279 matches
-
electorale. Nu este exclus ca unii să regrete deja, după ce au constatat că primul pas al "ordinii de drept" a fost să dezbine și mai mult societatea (ca și cum pulverizarea produsă de vechiul regim nu era suficientă), opunând-i pe mineri studențimii și făcând să clameze pe străzi: Noi muncim, nu gândim!" Gândul (și cine era să-l întruchipeze mai deplin, mai simbolic, decât studenții?) devenea primejdios pentru un regim care conta mai mult pe vechile reflexe totalitare decât pe promisa uvertură
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
îl determină pe Sábato la un răspuns imediat și hotărât de angajare politică: este atras de idealurile de justiție și libertate promovate de comunism, în care vede tot o formă de absolut. La 24 de ani, ca tânăr delegat al studențimii socialiste argentiniene la Congresul Antifascist Internațional de la Bruxelles și destinat unei cariere ce putea ușor să se asemene cu aceea a lui Pablo Neruda, de exemplu, tânărul Sábato, fiu de imigrant italian și având în sânge simțul justiției sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sa, cel puțin mentalistă, asupra esteticului. Îi lipsea însă latura "activistă" atît de pregnantă în operele marxiștilor și culturaliștilor postbelici -, ceea ce va duce la unele disjuncții între filozof și mulți din contemporanii săi. Andrei Corbea-Hoișie amintește episodul trist al reacției studențimii "activiste" față de "medianismul" lui Adorno, de la sfîrșitul anilor șaizeci, reacție rezultată în blocarea cursului filozofului la un moment dat. Retras în același an (1969) din Universitate, pentru un concediu reparator în Elveția, Theodor Adorno suferă un infarct fatal, se crede
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
privește, sunt optimist, deoarece am remarcat că, indiferent de coloratura politică, colegii mei din Parlament sunt foarte activi. Și nu doar politicienii din Iași, ci și din celelalte județe, extrem de interesați de dezvoltarea zonelor lor. Sunt foarte încrezător și în studențimea moldavă. Ca profesor la București pot să vă spun acest lucru. "Ca ministru al culturii am încercat să aduc cât mai multă ...cultură. Am ajuns însă la o concluzie: poate e mai bine într-o țară precum România ca ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nemulțumiți de noua turnură a evenimentelor; deci își bătuse joc de ei timp de o oră de i s-a dus buhul și încă mai mult, când au aflat că este constănțean deci un băiat invulnerabil. Astfel a pătruns în studențimea din București. Pe bănci mai sunt două umbre întruna, însă departe, străjeri care își fac datoria în tăcere. În iarba întunecată și înaltă, la umbra ireală a unui arbust îi simte răsuflarea ca a vânturilor deșertice ... Începe liniștit să-i
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și de recreere, pentru anumite cumpărături, pentru reduceri pe mijloacele de transport etc. Existența "statutului administrativ" nu este suficientă pentru configurarea studenților ca grup social. Populația studenților reunește persoane de diferite origini sociale, condiții de viață, istorii personale, experiențe etc. "Studențimea" nu este omogenă, ci plurală, cu caracteristici care-i separă și altele care-i unesc. Dacă nu toți studenții sunt tineri, timpul studiilor este, în imaginația colectivă, unul al tinereții. În mediul academic, studenții de toate vârstele au tendința să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
frecventează cursurile mai multor profesori, dar în următoarele trei semestre din anii 1870 și 1871 nu vine la cursuri, deși este puțin probabil să se fi rupt de universitate. Ce s-a întâmplat? E. s-a integrat activ în viața studențimii române fiind membru la două societăți studențești: una literar-socială, alta literar științifică. Orientarea acestor societăți arată intenția lui E. de a îmbina creația literară, inclusiv cea dramatică, cu cercetarea științifică, acordând atenție și activității sociale în interes național. Tocmai această
