199 matches
-
prolactinei (12-20% din cazuri). Examinarea ultrasonografică este esențială pentru diagnostic. Criteriile ultrasonografice pentru BPCO sunt: prezența a cel puțin zece chisturi cu diametru între 2 și 8 mm (15 chisturi la examinarea cu traductor vaginal), dispuse în coroană în jurul unei strome ovariene abundente. Ecografia tridimensională sau examinarea ovarului în mod Doppler color aduce date suplimentare care însă nu sunt absolut necesare unui diagnsotic de rutină. Complicațiile bolii polichistice ovariene sunt: a. determinate de excesul de estrogeni de conversie și deficitul relativ
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de o perioadă variabilă premenopauza, în care survine un declin progresiv al răspunsului ovarian la gonadotrofine, cu fiziopatologie și traducere clinică specifică. Ovarul din perioada menopauzală se caracterizează prin reducere drastică a volumului și dimensiunilor zonei corticale datorită dispariției foliculilor. Stroma devine hiperplastică. Celulele hilului ovarian, care secretă androgeni, se pot hiperplazia, determinând sindroame de virilizare. Fiziopatologia menopauzei Momentul declinului funcției sexuale feminine este probabil înscris în programul genetic determinat al funcției nucleului suprachiasmatic, unde s-ar situa declanșatorul proceselor de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
neinvaziv” [1]. NEOPLASMUL CHISTIC MUCINOS Este asemănător celui din compartimentul intrahepatic, poate ajunge până la 20 cm cauzând icter obstructiv sau simptome de colecistită. Neoplasmul chistic mucinos este multilocular, are epiteliu de tip cilindric asemănător ductelor biliare sau foveolar gastric și stromă asemănătoare stromei ovariene imunopozitivă pentru receptori de estrogen și progesteron [1,4]. MACROSCOPIA Carcinomul veziculei biliare formează de obicei o masă infiltrantă gri-albicoasă. Unele carcinoame produc o îngroșare difuză și o indurație a întregului perete al veziculei biliare [1,4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
NEOPLASMUL CHISTIC MUCINOS Este asemănător celui din compartimentul intrahepatic, poate ajunge până la 20 cm cauzând icter obstructiv sau simptome de colecistită. Neoplasmul chistic mucinos este multilocular, are epiteliu de tip cilindric asemănător ductelor biliare sau foveolar gastric și stromă asemănătoare stromei ovariene imunopozitivă pentru receptori de estrogen și progesteron [1,4]. MACROSCOPIA Carcinomul veziculei biliare formează de obicei o masă infiltrantă gri-albicoasă. Unele carcinoame produc o îngroșare difuză și o indurație a întregului perete al veziculei biliare [1,4,5]. Carcinoamele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
1]. Colangiocarcinomul extrahepatic Căile biliare extrahepatice, servind drept căi pentru scurgerea bilei, sunt tapetate de un singur strat de celule columnare înalte, susținute de un strat de țesut conjunctiv relativ dens. Epiteliul este ușor aplatizat. Adesea epiteliul se invaginează în stromă formând depresiuni mai superficiale sau mai profunde, așa-numiții „saci Beale”. Celulele epiteliului de suprafață conțin cantități mai mici de mucus decât celulele veziculei biliare (VB). Mucina acestor celule normale este de tip acid sulfatat, spre deosebire de celulele metaplazice și displazice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
și pentru citokeratina cu greutate moleculară mică (CAM 5.2). Expresia CEA poate fi absentă. La pacienții cu boli pancreato-biliare, în glandele ductelor hepatice și ale canalului coledoc au fost găsite rare celule endocrine, incluzând celule imunopozitive pentru somatostatină (STH). Stroma, aflată în contact direct cu epiteliul de suprafață, este densă și conține din abundență colagen si fibre elastice precum și rare vase sanguine mici. Infiltratul limfocitar este de obicei redus. Adesea se pot observa acini pancreatici însoțiți uneori de mici ducte
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
