280 matches
-
prima Emi a trecut cu brio. La filozofie însă s-a întâmplat ceva. Ce se cerea pe-atunci filozofiei era de fapt un soi de materialism combinat cu „socialismul științific”, o disciplină care, indiferent de facultate, chinuia de decenii întregi studențimea românească cu doctrine artificiale, ambalate într-un limbaj imposibil. Tocmi aici Emi a capotat. Nu o dată, ci de două ori și se pregătea pentru altă bușeală. De doi ani terminase liceul. Cei mai mulți dintre colegii săi reușiseră la facultate, pe el
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lovitură comunistă de la Praga (unde, de altfel, își avea și sediul), în ciuda faptului că membrii secției sale cehoslovace erau arestați. Nici o contradicție: UIS reprezenta Moscova, secția să cehoslovaca căzuse însă în marea eroare de a crede că reprezintă altceva, anume studențimea pragheza. O eroare corectata rapid, prin reorganizarea secției cehoslovace. În cursul războiului din Coreea, UIS organizează nu numai intense manifestații studențești împotriva agresiunii americane dar colectează fonduri, alimente și medicamente pentru ajutorare a poporului coreean, restrâns geografic de UIS doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în care toate s-ar orândui potrivit unui unic temei: valoarea. De unde i s-au tras și cuvenitele deziluzii... Mai întâi, i-am fost student. Corneliu Sturzu era asistentul profesorului Husar și ținea seminarul de estetică. Atunci, în anii '50, studențimea arăta ca vai de ea: mai toți purtam amărâtele haine din liceu. După trei-patru ani, paltoanele erau date la întors (trădau cheutorile cusute...); la pantofi purtam blacheuri, așa că băteam mereu un soi de step involuntar și dezordonat pe sobrele culoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de la serviciul militar. Evreii au protestat, zicând că prin supunerea lor la serviciul militar, doresc să-și câștige dreptul la Încetățenire. La 16 noiembrie 1897, În timpul unei Întruniri organizată de evrei pentru a protesta contra proiectului Berindei o parte a studențimii a pătruns În sală și a declanșat un scandal, urmat de bătăi și de distrugerea unor prăvălii evreiești din zona cartierelor Lipscani, Văcărești și chiar de pe Calea Victoriei. În duminica următoare au avut loc alte tulburări Îndreptate Împotriva redacției ziarului „Lumea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de pe Calea Victoriei. În duminica următoare au avut loc alte tulburări Îndreptate Împotriva redacției ziarului „Lumea Nouă” a socialistului Vasile Morțun, care ceruse intervenția poliției. Dar poliția a fost atât de ineficientă, Încât evreii erau maltratați În fața autorităților care nu interveneau. Studențimea avusese sprijinul unor liberalilor și a unor conservatorilor, reprezentați de Mihail Pherekyde (liberal) și Nicolae Filipescu (conservator), iar aceștia aveau un aliat și mai puternic, Franța, care se confrunta cu așa numita „afacere Dreyfus”. Politicienii Își spuneau că dacă În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
făcând sute de kilometri în căruțe și strecurându-se printre trupele austro-ungare intrate în Rusia. În toamna anului 1918, când războiul din Balcani și din Apus se apropia de sfârșit, umblam și noi neobosiți pe toate străzile Iașului, manifestând împreună cu studențimea, ba pe la Legația Germaniei, împotriva „boșilor”, ba pe la Legația Franței. Aici am avut prima [23] întâlnire cu generalul Nicoleanu, prefectul Poliției: pe când strigam de zor, în rând cu ceilalți manifestanți, „Vive la France! Vive la France!”, am simțit o mână
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
chip firesc încadrată în acest partid, cei mai mulți intelectuali din partidul liberal au fost prin definiție ariviști. Dar, digresiunea e prea mare, și de aceea mă opresc, întorcândumă la anul 1922. Încă din vara anului 1921 - înainte de intrarea mea la Universitate - studențimea română dezbătuse problema evreiască în Congresul de la Cluj. Părerile fuseseră împărțite: delegații Iașilor și Cernăuților ceruseră „numerus clausus”, pe când delegații veniți de la București și de la Cluj erau mai puțin categorici. S-a luat atunci hotărârea ca fiecare Centru studențesc să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu mai e un secret pentru nimeni că nu există administrație mai haotică decât aceea a unităților militare, în care toate „situațiile”, combinate de „majori” și de „furieri” sunt false. [40] Așa au început anii aceia de luptă neșovăielnică a studențimii române împotriva nepăsării burgheziei liberale și național-țărăniste, cu greve, manifestații, bătăi și schingiuiri polițiste, cu „ocuparea” Universității din București pentru câteva ceasuri (printre cei mai bine de o sută de studenți arestați cu acest prilej eram și colegul Gh. Ștefan
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
