6,018 matches
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TÂRZIU DE NOI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Târziu de noi s-a scurs pe-obraji de clipe, făclii din doru-ți m-au ars lăcrimând, legat-am răni din
TÂRZIU DE NOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380819_a_382148]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DANSUL UMBRELOR Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Dansați voi, umbre, vesele și vii, căci nu mai sunteți gânduri de-altădată, nici vise, sau frânturi, sau cioburi mii, ci
DANSUL UMBRELOR de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380822_a_382151]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TORENȚI DE IUBIRE ARD ÎN RÂNDURI Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi urlă pământul nebuniei nopții Dezbracat în sufletul rebel al sorții, Te mai strig uneori prin zăpezi, -Bună
TORENȚI DE IUBIRE ARD ÎN RÂNDURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380821_a_382150]
-
a lui Eminescu, rochia și agrafa de păr a Veronicăi Micle, cartea de vizită a lui Titu Maiorescu, prin care Îl invita pe poet să citească poezia „Luceafărul”, În salonul său din Strada Mercur nr.1 și, În special, ultima strofă din poezia Luceafărul, În redactarea prefinală, din vara anului 1883, facsimilată după manuscrisele eminesciene, aflate În păstrarea Bibliotecii Academiei Române. În tot acest timp, al prezentării m-a așezat pe scaunul de primar al Iașului, al lui Nicu Gane. Încă din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
unor precepte existențiale. (Faptul că Desiderata a ajuns În topul ... muzical prin anii „60, recitata pe fundalul unui cor bisericesc, arata că recunoașterea nu se face exclusiv ex catedră. În mod similar, este acum cunoscut publicului larg și pentru că o strofă cheie este Încrustată la intrarea pe terenul central de la Wimbledon și a fost mediatizata.... ad nauseam). Glossa a fost primită, că de obicei, cum nu se poate mai bine... unii minunându-se că e scrisă acum 125 de ani, iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
scriu. Și apoi așe vin ideile ca și apa la moară. Și apoi la petrecanie îl cânt frumos. Un verș îmi ia cam trii - patru ore. Că nu-i ușor, trebe să rimeze. Da' nici asta nu-i destul, că strofele trebuie cumva legate unele de altele, altfel nu au înțeles." Să mai conteze oare prezența pe vreo poliță de bibliotecă? Răstălmăcire și rea-credință În numărul din august al Ideilor în dialog, Horia-Roman Patapievici, în articolul " Prostia și reaua-credință transformate în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea de pe scaunele unei săli de spectacole. Ori cantate în piețe publice, ar smulge ropote de aplauze, dezvoltând un șir de conexiuni în „alchimia limbajului”. Doar două strofe : „Te văzui de-argint catare / în bătaia lunii clare / lunămind și înstelând / ce am scrinuit în gând // Și-a zărit în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cercetarea eminescologică. Surprinde prin originalitate, acuratețe discursiva, profunzime. Sintagme că „spiritul hyperionic”, „timp mitic”, „eliberarea dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și interpretare a capodoperei eminesciene, pe care George Popa o plasează, fără-ndoială, în nemurire. Ultima strofa a Luceafărului, cu un pronunțat caracter tezist, imaginarul dialog ceresc, reprezintă pentru poet o reală provocare chiar din partea lui Eminescu. Fiindcă este un poem, mai ales, pentru inițiați, eseul analizat devenind un ghid util și necesar pentru toți cei care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
curul tău gigantic și vibrant,// Cu bucile cum pernele și roșii,/ Purtat în rochii leoarcă de lături,/ Ți-l arătai, pe putini aplecată,/ Punând cu-nțelepciune murături!!!" (Suprema servitoare, dedicată "incomparabilei Profira"). Nu mi se pare nimic obscen în aceste strofe încinse: calitatea estetică a versurilor le ridică mult deasupra simplei pornografii. În câteva rânduri, autorul reușește chiar performanța de a nara și fixa liric uimitoare indecențe caste. Un arhanghel "putred/ în aripi, ci cu glob de rouă-n suflet" fâlfâie
