497 matches
-
din Cernăuți, cărora, ca în cel mai incredibil concurs, la răspunde Grigore Vieru, că Basarabia nu-i mai prejos, iar George Muntean le ținea isonul cu „Păi nici noi nu suntem de lepădat”! Și a intrat în horă și cu strigături Adran Păunescu, desre care cineva spuna că „parcă are șăpte guri”. Rapsozi locali, banda lui Bidirel, pauză cerută de mirosul berbecului fript haiducește, de pastramă și fripturi de purcel, de celebrul caș de oaie, udate cu vestita țuică de prună
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din ochi pe dom'sergent. Băietanii mai hâtri au și-nceput să slobozească aluzii în strigăturile lor din vâltoarea horei: “Bate talpa, don'sergent/ Cu Ileana chept-la-chept!”. Și acestea nu-i cădeau bine deloc lui Dumitru. Așa că între cei doi pretendenți la farmecele Ilenei s-a născut, fără putere de stăpânire, o dușmănie de moarte. Peste
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
început în urmă cu ani să procedez la o structurare a acestora, care în final aluat forma unei Trilogii cu numele propus:”PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE”. - Partea. I - "SUFLETUL" - este o culegere depeste 1,200 de poezii, colinde, ghicitori, zicători, strigături și licențe poetice despre clopote, clopoței, talăngi și zurgălăi, așa cum le-am regăsit în literatura română și cea universală. Conține cca. 180 pagini (posibil de ilustrat cu fotografii ale pieselor din colecția personala), având urmatorul cuprins: Mărturisire Cap. 1 - Clopote
DRUMUL DE LA COLECŢIE LA TRILOGIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347110_a_348439]
-
pipăit de două ori!?! Cu siguranță, spre a se convinge că nu am asupra mea niciun obiect contondent, deși eram în pantaloni scurți! Galeria era, deja, în faza finală de încălzire. Steaguri, doba mare, dobe mici, bannere, petarde, fumigene... și strigături. Care de care mai colorate. Ca la meci, deși, unii am fi vrut să fie ca la operă. Cred că aici mai avem de lucrat. Ar fi necesară implicarea, pe bune, a unor profesori de muzică, inclusiv de la conservator, care
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
fost vestiți de către îngeri că s-a născut Mesia. În Ajunul Crăciunului, dimineața, copiii ce au vegheat toată noaptea în jurul focului, pornesc din poartă în poartă ca să primească pițărăi (pâini micuțe). În timp ce aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
Constantin Enceanu, Steliana Sima, Dinu Iancu Sălăjanu, Andreea Voican. După cum se poate observa, numele unor formații este simbolic „Liliacul”, iar fetele din Ansamblul „Liliacul de la Ponoare” poartă în păr flori de liliac. Formația „Liliacul” de la Arad își însoțește dansul cu strigături tradiționale: „Frunză verde de cicoare Azi e mare sărbătoare. Joacă și cântă tot Natul Cu ansamblul Liliacul.” „Asta-i fata jucăușă Cu gunoiul după ușă Și cu mătura sub pat Și zice c-a măturat.” „Haide mândră să te joc
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
cumpătare, bun simț și omenie, prin dorința omului de a slăvi darurile pământului, cu harul și străduința sa. Informația despre tradiția sărbătorii și funcțiile focului în localitate ne-a fost oferită de domnul profesor Popescu Eleodor, fiu al satului, reproducerea strigăturilor s-a făcut cu ajutorul domnului Rancov Bogdan, membru al Ansamblului „Liliacul” din comunca Vinga, județul Arad, iar a cântecului „Hai, nană, la Mehedinți” cu ajutorul doamnei profesoare Elena Martinescu, co-instructor al ansamblului „Liliacul de la Ponoare.” Elena Trifan Bibliografie Cornel Boteanu, Dumitru
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
îl înșfăcase pe bietul iepuraș de cap și-n mârâituri pisicești părea că nu vrea să-i mai dea drumul. Degeaba se ascunsese după o tufă de crizanteme, că a și fost observată de către fată până să se îndepărteze. Țipete, strigături, certuri. Dar... nimic, bietul Iepurilă deși era cald, nu mai avea suflare. Murise. Probabil, de frică. Rana de deasupra ochiului nu părea mare, însă colții ageri ai pisicii pătrunseseră adânc. Lacrimi de durere sfâșietoare curgeau acum, nu doar din ochii
POVESTEA IEPURAȘILOR PITICI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359435_a_360764]
-
ar sta și nu-n cuib străin! - Măria mea, își dădu cu reflecția Panacoadă, nu puse geană pă geană-n noaptea aia. Ieșise s-aducă apă și i se păru o mogâldeață că bâjbâie și șmotruiește ceva, a dat o strigătură de urât dar nimic...Făceam legătura cu damblageala ta, poate... - Doftoricește, drace, încurcătura de mațe de ești p-aproape și dă pe goarnă crucit dă ce sminteală e-n stare omu-ăsta! Poftște dă-l mai lua-n samă, păcatele mele