despre care se vorbea înainte în ziarul fostului „apostol” antisemit. Schimbarea aceasta de atitudine, negarea unei doctrine susținută cu atâtea argumente ani și ani de zile, și numai din invidie față de popularitatea mereu crescândă a lui A. C. Cuza în rândurile studențimii, a fost așa de uluitoare prin neașteptatul ei și prin lipsa de temeinicie a bietelor „argumente” împrumutate din tabăra (și de la taraba) evreiască, fără nicio legătură cu problema în sine, aceea a acaparării economiei românești de către [41] evrei și aceea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Încât Însuși regimul comunist se debarasa de ea. Perversitatea era atât de mare, Încât sistemul se perpetua prin exploatarea ideologică a propriilor părți negative. Pericolul „securist” și limitele pornirilor subversive Unde era Securitatea și cum se evidenția aceasta la nivelul studențimii? Nici eu și nici alți colegi nu am simțit-o În mod direct, intervențiile sale fiind discrete, dar continue, evidente prin consecințele asupra comportamentelor noastre. Era atâta presiune peste tot, Încât o teamă endemică ne cuprinsese pe toți. Atât eram
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cuvintele lui Racoviță, conferințele din 1927 au elicitat un interes real printre membrii unei audiențe foarte largi: „Norod așa de mult ș...ț Înghesuiți,... cot la cot, ș...ț, civilii și militarii, mirenii și preoții, boierii și cucoanele, dăscălimea și studențimea, băeții de liceu și fetițele de școală, și alte soiuri de bărbați și femei...”56. O astfel de descriere arată cât de larg era spectrul societății românești În care subiectele conferinței trezeau interes. Pe parcursul următorilor ani, Secția Biopolitică a organizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
A fost un unicat, un om irepetabil, mort bătrân, dar lovit, cumva, în plină tinerețe intelectuală. Personalitatea studentului medicinist* Spuneam în tableta anterioară că pentru a-l descrie pe medicinist, student care, datorită specificului studiului, se particularizează oarecum de masa studențimii universității ieșene, voi reproduce câteva din însemnările lui Gheorghe Năstase, unul dintre cei mai reprezentativi profesori ai medicinii universitare din România, el însuși trăind și formându-se la Iași, la Facultatea de Medicină de aici. Nu avem o sursă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
față de acest centru și față de clinica de la Socola, de Spitalul "Socola", pe care l-a condus în calitate de director aproape trei decenii. Organizator al activității de cercetare neuro-psihiatrice pe plan național, întemeietor al unui renumit "Buletin" de reputație universală. JULES NIȚULESCU Studențimea medicinistă a deținut un rol important în conturarea profilului școlii ieșene de medicină, asigurând ulterior un important număr de medici de elită, absolvenți ai Facultății de Medicină din Iași. Încă de la înființare, au fost atrași către profesiunea medicală tineri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de la moartea Domnitorului, se anunța un concurs pentru „modelul unei medalii”, Societatea Numismatică Română fiind însărcinată să o realizeze iar Grigore C. Tocilescu să pună la dispoziție creatorilor elementele de referință necesare. Comitetul central executiv studențesc emite un apel către studențimea română cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
număr, se întreba ”dacă e compatibilă cu situația de rector și calitatea de escroc consacrat, după cum e părintele dr. Valerian Șesan.” Cum Valerian Șesan fusese deja reales rector al Universității Cernăuțene, ziarul se întreba doar retoric: „Oare ceși va gândi studențimea cetind cele din Dreptatea despre rectorul lor?...” * Foaea Poporului Foaea Poporului, când ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată din publicația Tribuna de la frații noștri de peste munți”: „Azi a apărut nr.8
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pușcariu, titular al catedrei de limbă română de la Universitatea din Cernăuți (noiembrie 1906). Activitatea la Cernăuți a acestui om de inimă și de largi cunoștințe a aruncat sămânța unui duh nou, mai conștient și mai dârz, în rândurile intelectualilor și studențimii de aici, sămânță care a prins colți trainici.” Din comitetul de redacție au făcut parte: D. Marmeliuc, G. Tofan, C. Berariu, Gr. Nandris, G. Rotică, V. Grecu ș.a., ținând seama de longevitatea ziarului. În primii ani Glasul Bucovinei a apărut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și nenorocită la urma urmei în amintirea umbrelor cărora le-a fost fatală...” * În numărul 2 și 3 din Junimea Literară, 1910, publica „Titu Maiorescu” discurs rostit la Festivalul aranjat de Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina, împreună cu studențimea română, cu prilejul aniversării a 70 de ani a dlui Titu Maiorescu, semnat Sextil Pușcariu. În fotografie: Titu Maiorescu * Împrumutându-se de la Semănătorul în construcția programului, Junimea Literară a cultivat permanent ideea națională și democratică în tot ceea ce a publicat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au fost arestați. Bulevardul gemea de lume. Bătăi, țipete, jandarmi călări în cap cu cele brul căpitan Tulea, șarjează mulțimea, prefectul poliției, colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu apare în trăsură și dă ordine, procurorul general, Ion Lahovary intră în mijlocul studențimii surescitate și se silește să o liniștească. În tot timpul acesta nu s-a arătat nici un fruntaș liberal pe stradă. Numai după potolirea scandalului, doi ziariști de la ziarele liberale, Ghedem Teodo 228 bucureștii de altădată 13. Spațiul la care se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
