495 matches
-
Poporului din Blaj, al cărui director a fost (1919-1937) fiind în același timp și membru în comitetul de redacție al revistei Cultura Creștină din Blaj. A descoperit și în 1927 a tipărit, parțial (162 de piese), manuscrisul de Cântări și strigături românești al lui Nicolae Pauletti, colecția de folclor românesc din 1838 - De pe Secaș - reeditat integral, în 1962, de folcloristul Ion Mușlea. Pentru merite deosebite a fost decorat cu mai multe ordine și medalii: ofițer al ordinului Coroana României (18 aprilie
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
după-amiaza și până seara târziu. Jocurile cel mai des jucate sunt următoarele: Cântecele de joc se foloseau la hațegana, la purtată și la fetele de la Căpâlna, pentru a avea un ritm mai vioi și pentru a colora jocul se utilizau strigăturile. Din anul 1900 învățătorul Botezan Romul s-a ocupat de călușari. La institutul de Folclor din Cluj-Napoca se păstrează un manuscris din anul 1931 în care se află descrieri amănunțite a acestui obicei străvechi. La Rusalii se ieșea cu jocul
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
plimbări si învârtirea fetei pe sub mană. 0 variantă a țarinei este jocul ,Mocăneasca" dansat intr-un tempo vioi cu mișcări repezi și multe bătăi de picioare în podea. În timpul jocului, întâlnim multe treceri ale fetei pe sub mana, mișcări bruște iar strigăturile cântate de jucători întregesc învelișul sonor al acestui dans foarte plăcut ca dinamică și desfășurare. Enumerarea unor superstiții: Deoarece întreaga viața a familiei se petrecea într-o singura încăpere, destul de mare, aceasta îndeplinea funcția de camera de zi, dormitor și
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
înainte de Costin Alexandrescu. Pitești, 1979, 422 pagini. 4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în Argeș în Interferențe. Volumul 1, 1978, p. 189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A fost comentat și apreciat de Vladimir Streinu. 6. Dumitru I. Mihalache (1885-1916), învățător și folclorist. Cartea amintită aici este - Sărbătorile poporului. Cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
cinstit în mod deosebit."." Ritmurile în care se exprimă Sappho sunt grațioase și variate. Strofa ei preferată a primit numele de "safică"; în cântecele de nuntă, caracterizate prin refrenuri scurte, săltărețe, apar vădite influențe de ritmică populară sub forma unor strigături. Admirând-o, din diferite puncte diferite de vedere, fiecare din criticii literari ai antichității au relevat laturi diferite ale talentului ei: Dionysos din Halicarnas i-a lăudat melodia versului, eufonia stilului. Autorul anonim al ""Trata despre Sublim"" a fost impresionat
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
comunicării prin care Mioara Velicu reușește să dezvăluie un tip de sensibilitate cu totul aparte, atingând toate extremele trăirilor sufletești, de la expresiv sau nostalgic și până la exuberant, găsind inflexiuni vocale potrivite atât pentru cântecul de înstrăinare cât și pentru debordanta strigătură de joc, ori pentru versul plin de umor al cântecului de lume și petrecere. Interviuri
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
Hiyoshi urmase Calea Răznoinicului. Dar nu umblase cu o spadă lungă la șold, urmărind să-și desăvârșească talentele marțiale. De fapt, cu puținii săi bani, cumpărase ace de la un angrosist și devenise vânzător ambulant. Călătorise până în Kai și Hokuetsu, cu strigăturile de negustor mereu pe vârful limbii: — Cine are nevoie de ace? Ace de cusut avem, de la Kyoto. Cine mai dorește, cine mai poftește? Ace pentru bumbac, ace pentru mătase. Ace de cusut din Kyoto-avem! Câștiga pe sponci, abia atâta cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
bocet, un c. de leagăn sau un c. ritualic. Din analiza muzicală a speciei au rezultat și grupe noi, cum sunt: c. modern, c. cu acompaniament ș.a. Interferențe se produc și la nivelul raporturilor cu alte genuri și specii. Deși strigătura cu conținut liric nu are, din punct de vedere poetic, nici o notă distinctivă față de c. liric, ea se constituie ca specie aparte, din cauza funcției sale și a lipsei de text muzical. Liricizarea unor balade a dat naștere la c. lirico-epic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