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea de pe scaunele unei săli de spectacole. Ori cantate în piețe publice, ar smulge ropote de aplauze, dezvoltând un șir de conexiuni în „alchimia limbajului”. Doar două strofe : „Te văzui de-argint catare / în bătaia lunii clare / lunămind și înstelând / ce am scrinuit în gând // Și-a zărit în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cercetarea eminescologică. Surprinde prin originalitate, acuratețe discursiva, profunzime. Sintagme că „spiritul hyperionic”, „timp mitic”, „eliberarea dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și interpretare a capodoperei eminesciene, pe care George Popa o plasează, fără-ndoială, în nemurire. Ultima strofa a Luceafărului, cu un pronunțat caracter tezist, imaginarul dialog ceresc, reprezintă pentru poet o reală provocare chiar din partea lui Eminescu. Fiindcă este un poem, mai ales, pentru inițiați, eseul analizat devenind un ghid util și necesar pentru toți cei care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
simple trecătoare, urmează rețeta avangardei: o schiță, un crochiu, fără forme, fără identitate, pe care înflorește, superbă, excrescența unui detaliu. Exercițiu de virtuozitate, ca perierea atentă a unui dicteu automat, în care cuvîntul zilnic și firesc rimează, singura rimă din strofă, cu o bucată de fantasmagorică identitate închipuită, este Ploaia: , În privirea mea timpul încetase să mai treacă/ iar de departe lupii se mai auzeau încă urlînd pe stepa Nogai/ pe urmă iată claxoane, Doamne cîte claxoane;/ firește se întîmplase un
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
lui François de Malherbe (1555-1628) intitulată Consolation ŕ M. du Périer (transcrisa în lucrările moderne Consolation ŕ Dupérier). Acesta din urmă, prieten bun cu poetul, pierduse o fiică (Marguerite) în floarea vieții, fapt care a sensibilizat mult pe Malherbe. în strofa centrală, a patra, Malherbe concentrează toată substanță poeziei, scriind: "Et, roșe, elle a vecu ce que vivent leș roses,/ L^espace d^un matin". Prin frumusețea lor, ca și prin sensul lor profund uman, aceste două versuri s-au desprins
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
Constantin Țoiu Nomenclatura pârliților. Rime în premieră absolută. }iganii continuă să se bată orbește. Bătaie neagră, homerică... Să desfacem strofele Poemei și să le facem vânt în albia curentă a prozei... Găvan pe Chițu-l omoară, Cocoloș pe Titireaz deculă, Costea lui Zăgan capul îi sboară, iar Pipirig a Dodii căciulă taie în două și capu-i despică din creștet până în
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
realismului socialist și să aducă osanale Marelui Stalin, Părintele Popoarelor, care veghea la fericirea supușilor, obligați să fie deosebit de mulțumiți. Ca exemple se pot cita poeții proletcultiști, Dan Deșliu și Nina Cassian, din a căror perle proletare redau câte o strofă: (...) Darurile-acestea nu poți să le asemeni/ Cu nici o vistierie de crai sau împărat/ Căci n-a fost om pe lume să-nalțe pentru oameni/ Atâta fericire cât Stalin a-nălțat. (...) Cuvântul lui Stalin e armă de preț/ Spre calea cea
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
Într-un târziu află povestea tristă a celui așteptat, vestea urâtă că a rămas și el pe drumuri, fabrica fiind închisă, vândută la fier vechi. Referitor la fericirea virtuală prin care românii sunt amăgiți cu mitralierele demagogiei, este relevantă o strofă, scrisă de Adrian Păunescu, recitată în iunie 2006: S-au abătut necazuri mari pe țară/ și păsările negre se rotesc/ Hiene pândesc ca ea să moară/ Grăbind să stingă neamul românesc. Pentru finalul textului era mult mai potrivită o strofă
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