închisoare, persecuția și arbitrarul ne despart.“53 Aceste alegeri cari au pasionat atât de mult Capitala și țara întreagă, aceste alegeri cari au fost punctul de plecare al întregii transformări politice din România, au avut răsunet pretutindeni unde erau români. Studențimea română din Paris era și ea, în mare majoritate, sub influența ideilor liberale cari năvăleau asupra conștiințelor. Acești studenți au trimis magistraților următoarea adresă de felicitare. O public cu toate iscăliturile, ca un document interesant: „Onorabililor magistrați demisionați, Onoare vouă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 1159. Scena din portul Triest a avut loc la 26 decembrie 1876/7 ianuarie 1877; sabia a fost totuși înmânată învingătorului sârbilor, Abdul Kerim Nadir-pașa, la Constantinopol, la mijlocul lunii ianuarie 1877. Destinul lui Abdul-Kerim Nadir-pașa, pe care îl omagiase studențimea maghiară, a fost însă crud; câteva luni mai târziu, învinuit fiind că n-a luat măsurile necesare - ca șef al armatei - de a opri trupele rusești la Dunăre a fost destituit și trimis în fața Curții Marțiale. 123. Viața politică a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
conservatori sau adversari ai roșilor, Bibicescu nu era agreat fiind bănuit că este agent guvernamental. În sfârșit, acoperită de un zgomot ce asurzea și în agitația febrilă, se votează o moțiune de protestare împotriva lui Midhat-pașa și, în același timp, studențimea cerea guvernului instructori militari spre a se pregăti pentru apărarea țării. Așa se termină anul 1876. anul 1876 325 până în munții României, unde cutează azi să străbată Midhat-pașa cu Constituțiunea lui“ (Ion C. Brătianu, Discursuri, scrieri, acte și documente, vol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acea vreme, Henri Catargi, pe data de 16 martie 192544. Două erau obiectivele pe care și le propunea această societate, anume: "înfrățirea tuturor studenților și inginerilor români din Belgia prin dezvoltarea ideilor pe cale intelectuală", respectiv "ajutorul reciproc și reprezentarea intereselor studențimei române față de autoritățile belgiene și metropola"45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) Instituțiile centrale ale administrației de stat, dar și cele locale, îi sprijineau pe tinerii români care studiau în Belgia
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și eu tot felul de lucruri scrise acolo care pot fi puse parțial sub semnul Întrebării, de genul „a condus organizația națională a studenților din România”. „Organizația națională a studenților din România” era brațul politic al Partidului Comunist pentru controlarea studențimii române! Oricum am defini lucrurile, asta a fost UASR, ulterior UASCR. Uniunea Națională a Elevilor din România, din care a făcut parte, era brațul politic al PCR În perioada 1944-1947, pentru a controla elevii din primele și ultimele clase de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
statul burghez e un cadavru care va fi răsturnat dintr-o lovitură, și atunci adepții revoluțiilor de dreapta și de stânga au ovaționat la unison. Bănuiala de propagandă comunistă a alarmat „la proporții homerice” Siguranța, Poliția, Parchetul, Ministerul de Interne. Studențimea de dreapta (Uniunea Națională a Studenților Creștini) a protestat în presă, cerând autorităților să interzică acțiunile grupului, taxat cu un calambur infamant - „cretinion”, care provoacă din partea lui Mircea Eliade o caustic-patetică replică în „Cuvântul”. Inspectorul general al Prefecturii îi notifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
În ceea ce privește scopul acțiunii, Bacu avansează ideea încercării de a distruge mișcarea naționalistă, prin ruperea continuității, distrugerea tineretului. El nu crede că informațiile și denunțurile obținute de comuniști puteau fi un scop în sine, dar propune un alt motiv: răzbunarea pe studențimea anticomunistă - „cel mai consecvent dușman al comunismului”5. Felix Ostrovschi crede că fenomenul Pitești, inspirat din pedagogia violentă a lui Makarenko (care, totuși, se baza mai mult pe munca în colectiv decât pe bătaie), urmărea mutilarea ori distrugerea sufletului, anihilarea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]