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
dubiță mică cu numerele de Vaslui... - Să mă bufniesc di râs, nu glumâ! Ci circ chinez, mămucăăăă! Hai, să biem!!! Și-atât ne-a trebuit: barmanul s-a transformat subit într-un Dj, iar plaja toată s-a înfrățit cu strigături, în dans nebun, stropit cu vin moldovenesc! - Păi, ce credeau, micuții? Că ne fac pe noi?! Românu’ cu un cui, o sârmă și-un ciorap de damă, ține în loc și-un jumbo jet! - V-am spus io, că n-au
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
înfășate ca pruncii cântecele sale, ce tablori plastice, cu păduri, cu ape, cu cer și păsări, cu oameni iubind, muncind, suferind, luptând, pierzând, sperând... Ce meditații poetice! Ce voioșie în cântecele de joc ale Ștefaniei Rareș! Doina, bocetul, cântecul liric, strigătura... cine le glăsuiește ca Ștefania Rareș? Ștefania Rareș, însăși! Este una dintre puținele interprete de muzică folclorică românească potrivnică influențelor și infiltrațiilor vătămătoare, străine de tradiția și cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
o carte: Pornind în șirul anilor, am prins timpul de-atunci, l-am oprit și l-am băgat în carte, ca să rămână acolo viu pentru toți care or să cetească. Am pomenit de obiceiuri, de cum se face nunta, am scris strigăturile de horă, am spus descântecele și am povestit cum se fac casele. Am amintit cum se cheamă purceii și cum strigi la drigane (bivolițe), cum alungi cânele și cum chemi scroafa, altfel decât porcul. Am scris tot, ca să nu rămână
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
Omagiu, închinat lui Nicolae Ceaușescu. În aia se băgau euroii. Și mă opresc. Multiplicați dvs cu 10 tot ce-am citat până aici. Nimeni nu mi-a dat un singur telefon să mă întrebe ce aș avea de spus în legătură cu strigăturile lui Ghiță. Câte dintre televiziunile, ziarele și site-urile care au preluat cu entuziasm dezvăluirile lui Ghiță credeți că vor prelua ce-am spus eu în acest articol? Câți sperau ca din tăcerea mea în fața minciunilor înmărmuritoare să facă un
S.O. Vântu – jignit grav de S. Ghiță () [Corola-blog/BlogPost/337694_a_339023]
-
și noi”. Totul, agrementat cu huiduielile și scandările mulțimii. A celor care au avertizat, cinstit, că vor urmări javra-președinte, demisă de propriul popor, oriunde, cât timp va mai sta la Cotroceni s.r.l. ! Culmea tupeului! Întrebați dacă au simțit strigăturile și huiduielile, rude și nuntași de frunte au declarat nonșalant, cu zâmbet larg, în pur stil mafiot, că nu au fost deloc deranjați! Nici un pic de jenă. De bun simț. Pentru ei boborul nu contează ! Nu există. Vă aduceți aminte
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
de Casanova: fiara cu două spinări. În mod sigur, datorită stres-ului acumulat începu să zbiere total neinspirat precum că: - Făi, curvo, chiar în patul nostru de cununie, să pleci din casa mea că-ți crăp capu’! și alte asemenea strigături din binecunoscutul repertoriu al situațiilor de acest gen. Cei admonestați astfel nu dădură prea mare importanță vorbelor sale, ba chiar, locotenentul, furios bietul de el, în mod justificat, trecu la aplicarea unor cunoștințe de karate exact în figura destul de tâmpă
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
oferă oaspeților. Regretăm că nu putem urca pe înălțimile amețitoare ale muntelui pentru a ne bucura de priveliștea bujorului în împărăția lui. Junii satului dansează în mijlocul mulțimii adunate în fața bisericii, în acompaniament de vioară sau pe fondul propriilor cântece și strigături: “Decât june și însurat / Mai bine cu piana-n cap. Decât june cu muieri / Mai bine cu trăncăneli.”; “Sunt călușer de la munte, / Cu părul lăsat pe frunte / Sunt călușer de la sate, / Cu părul lăsat pe spate. / Și iar verde flori cu
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
care multe sunt inspirate din viața păstorilor. Plecăm spre casă, încântați de originalitatea cu care localnicii și-au organizat sărbătoarea care este o provocare de a participa și la alte sărbători din această zonă cu puternice tradiții folclorice și păstorești. Strigăturile au fost reproduse cu ajutorul domnului Petrică Damian, judele Junilor din localitate. Elena Trifan Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV, 21 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
