195 matches
-
rigorist. Reevaluând concepția etic a lui Kant, (care insist pe determinarea faptului moral exclusiv sub semnul obligației, cruia îi d o accepție total gratuit, de natur aproape estetic, Ralea reformuleaz astfel severa moralitatea kantian, în toat austeritatea ei: Construit dup stringența formelor rațiunii, regula moral indic, înainte de toate, ca suprem bun etic, executarea datoriei. Aceasta nu este poruncit imperativ de legea moral. Obligația, acel trebuie (Sollen formulat inexorabil, nu ne las alternative, spune Ralea. Formele imperative exprim astfel raportul dintre legea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
știe din experiența asocierii că și alții gândesc la fel și că neparticipând, câștigul va fi nul pentru toți. În plus, trebuie ținut cont și de natura bunului colectiv, unele bunuri colective având o mai mare putere de mobilizare, datorită stringenței nevoii pe care o resimt membrii cu câteva condiții favorizante ale participări: -dimensiunea grupului poate să fie mică și contribuția marginală a fiecărui membru poate să fie importantă; -membrii grupului sportiv sunt legați prin raporturi strânse de loialitate; -trebuie să
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pp. 124-125. 22 Idem, p. 125. 23 Idem, p. 125. 24 Emil Străinu, Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare, ed. a II-a, Editura Solaris Prinț, București, 2009, pp. 34-35. Autorul atrăgând atenția asupra necesității stringențe de prohibire prin norme internaționale adecvate și mecanisme de control eficace a tehnicilor de modificare a mediului în scopuri militare, fiind propus și conceptul novator de crimă de ecocid, în dezvoltarea dreptului internațional al sec. XXI (plecându-se de la cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
puțin interesați de ficțiune, dar înzestrați cu o prodigioasă memorie și cu o mare capacitate de reprezentare plastică și dramatică a realului. Dialogurile, uneori scăpărătoare, definesc laconic tipuri sau situații și constituie o manifestare de vârf a inteligenței sale artistice. Stringența formală, rigoarea expresiei, ca și luciditatea, scepticismul, preocuparea îndurerată de fenomenul alienării individului în contexte ce contravin naturii umane sunt câteva argumente în favoarea perenității prozei scurte a lui B. Primul său roman, Moș Belea (1927), istorisire plată, monotonă a vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
concrete (setea de informare, oportunitatea de a cumpăra ceva, interpelarea operativă a unei competențe care te interesează etc.); ivirea unui nou tip de sociabilitate, mult mai eterate, bazată pe afinități autentice și mare încredere, ce poate suplini carențele sociabilității reale (stringența contiguității spațiale, rutina și plictiseala unei cognoscibilități forțate etc.). Fiecare pas sau fațetă a virtualizării apropie pe om de realitate și de adevăr. Departe de a construi un spațiu ireal, tentația virtualizării apare ca o necesitate a omului de a
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aduce acesta (ca informație, ca depozitar de experiențe, incitări, sfidări). Internetul conduce la o virtualizare a activităților, la o decuplare a acestora de la rigiditatea determinărilor de ordin spațial sau temporal. El induce virtualizare, adică potențare a activităților și proceselor dincolo de stringențele clasice - de spațiu, de loc și de timp. Fiecare se poate „cupla” într-o activitate când resimte o potențialitate maximă de ordin volitiv și performativ. El recompune, pe un plan superior, o serie de activități performante și cu randament maximal
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
filosofii blagiene din această perspectivă. Tocmai acest lucru face autorul cărții de față, provocându-ne să privim ca pe o noutate ceea ce citisem fără să sesizăm, poate. Purtați din nou pe culoarele sistemului filosofic blagian, într-o manieră ce îmbină stringența logică cu eleganța stilului, suntem făcuți atenți la prezența extinsă (aproape structurală) a antinomicului în interiorul acestuia. Cunoașterea luciferică, situarea omului în ordinea metafizică, metafora, ideea de stil cultural ori cosmologia diferențialelor divine, toate acestea ne sunt arătate ca stând sub
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transcendentului"280. Descoperirea ideației dogmatice îi dovedea acest lucru. În Despre conștiința filosofică, Lucian Blaga desfășoară încă trei argumente 281: 1) Gândirea metafizică nu duce totdeauna și inevitabil la construcții antinomice. Argumentele posibile în favoarea tezei și antitezei nu au o stringență logică impecabilă, ca să se poată afirma că teza și antiteza se impun cu egală forță și în mod necesar. De altfel, o afirmație metafizică se sprijină întotdeauna numai pe o argumentare aproximativă; 2) Chiar dacă gândirea metafizică s-ar revărsa inevitabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și obiectivele programei: nici prezentarea simplistă a conținuturilor, nici încărcarea excesivă cu elemente care nu au legătură cu lecția, nu sunt procedee normale. * Volumul de informație să fie rezonabil, în raport cu vârsta și cu experiența de învățare a copiilor. * Stringență logică și succesiune logică. Stringența logică cere ca expunerea să aibă o idee centrală, din care decurg câteva idei principale; la rândul lor, acestea trebuie să fie explicate și susținute prin idei de amănunt și exemple. Succesiune logică, adică ideile