strofă, scrisă de Adrian Păunescu, recitată în iunie 2006: S-au abătut necazuri mari pe țară/ și păsările negre se rotesc/ Hiene pândesc ca ea să moară/ Grăbind să stingă neamul românesc. Pentru finalul textului era mult mai potrivită o strofă din cunoscuta poezie anticomunistă, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Am renunțat la acele versuri, care reprezintă un strigăt de durere și revoltă, prin care, țăranul român înfometat, își manifestă adversitatea față de măsurile deosebit de austere, aplicate cu multă înverșunare de
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
semnalăm într-o clasică poemă, intitulată Recompensă binefacerii pământului. Patru catrene juisează pe tema „ mirabilei semințe”, a perpetuării vieții în univers. Cuvântul rămâne Piatra de hotar (à la Brâncuși ) care va da seamă de trecerea ființei în veac. Iată ultima strofă: Rupând echilibrul amorțelii deacasă / Ne îngropăm cu zăpada rostul în câmp / Revenim târziu, punând rodul pe masă / Adăugăm poemului câte un cuvânt. Ordonând teme și motive literare, într-o vibrantă autenticitate, scriitorul Virgil Pătrașcu s-a desprins de foarte mult
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
totul neobișnuit. Intitulat „Transport ieșit din comun“, acesta este o premieră absolută în România și presupune afișarea pe liniile de transport cu cel mai mare aflux de călători a celor mai percutante, chiar șocante versuri (nu mai mult de o strofă) scrise de poeți timișoreni din ultimii 30 de ani. Programul se derulează sub patronajul primarului Gheorghe Ciuhandu, cu susținerea financiară a Fundației ProHelvetia România. Cei zece poeți ale căror versuri le veți putea citi în tramvaie și troleibuze sunt Adrian
Agenda2004-31-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282717_a_284046]
-
Vianu, Vintilă-Rusu Sirianu, Ion Luca Caragiale, Al.O. Teodoreanu, Ion Marin Sadoveanu, Adrian Maniu, Ionel Teodoreanu, Nichifor Crainic, Theodor Solacolu. S-a citit: După melci, Prohod (Ion Barbu), Pustiu, Lumină, Peisaj cosmic (Rusu Sirianu), Bătrânii (Ion Pillat), Grădinăreasa (Ion Luca Caragiale), Strofe pentru vânt, strofe pentru ploaie și Imn soarelui (Ion Minulescu), Domn tânăr (Em. Bucuta). Ion Pillat nu făcea decât să continue tradiția cenaclurilor "Junimii", "Convorbirilor literare", "Salonului" lui Alexandru Macedonski, dar într-o atmosferă lipsită de orice dogmatism și dominată
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Ion Luca Caragiale, Al.O. Teodoreanu, Ion Marin Sadoveanu, Adrian Maniu, Ionel Teodoreanu, Nichifor Crainic, Theodor Solacolu. S-a citit: După melci, Prohod (Ion Barbu), Pustiu, Lumină, Peisaj cosmic (Rusu Sirianu), Bătrânii (Ion Pillat), Grădinăreasa (Ion Luca Caragiale), Strofe pentru vânt, strofe pentru ploaie și Imn soarelui (Ion Minulescu), Domn tânăr (Em. Bucuta). Ion Pillat nu făcea decât să continue tradiția cenaclurilor "Junimii", "Convorbirilor literare", "Salonului" lui Alexandru Macedonski, dar într-o atmosferă lipsită de orice dogmatism și dominată doar de vraja
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
trecut ei înșiși prin examenul de bacalaureat ori, dacă au trecut, nu l-au și absolvit. Ce altceva să crezi citînd că al doilea subiect la proba scrisă de limbă și literatura română le-a cerut candidaților să comenteze două strofe din poezia Plumb a lui Bacovia. Păi, cîte strofe să li se fi cerut de comentat dacă poezia respectivă e alcătuită din doar două?! Un alt reproș pe care l-aș face presei scrise și audio-vizuale este specularea excesivă a
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
au trecut, nu l-au și absolvit. Ce altceva să crezi citînd că al doilea subiect la proba scrisă de limbă și literatura română le-a cerut candidaților să comenteze două strofe din poezia Plumb a lui Bacovia. Păi, cîte strofe să li se fi cerut de comentat dacă poezia respectivă e alcătuită din doar două?! Un alt reproș pe care l-aș face presei scrise și audio-vizuale este specularea excesivă a impactului avut în București de grevă de la R.A.T.B. Șunt
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]