aceste condiții se regăseau și se închegau prietenii, oficiindu-se și numeroase căsătorii, mai ales în prima parte a sărbătorii. În timpul horelor, în care se prindeau zeci și sute de români, adeseori toată suflarea prezentă, se auzeau cântece și strigături cu o vădită încărcătură de chemare la luptă pentru unitate național- statală. În memoria generațiilor a rămas și amintirea dureroaselor despărțiri, dar și legământul solemn al tuturor românilor participanți de a se revedea, într-un număr mai mare, peste un
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Nr. crt. Activitate Resurse Termen Responsabil/i 1. 2. ■ Întărirea spiritul de echipă - Nume și emblemă - Membrii echipelor pot să găsească un nume grupelor (dacă nu au deja) și să-și creeze o emblemă care să reflecte valorile și ambițiile lor. - Strigătură și Salut secret - Dacă este timp și elevii sunt creativi, pot să-și găsească un strigăt de încurajare și un salut secret. ■ Construim succesul (Analiza SWOT) Elevii vor identifica și vor lista Punctele tari și Punctele de îmbunătățit, Oportunitățile și
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
următoarea structură: Nr. crt. Activitate Resurse Termen Responsabil/i Întărirea spiritul de echipă - Nume si emblemă - Membrii echipelor pot să găsească un nume grupelor (dacă nu au deja) și să-și creeze o emblemă care să reflecte valorile și ambițiile lor. - Strigătură si Salut secret - Dacă este timp și elevii sunt creativi, pot să-și găsească un strigăt de încurajare și un salut secret. Construim succesul (Analiza SWOT) Elevii vor identifica și vor lista Punctele tari și Punctele de îmbunătățit, Oportunitățile și
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
interpretată cu mare măiestrie de Maria Costin Murgoci venită de pe plaiuri mioritice. Membrii ansamblului „Țara Vrancei” au adus în cântecele lor și obiceiuri specifice altor zone ale țării, precum jucatul găinii. Din rândurile ansamblului „Junii Voineștilor”, s-au auzit nelipsitele strigături de la petrecerile satului: „Foaie verde bob de linte Mânioasa înainte” „Foaie verde ca aluna Ia măi dă drumu’ la una.” „Foaie verde bob de rouă Ia mai dă drumu’ la două.” „Du-te tu și alta vine Mai frumoasă decât
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
posibilitatea de a se plimba cu mocănița pregătită special pentru această sărbătoare. Sărbătoarea de la Valea Zânelor rămâne un elogiu adus frumuseții umane, muncii și dragostei de viață, muntelui, cântecului și dansului popular românesc, permanenței poporului român pe aceste meleaguri. Reproducerea strigăturilor s-a făcut cu ajutorul doamnei învățătoare Liliana Lungu, Școala „Avram Inacu” din Voinești. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: NEDEIA MOCĂNEASCĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1661, Anul V, 19 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
pentru lacătul greu. * Și-au venit Rusaliile! După răcoarea zilei de sfârșit de Florar, s-a dat zvon în pragul înserării... Vătaful i-a adunat pe toți, alipindu-l și pe băiat alaiului. Tot într-un zbor înflorit și-n strigături cu ecou și-au ținut drumul până la casa năpăstuită ce-i chemase. Aci, în mijlocul ogrăzii luminate de făclii, zăcea pe-o scoarță fata gospodarului. Cu ochii bulbucați, cu spume la gură, se zvârcolea în dureri, căci văzuse Ielele când alunecase
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
sale cețoase pe clipa strălucitoare de-acum! Și ce urmă... fu un vârtej pentru puiul de om abia săltat spre viață! Rotirile strânse ale Călușarilor, iuți de păreau scânteieri sângerii, făceau înconjurul fetei care se zguduia mai abitir în tumultul strigăturilor întărite de apăsarea picioarelor pe lutul prăfos al curții. În toiul jocului, copilul, cu ochii încremeniți spre stele, vedea numai o prelungă răsucire amețitoare a bolții. Apoi, simți cum vârtejul iscat de jucători prinsese și restul ogrăzii. Lumina făcliilor, satul
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
cu preludiul, ludiul și postludiul le amestecăm, le zbatem și gata cocktailul devenim pe loc doi gladiatori care luptă fiecare pentru cauza lui eu pentru o ejaculare cât mai târzie și mai luuuungă tu pentru un potop de orgasme cu strigături nu-i așa că nu mai vrei versurele de dragoste, nu-i așa că ai vrea să fii o amazoană ... Citește mai mult de astăzi nu-ți voi mai scrie versurele de dragostete-ai obișnuit cu ele și nu mai vezi greșelile gramaticaleși-apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]