156 matches
-
simțit abătut, tot de dragul meu, că nu era și el o „figură“ mai impunătoare. Poate că mama i-a intuit acest regret (sau poate că față de ea l-a și exprimat), fapt care contribuia la irascibilitatea ei, nu întotdeauna bine strunită, ori de câte ori se pomenea numele lui Abel Arrowby, și, mai ales când, mai târziu, au venit la noi în vizită. Nu ne vizitau foarte des, pentru că mama simțea că nu-i poate „primi“ îndeajuns de stilat, și că, atunci când veneau, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
amurguri care, cel puțin câteva zile, nu vor atinge nici un moment bezna noptatică. Luceafărul abia de era vizibil, și urma să strălucească solitar, încă multă vreme, în crepusculul prelungit. Marea era mai plată ca oricând, atât de nemișcată, cu valurile strunite de parcă ar fi fost conținută într-un bol imens, gata să se reverse. Apa părea emailată într-un albastru foarte deschis. Două păsări (gâște de mare?) în zbor jos, se reflectau cețos și distorsionat pe luciul apei, ca într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
roman al tranziției". Polemic față de prietenul Liviu Antonesei, cel care- s-a grăbit, din considerente amicale, să pună această etichetă pe volumul Maestro scris de Stelian Tănase, un op cu calități literare, dar mult prea stufos și suprarealist, haotic, insuficent strunit profesional și, la fel ca și în cazul meritoriei reconstrucții simbolice realizate de Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor, lipsit de un editor tăios, hotărât cu vedetele mediatice, care să scoată balastul ce împovărează inutil manuscrise altfel interesante. Ei bine, oricâtă stupoare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Movie), deștept, cu umor de calitate. O plăcere să te redescoperi în săriții din norme membri ai familiei Simpson. » Babel de Alejandro González Inárritu. Amestec ideal de rațiune - scenariul bine asamblat al lui Guillermo Arriaga - si simțire - grație actorilor bine struniți, multe secvențe par că din viață, făcându-te să empatizezi lesne cu personajele și să devii permeabil ideii că lumea e o țesătura atât de densă, încât orice ochi care se duce te afectează și pe tine. » Little Miss Sunshine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
doar dau impresia că sunt calmă, ceea ce cred că am luat de la mama. Un fel de înțelepciune a pămân tului. Pe scenă însă, temperamentul a primat. și eu, și soră-mea, Mioara, chiar și Cătălina, toate îl avem. E însă strunit, nu fac risipă. — Nu sunteți un om calm? Mie mi se pare că sunteți absolut echilibrată. — Poate, dar tot ce vezi este impus. Draci în fund am și eu, dar influența mamei e foarte importantă. Sunteți iute la mânie? — Când
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
exercitate de tendințele sociale și intelectuale. *1 Această strânsă dependență între istoria poeziei și istoria limbii este susținută de Bateson cu argumente solide. Desigur, în evoluția poeziei engleze se poate urmări cel puțin efervescența nereținută a vorbirii elizabetane, claritatea bine strunită a limbii secolului al XVIII-lea și caracterul difuz, vag al englezei victoriene. Teoriile lingvistice joacă un rol important în istoria poeziei. De exemplu, raționalismul lui Hofobes, cu accentul lui pe sensul strict al cuvintelor, pe claritate și pe precizie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lenjeria boțită a gesturilor spontane se cereau netezite după cuviință în arabescurile decorativului, tot așa cum, într-un motor, haosul exploziei se împleticește ordonator și fortuit prin tubulatura prevăzută în acest sens. Da, arta pune lumea în mișcare, dar trebuie bine strunită; domesticirea preafrumosului începe cu aducerea lui în frâul măsurii, care, impunându-i practicalitate, îl face atelabil la sfera locuirii. Își exersaseră de-o viață zâmbetul mai cuprinzător ca podul Brooklyn, tocmai pentru a putea prelua, impasibili, impactul întâlnirii cu necunoscutul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aluneca neputincioasă, lăsându-și mugetul brut cizelat în glasuri omenești cântătoare, cu vocale lungi cât canalele de-acasă, cufundate în cărăușia tihnită a apei înspre bulbii lalelelor. Vocile lor erau grădini crescătoare în gâtlejuri, cu susur molcom de vâltori bine strunite și îndiguite. Populau un arhipelag al prieteniei în mijlocul imensității, și din risipirea lui se îmbrățișau de la distanță cu pavilioanele urechilor, în care ființa găsea o priză binevoitoare în încercarea ei de a se scinda de neființă. O ureche cordială iese