al XX-lea, radioul și televiziunea. C. de joc are rolul esențial de fundal sonor pentru dans, iar textele, atunci când nu reprezintă comenzi pentru sincronizarea coregrafică, se confundă cu ale celorlalte c. De multe ori ele iau naștere prin cântarea strigăturilor, proces reversibil, ce poate duce și la „strigarea” acestora. C. de leagăn, inclus și printre speciile folclorului de copii, se află într-o situație specială, datorită destinației sale. De aici monotonia ritmului, refrene provenite din onomatopee sau din limbajul infantil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
transfigurarea poetică sunt prezente diferite trepte, de la simpla relatare până la alegorie. Metaforele cele mai frecvent întâlnite sunt de tip onomastic (mândra - iederă, badea - trandafir) și de relație (codrul - frate), care stabilesc legături cu cadrul fizic. Surse: N. Pauletti, Cântări și strigături românești de care cântă fetele și feciorii jucând (1838), îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale românillor, București, 1866; ed. îngr. și pref. Gh. Vrabie, I-II, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
îngr. și pref. Gh. Vrabie, I-II, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; Enea Hodoș, Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, V. Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, III, Focșani, 1948; Al. I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, [1955]; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare din Maramureș, București, 1957; Cicerone Theodorescu, Izvoare fermecate, București, 1958; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Emilia Comișel, Antologie folclorică din Ținutul Pădurenilor (Hunedoara), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
În recunoaștere), Adrian Cernescu, Constantin Cuza, I. Sassu-Ducșoară, Aurel Călinescu, Dionisie Bârcea, Cornel Stănescu, Gr. Chirițescu, I. Gajdo ș.a. Literatură dramatică semnează Darie Magheru (Eu, Meșterul Manole - poem dramatic), Paul Constantin, Elvira S. Popa, Mihail Severin. O bogată culegere de strigături populare publică I. Sassu-Ducșoară. Studii privind aspecte ale istoriei literaturii și culturii românești aparțin lui Petru Homoceanul (despre St. O. Iosif, Magda Isanos, G. Bacovia, Ecaterina Pitiș), Constantin Cuza (despre Theochar Alexi), C. Constantinescu (despre Ioan Lupaș), Ion Lupu (despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
a adunat un material folcloristic bogat, o parte din aceasta înmânând-o profesorului Ioan Micu Moldovan. Colecția acestuia din urmă, împreună cu colecția preotului Vlase a fost tipărită în 1885 de Andrei Bîrseanu și Ioan Urban Jarnic - sub numele "Doine și strigături din Ardeal". O altă parte a manuscriselor preotului Vlase, aflate în custodia lui Ioan Micu Moldovan, au fost publicate de profesorul Traian Gherman între anii 1926-1927 în revistă "Comoara satelor". În perioada care a precedat formarea României Mari au fost
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
alt barman amenințarea către o masă apropiată. Era clar că era obișnuit să joace rolul băiatului rău. Clientul a băut aproape tot paharul pe nerăsuflate, ceea ce a stârnit comentarii încurajatoare din partea prietenilor: „Bravo!“, „Nu risipi nici o picătură“ și alte variate strigături. Până și Laura a participat: Dă-l peste cap! Am trecut pe lângă respectivul client cam după cinci minute. Era chiar în fața barului. Era asistat de doi dintre prietenii lui la fel de beți și voma copios. Când am ieșit în ușa barului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pui boii-n plug, cu mine! Că-i scoți fără coarne cât ai zice pește... Și am eu ac să-ți vin de hac!" Învățase și acumulase din moși-strămoși un veritabil și inepuizabil tezaur de înțelepciune populară. Proverbe. Zicători. Snoave. Strigături. Parabole. Istorioare. Fabule. Ghicitori. Leacuri pentru om și pentru animalele de pe lângă casă. Tratamente naturiste cu rouă de pe flori, cu humă, cu lutișor negru, cu unsori din anumite plante și flori. Mă rog, câte-n lună și-n stele! Era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Mâncam din plin: clătite, cotlete, șuncă, cartofi, mușchiuleț, chili cu orez, înghețată, plăcintă. Toată lumea comenta haleala, discuta meniurile, și își amintea tot felul de rețete de acasă. Sâmbăta ancoram în Baltimore, unde cocotele portului așteptau pe Dealu’ Sculamentului și urmau strigăturile cu versuri tipărite. Venea și poșta. Simon fusese declarat inapt pentru că nu auzea cu o ureche. „Nu că mi-ar părea rău, doamne ferește,“ mi-a spus el. Lui Clem nu-i mergea bine cu noua afacere. Am primit două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
