica și nici înțelege de cugetarea omenească. E un semn de cugetare nedemnă și senzuală să asemeni lucrurile veșnice cu cele stricăcioase și trecătoare și să crezi că Dumnezeu Se naște așa cum se nasc ființele trupești, câtă vreme în vederea dreptei credințe trebuie să cugetăm cu totul altfel, gândindu-ne că numai ființele muritoare se comportă așa, pe când în cazul lui Dumnezeu, Cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
scris opere filosofice, iar după botez tratate teologice și polemice (Împotriva maniheilor, pelagienilor, arienilor etc.) (...). (n. s. 238, p. 878) 46 „Cel Unul-Născut, mai înainte de veci, Cel nepipăit, Cel curat, Cel netrupesc, a intrat în trupul meu cel văzut și stricăcios. Pentru ce? Pentru ca fiind văzut să mă învețe, și învățându-mă să mă povățuiască spre ceea ce nu se vede. Pentru că oamenii dau mai multă crezare ochiului decât auzului, pentru că pun la îndoială ceea ce nu văd, pentru aceasta a îndurat ca să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
două ori mai mult decât înainte (de suferințele lui - n.n.): caii, catârii, cămilele, oile, țarinele și toată cealaltă bogăție, iar numărul copiilor, pe care i-a născut, a fost egal cu numărul celor morți? — Pentru că dobitoacele necuvântătoare și întreaga bogăție stricăcioasă le pierduse desăvârșit, dar copiii, care-i muriseră, trăiau prin partea cea bună a firii lor, adică prin sufletul lor. Când Iov a fost împodobit de Ziditorul iarăși cu alți fii și cu alte fiice, avea și această bogăție tot
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nici slujirea noastră, nici altceva din cele cu care ne sârguim aici. Ci petrecând în nelucrare totală, vom aduna roadele semințelor semănate de noi în viața aceasta. Ele vor fi nestricăcioase, dacă semințele semănate în viață au fost bune, și stricăcioase și primejdioase, dacă am semănat semințe rele în timpul lucrării pământului în viața aceasta”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, în PSB, vol.29, p.68) „Pe de o parte, viața veșnică stă în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
2007, p. 293. footnote>”. Ei au luptat pentru adevăr cu putere, rezistând silniciei aprige și de neîndurat a diavolului cu atâta statornicie și cu atât curaj „ca și cum ar fi luptat în trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s-ar fi schimbat într-o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și nemiloase, călăii, înconjurându-le trupurile, le găureau
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]