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Chiar am făcut cîteva ieșiri minunate. M-am mai zăpăcit cu T., dar rămîne constant acum sentimentul de iubire pe care ni-l purtăm. S-a mai "educat" și ea. Îi înțeleg reținerile mai bine, pudoarea și toate celelalte nerăbdări strunite. Voi ține mult la ea, mereu, indiferent ce coroane va purta povestea noastră. Am citit un prozator excepțional: Isaak Babel! "Pe falezele de marmură" a lui Jünger, citită după Babel, mi s-a părut ștearsă. Mi-a plăcut și ultima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
vederea șearpelui,/ Taie capu șearpelui!” (Giurgiu). Apelativul Galben al calului, frecvent întâlnit, are echivalențe multiple în textele citate. Jocul și săriturile lui furnizează însă unul dintre cele mai impresionante implicații solare. În colinda soarelui din Cioara Radu Vodă, Brăila, calul strunit de ipostaza antropomorfă a astrului, calcă în spații pârjolite și le redă vitalitatea: „Galben Soare în cânchi pârliți -/ Cânchi pârliți mi-a otăvit,/ Mari boiri caii și-a priponit./ Care cum i priponea,/ Tot Soarelui i mulțumea -/ Tot lui Soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ficțiune în amintirile despre sine ale unui om? Când era de așteptat să se nască un flăcău blond, ca o lumină, cu o soartă fericită și cumsecade, s-a nimerit să-i iau eu locul; un lungan negricios, greu de strunit, un singuratic dornic a se aventura prin jungla complicată a bibliotecilor, fără a refuza întâlnirea cu fiarele pădurii din marginea satului, nici de cele acoperite cu haine de pe ulițe, străzi, bulevarde. Și dacă tot mi-a reușit această substituire, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
marea dinamică existențială cosmică, având ca sprijin tocmai ideile poetului, pe care le dezvoltă într-un discurs eseistic de rafinament și subtilitate interpretativă. Domnia sa, odată cu atâția alți comentatori ai creației eminesciene, observă că există un fir ideatic foarte pregnant, bine strunit, ce traversează întreaga creație a lui Eminescu, dându-i unitate și consistență. Desigur, poemul Luceafărul este cel ce dă măsura cotei de vârf și în acest sens revenirea constantă asupra discutării lui este întru totul îndreptățită. "Luceafărul spune domnia sa constituie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
meciurile de fotbal. Să zicem. Când eram o echipă. Eram într-o echipă și totul era, pur și simplu, frumos. Când ești copil nu faci mofturi, n-ai criterii chiar așa de exclusiviste. Voci care-mi vin, care trebuie stăpânite, strunite, puse cumva într-o ordine. Amintiri pândite de ambiguitate. Amintiri descărnate, decolorate. Cum adică? Chiar așa, pur și simplu. Acea dimineață când m-am sculat și cerul era plin de ciori. Să-ți vină poftă să vânezi ciori. Toate sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Era emfatică, pretențioasă, o varză lansată cu pompă și petrecere. Pentru mine, petrecerea de adio. Am cunoscut la scurtă vreme biblioteci cu adevărat spectaculoase, deschise tuturor sau hiperprivate, specializate sau cu de toate pentru toți, vechi și foarte noi, bine strunite sau diseminând vicios. Am călătorit cu bibliomobilul prin subterane, m-am dat cu liftul de sticlă printre rafturi de oțel, am coborât cu batiscaful prin săli de lectură inundate. Am citit, am „lucrat“, am picotit sau mi-am pierdut mințile
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
soția chiar și în momentele mai tensionate, când vorbele aspre ale Mărioarei se îndreptau și spre el, cu justificată pornire. Vrednică femeie era Mărioara. Harnică, pricepută, înțeleaptă și iubitoare, ținea casa ca paharul iar copiii curați, bine hrăniți și bine struniți. Îi sorbea din priviri, i se umplea inima de bucurie și fericire văzându-i crescând frumos, jucându-se și chiar certându-se. Și Dumitru Dascălu își iubea odraslele, dar în sufletul lui. Recunoaște că i se topea inima de mulțumire
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
deasupra umerilor, cu ochi negri, rotunzi, față creolă, buze pline, fără să fie cărnoase, bine conturate și o dantură albă, lucrată cu migală și pricepere, pare o adevărată prințesă. Dacă închid ochii pentru o clipă, lesne îmi pot imagina fetița strunită pas cu pas de părinți, educată de maică-sa pentru a deveni o adevărată doamnă, bună gospodină și cu o pregătire literară demnă de toată invidia. A citit mult, chiar și teatru, ceea ce se întîmplă mai rar. La cei treizeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
erau preocupați să mențină relații bune cu regele, deși se știa că acesta era principalul promotor al manevrelor vizând compromiterea regimului democratic din România. Regele Carol al II-lea și-a dat seama că oamenii politici români puteau fi dominați, struniți, marginalizați, fără ca reacția acestora să-i pună în pericol domnia. Ascensiunea forțelor de dreapta și de extremă dreaptă pe plan internațional a influențat și evenimentele din România. Mișcarea legionară deși a fost supusă unor critici foarte dure după asasinarea primului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cel mai aproape de fapte. În spatele lor se furișează, la o distanță bine calculată, autorul-personaj, cu propriile melancolii, frustrări și eșecuri. Dincolo de aceștia, evoluează o orchestră amplă de voci narative anonime. Jocul fictiv-metafictiv, prezent în toată literatura optzecistă, este aici bine strunit, lipsit de stridențe și nu compromite coerența ansamblului. Stabilizat de pe acum, echilibrul dintre funcția fabulatorie și cea reflexivă a ficțiunii se păstrează și în romanele următoare, unde virtuozitatea tehnică pare inepuizabilă. Un element de continuitate este prezența de prim-plan