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
simplistă a conținuturilor, nici încărcarea excesivă cu elemente care nu au legătură cu lecția, nu sunt procedee normale. * Volumul de informație să fie rezonabil, în raport cu vârsta și cu experiența de învățare a copiilor. * Stringență logică și succesiune logică. Stringența logică cere ca expunerea să aibă o idee centrală, din care decurg câteva idei principale; la rândul lor, acestea trebuie să fie explicate și susținute prin idei de amănunt și exemple. Succesiune logică, adică ideile să decurgă unele din altele
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
pentru ci așa a V-a. Acest lucru ar oferi și unele avantaje învățătorului, care ar putea avea astfel mai mult timp pentru a se ocupă de el evii ce întâmpină dificultăți. Această lucrare se vrea o motivare a necesității stringențe de a forma elevilor capacități de comunicare. În paginile ei se regăsește experiența mea de până acum, cu tot ce poate însemna acumulare informațională din anii de liceu și după. Nu există pretenț că s-au rezolvat într-un fel
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
care mai persistă încă o constituie incapacitatea sistemului educațional sau a societății contemporane de a construi cu mare rapiditate noi elite sau de a transforma brusc mentalitățile. Acestea sunt procese ce necesită timp îndelungat, întinse poate pe parcursul mai multor generații. Stringența educației postmoderne este de a-și compatibiliza oferta de programe cu standardele educaționale din spațiul vest-european. Nu ne propunem să detaliem aici toate aspectele legate de acest obiectiv major, întrucât ele vor face subiectul altui subcapitol. Merită însă să subliniem
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
adunarea aproape a trecut neobservată în ziarele și revistele vremii. „Șubrezenia” construcției nu putea să ducă decât la o „moarte timpurie” (Ion Scurtu). Faptul devine evident la mijlocul anului următor, când, climatul literar înrăutățindu-se mult, reluarea eforturilor se impune cu stringență. Trăgând învățămintele eșecului, D. Anghel și St. O. Iosif lansează, în iulie 1909, un apel pentru organizarea unui congres al scriitorilor, idee la care se asociază și Chendi. Imposibilitatea concretizării ei imediate a dus la întemeierea unei noi societăți scriitoricești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
consens unanim" . Tudor Vianu n-a fost niciodată un foiletonist în sensul curent al termenului, practicând o critică de tip universitar, aulic - academică, riguroasă, urbană, de o coerență clasică. Armonia elină a personalității se regăsea în scrieri de o exemplară stringență a demonstrației și de o arhitectură luminoasă, inconfundabilă. G. Călinescu impunea în peisajul literar interbelic trăsăturile unei personalități baroce, tumultuoase, proteice, copleșitoare, capabilă să traseze coordonate noi interpretării literaturii române de la origini până în prezent, aplicând pretutindeni criteriul estetic, modificând energic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a cuvintelor” (s.n.). Ea are însă la el mai mult înțelesul de eliberare din ordinea convențională a discursului conceptual-abstract, căci, altminteri, în același text programatic se schițează proiectul unei „poetici” corespondente doctrinei constructiviste, cu exigențele sale de „ordine”, rigoare și stringență a structurării textului, eliberat de ingerințele turbulente ale eului, vizând o anume „obiectivitate” asigurată de supravegherea unei conștiințe lucide: constructivismul e definit ca „armonie abstractă cu legi fixe, o creație pură, în care obiectul e cu raporturi de linie și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
calitatea programei și de teoria Învățării după care se orientează programatorii. Noua tehnică nu reprezintă un remediu miraculos și nici o rețetă general valabilă pentru toate situațiile de Învățare. Ea are aplicabilitate mai ales În disciplinele de predare bazate pe o stringență logică (matematică, fizică, chimie, specialitățile tehnice și gramatică etc.), În timp ce predarea literaturii, a filozofiei etc. ar putea să fie mai puțin Încadrată În canoanele acestei metode. De asemenea, nu toate noțiunile de predat pot respecta condițiile unei organizări atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Defrance, 1988, cit În .L.Șoitu, C.Havârneanu, 2001). 5. Modalități de prevenire a comportamentului agresiv Date fiind efectele negative, predominant distructive, ale comportamentului agresiv (pierderea Încrederii În sine, pierderi materiale, pierderea capacității de muncă, pierderea viețiiă, se impune cu stringență gasirea unor căi de influențare În direcția reducerii agresivității. Fenomeunul agresivității școlare trebuie analizat În contextul apariției lui. A gândi strategii, proiecte de prevenire a agresivității adolescenților Înseamnă a lua În considerare toți factorii (sociali, familiali, școlari, de personalitateă ce