entități se caracterizează prin prezența unor ducte biliare dilatate, care conțin o proliferare biliara neinvazivă de tip vilos sau papilar, cu delicate axe fibrovasculare. IPN cu dilatații chistice luminale poate fi diferențiat microscopic de neoplasmul chistic mucinos biliar, prin absența stromei de tip ovarian. În funcție de diferențierea celulară și de atipiile nucleare IPN este clasificat în trei grade: IPN de grad scăzut, de grad intermediar și de grad înalt [1]. În papilomatoza biliară este frecvent întâlnită mutația K-ras. În acest caz, transformarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
arhitectură tubulară, cu lumene de mărime variabilă, dar pot avea și o arhitectură micropapilară, acinară sau trabeculară. Celulele sunt de dimensiune mică sau medie, au o forma cubică sau cilindrică, cu nuclei mici și nucleolați. Citoplasma este palid-eozinofilă sau vacuolată. Stroma este, în mod caracteristic, abundentă, fibroasă și adesea desmoplazică. În centru, tumora este hipocelulară, cu stromă hialinizată, sclerotică, chiar calcificată [1, 2, 5, 6]. În funcție de aspectul morfologic se disting trei grade de diferențiere histologică: tumori bine diferențiate (grad 1), moderat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
trabeculară. Celulele sunt de dimensiune mică sau medie, au o forma cubică sau cilindrică, cu nuclei mici și nucleolați. Citoplasma este palid-eozinofilă sau vacuolată. Stroma este, în mod caracteristic, abundentă, fibroasă și adesea desmoplazică. În centru, tumora este hipocelulară, cu stromă hialinizată, sclerotică, chiar calcificată [1, 2, 5, 6]. În funcție de aspectul morfologic se disting trei grade de diferențiere histologică: tumori bine diferențiate (grad 1), moderat diferențiate (grad 2) și tumori slab diferențiate (grad 3) (fig. 130 A, B și C) [1
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
diferențiate (grad 3) (fig. 130 A, B și C) [1]. Există, de asemenea, variante histologice rare ale colangiocarcinomului, cum ar fi: carcinomul adenoscuamos, carcinomul mucinos, carcinomul cu celule în inel cu pecete, carcinomul cu celule clare, carcinomul mucoepidermoid, carcinomul cu stromă limfoidă și carcinomul sarcomatoid (carcinosarcomul) [1]. HISTOCHIMIE ȘI IMUNOHISTOCHIMIE Producția de mucus poate fi demonstrată, în majoritatea colangiocarcinoamelor, prin colorațiile mucicarmin, PAS cu diastază sau albastru alcian. De obicei acesta este prezent în cantitate mică, mai ales în cazul carcinoamele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
principal de vena porta și în mică măsură de arteră hepatică [33]. Această explică de ce nodulii de regenerare nu captează substanță de contrast în faza arterială la RM [32,34]. Întrucât sunt formați din proliferări ale hepatocitelor normale, înconjurate de stroma fibroasa, în general, nodulii de regenerare nu pot fi diferențiați în achizițiile T1 și T2, fiind în izosemnal cu parenchimul hepatic [35] (fig. 63). Rareori acești noduli apar în hipersemnal T1, din cauza conținutului de lipide, proteine sau cupru [36,37
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
bună a tumorilor multicentrice, prin contrast cu parenchimul hepatic indemn intens captant, în faza hepato-biliară [24] (fig. 151). Acest comportament reflectă compoziția tumorală, ariile hipercaptante - frecvent periferice - corespunzând ariilor cu creștere celulară activă [11]. Colangiocarcinoamele cu hipervascularizație marcată au o stromă fibrotică vasculară, cu centru hipercaptant pe achizițiile tardive postcontrast [11]. Colangiocarcinomul prezintă restricția apei pe secvența de difuzie (DWI) și scăderea coeficientului aparent de difuzie (ADC), ca urmare a creșterii celularității, caracteristică leziunilor tumorale maligne [25]. Căile biliare intrahepatice sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