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
anul 1900 în presa conservatoare, iar din 1919, din nou la Adevărul. Fără să împărtășească întru totul linia politică a cotidianului democrat și republican - exprimată adeseori cu accente violent polemice -, autorul Bucureștilor de altădată a contribuit sincer, dar cu entuziasm strunit (nu agrea excesele antidinastice ale jurnalului) la succesul Adevărului angajat cu toate forțele în procesul de modernizare (redacțională și tehnică), la mare concurență cu Universul, cu care s-a confruntat o jumătate de secol. El scrie articole de fond (alături de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a potolit, însă D. va rămâne marcat. În corespondența lui, chestiunea e obsesivă, el mascându-și cu greu un „complex” al paternității. Finețea piesei Vlaicu Vodă - construcție clasică în decor romantic - vine din rafinamentul psihologic, ca și din dozajul atent strunit al energiilor în conflict. Dialogul se transformă într-o abilă artă a eschivelor, a mișcărilor înșelătoare, îndelung premeditate. Voievod al unor vremuri de neguroasă restriște, Vlaicu se înfățișează, într-o proiecție arhetipală, ca un erou tragic al unor permanențe istorice
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Chișinău, 1999). Aproape nimic din sfielile sau ezitările începătorului nu se regăsește în scrisul, de o neașteptată maturitate, al deținătoarei rubricii „Critica criticii” din „Iașul literar” (1966-1967), în spațiul căreia D. își exersează spiritul de discernământ. E un discurs bine strunit, cu accente de fermitate și cu un judicios mod de a cântări și a pune în pagină argumentele, probând o vocație de cercetător. Structură cerebrală, cu o fire în care orgoliul și discreția coexistă, în incursiunile de istorie literară D.
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
piese și spectacole și Actori de ieri și de azi, mărturii dense în idei asupra unor oameni de teatru pe care i-a cunoscut și asupra spectacolelor în care au fost implicați. În ambele lucrări C. vădește o erudiție bine strunită, vocație critică exersată, tenacitate și inteligență iscoditoare, consecvență în principii analitice, ca și în convingeri artistice. Radiografii teatrale (1976) este o carte definitorie pentru personalitatea criticului. Însușindu-și punctul de vedere formulat de A. Thibaudet, care spunea că „un critic
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
pe față: Salvarea speciei aparține mai mult Simonei Popescu decât lui Gellu Naum. A spus-o chiar magistrul și nimeni n-a știut-o, până acum! A fost, de la bun început, o critificțiune, un fel de roman cu pretext critic strunit să meargă în ritmul și după restricțiile unei lucrări cu pretenții științifice. Scăpată de corsetul unei teze de doctorat și de nevoia de a reda, pe cât posibil, jurnalistic (cât mai aproape de "adevăr") conversațiile și faptele, cartea capătă, în fine, alura
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
dar perseverentă și orgolioasă gonflare, de care Descartes și Lacan (Lumière și Méliès în cinematografie etc.) sunt ultimii care au nevoie. Pentru că am început cu ceea ce ar putea conta ca defecte ale cărții, să mai consemnez tentația nu întotdeauna bine strunită a autorului către beția de cuvinte și către exprimarea patetic emfatică - și aceasta suficient de discretă, notabilă poate mai ales prin înseriere cu alți autori. Într-un plan mai general, Borges constata odată, cu toată grija în a menaja susceptibilități
O carte bună, În pofida autorului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16662_a_17987]
-
gravă și majestuoasă a rondelului macedonskian, Leonid Dimov toarnă muzicală dezordine a viselor sale, surpriză necontenita, umorul de o factură personală (blînd, insinuant), deliciul cuvîntului rar și bine sunător. Literele și grupele de litere se îmbrățișează pe pagină, în bine strunite dansuri medievale (la rondel), cu inclinări grațioase și reluări de pași". Acelorași creații, care "amintesc izbitor aglomerațiile onirice din filmele lui Fellini (din Opt și jumătate ori Giulietta degli spiriti)" li se atribuie o orientare subiectivă în plină narațiune, un
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]