fotoliile de lîngă perete, așezîndu-l pieziș, merge apoi în spatele barului și-și face de lucru la magnetofon, cercetînd o hîrtie, pe care stau notate melodiile și numerele corespunzătoare de pe tamburul numărătorului. Preferați o hăulită, domnule Vlădeanu, ori o sîrbă cu strigături? O sîrbă cu strigături precizează Mihai calm, dar ironic, accentuînd pe strigături. Nu știu dacă am pe banda asta. Nici măcar pe cea în căruță? La oraș, avem mașini. Atunci, eventual, un Brahms; Simfonia numărul 3, în Fa major, opus 90
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
așezîndu-l pieziș, merge apoi în spatele barului și-și face de lucru la magnetofon, cercetînd o hîrtie, pe care stau notate melodiile și numerele corespunzătoare de pe tamburul numărătorului. Preferați o hăulită, domnule Vlădeanu, ori o sîrbă cu strigături? O sîrbă cu strigături precizează Mihai calm, dar ironic, accentuînd pe strigături. Nu știu dacă am pe banda asta. Nici măcar pe cea în căruță? La oraș, avem mașini. Atunci, eventual, un Brahms; Simfonia numărul 3, în Fa major, opus 90; în special partea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
face de lucru la magnetofon, cercetînd o hîrtie, pe care stau notate melodiile și numerele corespunzătoare de pe tamburul numărătorului. Preferați o hăulită, domnule Vlădeanu, ori o sîrbă cu strigături? O sîrbă cu strigături precizează Mihai calm, dar ironic, accentuînd pe strigături. Nu știu dacă am pe banda asta. Nici măcar pe cea în căruță? La oraș, avem mașini. Atunci, eventual, un Brahms; Simfonia numărul 3, în Fa major, opus 90; în special partea a treia, poco allegretto, să-mi amintesc de-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
gata să i se ofere; trebuie doar mîna lui să se întindă și să-l rupă. "O, Doamne, nu!..." se cutremură Mihai dezgustat de gîndul său. Azi vii pe la noi? aude întrebarea Doinei. Numai dacă mămica ta găsește sîrbă cu strigături pe disc stereo. Nu înțeleg. Întreab-o cînd vine de la serviciu. E-acasă, doarme probabil. Cu-atît mai bine. Întreab-o pe ea dacă să mai vin pe la voi! se înfurie brusc Mihai, amintindu-și zîmbetul superior al Mariei Săteanu de aseară, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
urmă de inflexiune eram prin apropiere cînd ai vorbit cu Doina. E adevărat că aseară te-am ironizat și tot adevărat e că pînă deseară n-o să pot face rost de... nici nu mai știu exact ce voiai... sîrbă cu strigături, parcă. Nu vrei să renunți la condiția impusă? Țineți neapărat să vin deseară la dumneavoastră? Nu la mine, la noi. Mihai se ridică de pe marginea patului, ia sticla și toarnă puțin în pahare. Bea, apoi așteaptă cu paharul lîngă buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o Încercare de a impresiona potențialii clienți cu autenticitatea pieselor, caz În care efectul dorit n-ar fi fost același dacă omul ar fi ținut În mâna liberă un hot dog, mușcând zdravăn și neglijent din el, În pauzele dintre strigăturile tradiționale. Mi-am croit drum Încet prin mulțime. Un cuplu goth, unul dintre cele mai reușite pe care le-am văzut de ceva vreme, a trecut pe lângă mine: amândoi erau perfect identici, purtând haine negre lungi și unduitoare și cizme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
acei pereți, pe șest, cu ocazia onomasticelor și a zilelor festive (mai mult ori mai puțin oficiale) sau însăilate pur și simplu așa, de-ai dracu' și fără motiv, contrar oricăror norme și regulamente în vigoare; chefurile și agapele cu strigături, țipurâturi, chiote bahice, cântece și orații belicoase, care culminau invariabil, cu țopăieli și cu hore împleticite, pe muzici lăutărești de țambal și de acordeon, partiturile fiind executate, pe viu, de către diverși hartiști mai tuciurii, din pegra culturală a localității, mulți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
negre, dar, mai ales, pentru zile bune, soldații Îngropaseră sticle cu vin la care se juraseră să nu umble decât la ocazii mari. Se așezară pe iarbă, nu departe de ferestrele sălii de ședințe unde se chefuia temeinic și cu strigături. La Început, pe burțile goale, vinurile din sticlele Înfundate li se părură acre. Încet-Încet, Însă, acreala dispăru și li se dezlegară limbile. În sala de ședințe, Directorul intră cu un zâmbet de mare om darnic Întins peste fața grasă, roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]