maligne care determină stenoze ale căilor biliare (tabelul 93). În cazul colangiocarcinomului intrahepatic diagnosticul diferențial trebuie făcut cu carcinomul hepatocelular, cu tumorile cu componentă mixtă de hepatocarcinom-colangiocarcinom și metastazele tumorilor extrahepatice [16] (fig. 160). Hepatocarcinomul poate avea subtipuri histologice cu stromă fibroasă (ex. carcinom hepatocelular fibrolamelar) și în cazuri rare poate invada căile biliare intrahepatice imitând colangiocarcinomul intrahepatic [11]. Există și carcinomul colangiohepatocelular care conține celule neoplazice ale ambelor tipuri tumorale, cu aspecte imagistice intricate. În cazul colangiocarcinoamelor intrahepatice adiacente colecistului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
VB, cu peretele extern peste 3,4 mm, cu peretele intern gros de peste 2,6 mm și hipercaptare la nivelul peretelui intern [28]. La RM peretele este dublu, cu peretele intern hipointens (mucoasa și submucoasa), înconjurat de un perete extern (stroma și seroasa) hiperintens. În cazul colecistitei gangrenoase, peretele are un singur strat îngroșat, ceea ce face diagnosticul și mai dificil [29,30]. În colecistita acută peretele are zone ecogene și hipoecogene discontinue, neregulate. Colecistita cronică se caracterizează la RM prin perete
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuţ Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92177_a_92672]
-
cu pneumocite de tip II sau adenocarcinomul cu celule tip Clara [33, 126]. Cazurile din literatură arată că rezecția chirurgicală este curativă [65, 132]. Adenomul pleomorf (tumora mixtă) Este o tumoră benignă formată din celule epiteliale și mioepiteliale și o stromă cartilaginoasă; spre deosebire însă de tumorile de tip glandă salivară, stroma cartilaginoasă a adenomului pleomorf nu este predominantă [125]. Adenomul pleomorf apare la adulți, media de vârstă fiind de 57 de ani [145]. Poate avea localizare parenchimatoasă, endobronșică și chiar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
33, 126]. Cazurile din literatură arată că rezecția chirurgicală este curativă [65, 132]. Adenomul pleomorf (tumora mixtă) Este o tumoră benignă formată din celule epiteliale și mioepiteliale și o stromă cartilaginoasă; spre deosebire însă de tumorile de tip glandă salivară, stroma cartilaginoasă a adenomului pleomorf nu este predominantă [125]. Adenomul pleomorf apare la adulți, media de vârstă fiind de 57 de ani [145]. Poate avea localizare parenchimatoasă, endobronșică și chiar traheală. Simptomele sunt tusea și pneumonia. Tratamentul constă în excizia chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
un ganglion limfatic peribronșic [128]. Tumora mixtă de tip glandă salivară Sinonim: adenomul pleomorf. Este o tumoră bifazică deoarece conține elemente epiteliale și stromale. Sunt descrise 3 tipuri histologice de adenom pleomorf: 1. tumora mixtă clasică (predominența componentei glandulare în stromă condromixoidă); 2. varianta solidă (aglomerări de celule mioepiteliale în stromă mixoidă); 3. malignitate evidentă (predomină stroma mixoidă) [122]. Imunohistochimic tumora este pozitivă pentru anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
salivară Sinonim: adenomul pleomorf. Este o tumoră bifazică deoarece conține elemente epiteliale și stromale. Sunt descrise 3 tipuri histologice de adenom pleomorf: 1. tumora mixtă clasică (predominența componentei glandulare în stromă condromixoidă); 2. varianta solidă (aglomerări de celule mioepiteliale în stromă mixoidă); 3. malignitate evidentă (predomină stroma mixoidă) [122]. Imunohistochimic tumora este pozitivă pentru anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte puține cazuri în literatură; simptomatologia, atunci când există, constă în obstrucție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
tumoră bifazică deoarece conține elemente epiteliale și stromale. Sunt descrise 3 tipuri histologice de adenom pleomorf: 1. tumora mixtă clasică (predominența componentei glandulare în stromă condromixoidă); 2. varianta solidă (aglomerări de celule mioepiteliale în stromă mixoidă); 3. malignitate evidentă (predomină stroma mixoidă) [122]. Imunohistochimic tumora este pozitivă pentru anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte puține cazuri în literatură; simptomatologia, atunci când există, constă în obstrucție bronșică, febră, scădere ponderală sau pleurezie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