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
și poate, faptul de a fi imediat și concret folositoare. Utilitatea ei e cu atât mai evidentă cu cat filosofia trece drept un teritoriu al ideilor care nu pot fi fixate an formule și algoritmuri productive, de aplicat unor situații stringențe de cunoaștere. Filosofia nici nu se poate spune că se ănvată - ci cel mult o manieră sau alta de filosofare. Ea este mai mult formativa, decat informativa. Foarte greu ai rostuiești o definiție; iar de la universitate ieși nu filosof, ci
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
că teatrul lui Victor Papilian "este evident inferior nuvelisticii și creației sale romanești." Aserțiunea se bazează pe faptul că "autorul neglijează în mod vădit conflictul scenic, urmărind mai degrabă evoluția personajelor pe spații mici și neoferind o coerență și o stringență logică bine articulată întregii confruntări dramatice." Eseul monografic al lui Mircea Popa se situează la loc de cinste alături de contribuțiile anterioare ale lui Mircea Zaciu, Constantin Cubleșan, Dumitru Micu și Titus Bălașa, care au conturat distinct profilul lui Victor Papilian
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
de la rolul lui conducător<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 5. footnote>. Este adevărat că ispita spre păcat i-a venit omului din afară, dar el avea posibilitatea să-i reziste, neexistând nici o stringență; era vorba doar de ascultarea poruncii directe primite de la Dumnezeu, Care pentru neascultare îi punea în perspectivă moartea. N-a rezistat însă, din cauza trufiei care încolțise în sufletul său, dorind a fi independent, asemenea lui Dumnezeu. De aceea, pe drept
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
care susțin teoria conspirației, nici apărătorii organizației nu prea ar avea motive să-și părăsească pozițiile. Imposibil de povestit, romanul oferă, din dorința personajelor de a-și argumenta cât mai solid convingerile, o foarte utilă plimbare prin teme de mare stringență ale lumii în care ne învârtim: sionism și formarea statului Israel, atentatele de la 11 septembrie 2001 și mizele războiului împotriva terorismului, discursul politic al lui George W. Bush, carcteristicile democrației de tip românesc, raportul dintre iudaism și principalele coordonate ale
În laboratoarele politicii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8097_a_9422]
-
se părea a fi rea-credință, postură care-l așează în rîndul poeților-pamfletari ai literelor românești, Eminescu, Macedonski, Tudor Arghezi, Ion Barbu. În mai mare măsură decît la unii din acești înaintași remarcăm în pagina sa o structură de idei, o stringență logică proprie mentalității filosofice ce-l apropie, după cum notează Mircea Popa, de procedeele maioresciene. }îșnirea umorală, apelînd la un verb sarcastic ce nu-și pune opreliști, e coroborată de o tactică a inteligenței care urmărește obiective precise, acordînd textului un
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
au umplut până la refuz sală" etc. Ca element de originalitate, apare la un moment dat și un agramatism: "Mircea M. Ionescu face parte dintre aceia care, personal, îi prețuiesc în mod deosebit". Problemele actuale ale umanității sunt prea mari și stringențe pentru a-i mai îngădui lui Gabriel Plesea să deschidă o carte de gramatică și să afle cum se formează acuzativul pronumelui "care". Războiul vesel cu România literară În volumul recent apărut sunt incluse și documentele unui război pe care
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
Sunt/ atît de departe/ de casă/ încît/ numai murind/ mă mai pot/ întoarce". în consonanță cu o asemenea strictă încorsetare verbală, observăm o "stingere" a patetismului topit în anodin, în retractilitate, în iremediabilă dezolare. Mitologia e dezumflată prin raportarea la stringența prezentului plat, izbită de inebranlabila actualitate: "O, voi barbari/ din toate zările/ deghizați în ahei/ nu-mi veți putea cuceri/ Troia din inima mea.(...) Veți avea nevoie/ de un cal mic, mic, mic/ de plumb.// Sau, și mai bine,/ de
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
în toată forfota ziaristică ce-l arată cu degetul pe Eminescu drept cauză majoră a... A cui, mă rog? A naționalismului, desigur. Noi, societatea civilă, vrem națiune fără naționalism, iată ce se vede cu ochiul liber peste tot. Rămâne, așadar, stringența logică: Eminescu nu poate fi al statului prin incompatibilitate istorică, nu este al națiunii prin context. El rămâne al poporului. Prefer să discut lucruri de acest fel în margini, nu cu românii verzi sau albastru în dungi de la pupitrele de
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]