patologice, fie în sensul transformării în osteoblaști (caz în care celulele devin mai turgescente și se depun mai multe straturi, determinând un proces de reconstrucție osoasă), fie celulele se transformă în osteoclaști - cu proces de osteoliză (liză osoasă). * aparat reticular (stromă) cu celule și fibre reticulare, aparat reticular care reprezintă scheletul fin al măduvei. Celulele reticulare au aspect stelat și se găsesc la întretăierea fibrelor de reticulină. Ele reprezintă componenta celulară fixă ( deci o celulă cu rol de susținere ). Fibrele de
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
și sinusoide, care sunt de fapt, echivalentul capilarelor din celelalte organe, de care se deosebesc prin: calibru mai larg și neuniform, confluează formând ‘’ lacuri’’ sanguine, au pereții discontinui, la formarea pereților participând și celula reticulată, ceea ce face ca, între stromă și componenta vasculară să fie o strânsă legătură. Se poate descrie chiar o structură unică numită tramă conjunctivo - vasculară. § componenta celulară (parenchim medular) - este formată din celulele seriilor medulare: eritrocitară, granulocitară, megacariocitară, ele având o serie de particularități. Astfel, eritroblaștii
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
dispusă în rețea, metacromatică. Protoplasma bazofilă, granulară, colorată la periferie. 1.4.2 Celule nehematopoietice fixe ale măduvei osoase Celula reticulo-endotelială mijlocie și mare, cu nucleu, incizuri, doi trei nucleoli. Protoplasta bazofilă cu vacuole și granulații azurofile. Celule reticulo-endoteliale de stromă, nucleu alungit, incizuri, doi trei nucleoli. Citoplasmă colorată periferic ,cu vacuole inegale și granulații azurofile. Celule reticulo-endoteliale fagocitante, nucleu ovoidal, cu unul doi nucleoli, nucleu deplasat lateral si deformat de conținutul celular. Citoplasma abundentă, conținând granule de fier, resturi celulare
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ce conține materialul alicoproteic) și devine strâns aderent de epiteliul uterin. După alte 24 de ore, celulele trofoblastice de deasupra polului embrionar al blastocistului încep să pătrundă și să se insinueze între celulele epiteliale ale mucoasei uterine. Celulele adiacente ale stromei uterine suferă procese de diferențiere, devenind celule metabolic active, secretorii, denumite celule deciduale. Glandele endometriale ale uterului se măresc, devin edemațiate și foarte bine vascularizate în zona implantării. Secreția celulelor deciduale și cea a alandelor endometriale include factori de creștere
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alandelor endometriale include factori de creștere și metaboliți ce vor asiaura dezvoltarea embrionului (7, 17). Procesele ce au loc în a doua săptămână Ca urmare a proceselor prezentate, la începutul săptămânii a doua, blastocistul ajunae să fie parțial insinuat în stroma endometrială. Embrioblastul se împarte în două straturi: epiblastul (ectodermul primar) și hipoblastul (endodermul primar). în interiorul epiblastului se dezvoltă o cavitate denumită cavitatea amniotică, mărainită de un strat de celule, derivate tot din epiblast, ce formează membrana amniotică. Epiblastul și hipoblastul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
selectarea unui perete În care predomină celuloza, hemicelulozele și substanțele pectice la algele verzi și la cormofite. Plastidele. Toate tipurile de plastide (cloroplaste, cromoplaste, amiloplaste) derivă din proplastide și au o membrană dublă, ca și nucleul sau mitocondriile, care izolează stroma de citosol. În stromă predomină sistemul membranar tilacoidal, alături de granule de amidon, picături de grăsimi, ribozomi și ADN. Granatilacoizii sunt cei ce cuprind În membranele lor fotosintetizante clorofilă și sunt grupați În pachete numite grane. Cloroplastele, fiind capabile de a
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]