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Ca atare, în context universitar, termenul de "națiune" conferea o identitate situațională și limitată, care nu era "scoasă" și "purtată" de către studenți și în afara universității. Un exemplu eclatant ne stă la dispoziție în cazul Universității din Paris, care își repartiza studențimea în patru națiuni: l'honorable nation de France, la fidèle nation de Picardie, la vénérable nation de Normandie și la constante nation de Germanie (Kedourie, 1961, pp. 13-14). Este imperativă sublinierea faptului că aceste "națiuni" universitare indicau oarecum proveniența, însă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exterminarea lui pe baza bine cunoscutului principiu a lui Adolf (cine nu-i cu noi este Împotriva noastră), de departe cea mai draconică a fost dictatura comunistă. Prin programul său diabolic de Îndoctrinare și de exterminare, mai ales În rândul studențimii, dictatura comunistă manifesta o adevărată obsesie Împotriva studenților, pentru simplul fapt că această categorie socială nu rareori a marcat decisiv evoluția istorică a patriei noastre, animată fiind de nobilele sentimente ale dragostei de neam, patrie și Dumnezeu. Am aici În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Articolul-program menționează că revista „va reflecta nevoile și năzuințele celor ce studiază, va dezbate și soluționa problemele legate de viitorul lor” și „va încerca să libereze conștiințele și să înlăture iluziile primejdioase”. Un caracter programatic are și textul Parisul și studențimea, unde Victor Eftimiu aduce un elogiu orașului din care „românii ies prefăcuți” datorită spiritului dinamic al Occidentului și își exprimă convingerea că această publicație a studenților români de la Paris va „duce în patrie un crez și o mărturisire nouă”. În
VIAŢA STUDENŢEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290538_a_291867]
-
din care „românii ies prefăcuți” datorită spiritului dinamic al Occidentului și își exprimă convingerea că această publicație a studenților români de la Paris va „duce în patrie un crez și o mărturisire nouă”. În același spirit, B. Fundoianu solicită în Apelul studențimii colaborarea tuturor intelectualilor și a studenților la lupta decisivă împotriva fascismului, a sărăciei și a problemelor sociale „care bântuie omenirea”. Se publică articole ce vizează condiția intelectualului în formare, dezbateri, fragmente literare, eseuri (Mâl de Isaiia Răcăciuni, Giovanni Papini de
VIAŢA STUDENŢEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290538_a_291867]
-
până în martie 1922 și lunar din martie până în iunie 1923, cu subtitlul „Tribună liberă”. Director: Ioan Valescu; secretar de redacție: Ion Vițianu (1923). Într-un text intitulat În loc de cuvânt înainte se anunță un program ambițios: sindicalizarea tinerilor intelectuali și solidarizarea studențimii în scopul apărării intereselor și a susținerii revendicărilor celor tineri. Câteva precizări se vor face în numărul 12/1921 prin explicitarea subtitlului, arătându-se că revista „nu aparține nici unei grupări oficiale studențești și cu atât mai puțin nici uneia dintre personalitățile
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
și Iași”. Intenția de a adăuga un supliment artistic-literar cu titlul „Viața studențească literară” nu s-a realizat, dar în V.s. se publică, pe lângă articole privitoare la activitatea și problemele studenților (Universitatea față cu știința și viața..., G. G. Antonescu, Studențimea basarabeană, Studențimea înainte și după război), informații culturale și chiar scrieri literare. Poezie dau George Gregorian (Așa cum stau cu ochii umezi), Vladimir Corbasca (În bibliotecă), Al. Claudian (Vacanța), D. Ciurezu (Peisaj și suflet, Soare, O..., toamna), Iustin Ilieșiu (Toamnă), Zaharia
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
Intenția de a adăuga un supliment artistic-literar cu titlul „Viața studențească literară” nu s-a realizat, dar în V.s. se publică, pe lângă articole privitoare la activitatea și problemele studenților (Universitatea față cu știința și viața..., G. G. Antonescu, Studențimea basarabeană, Studențimea înainte și după război), informații culturale și chiar scrieri literare. Poezie dau George Gregorian (Așa cum stau cu ochii umezi), Vladimir Corbasca (În bibliotecă), Al. Claudian (Vacanța), D. Ciurezu (Peisaj și suflet, Soare, O..., toamna), Iustin Ilieșiu (Toamnă), Zaharia Stancu (Gânduri
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
scrieri literare. Poezie dau George Gregorian (Așa cum stau cu ochii umezi), Vladimir Corbasca (În bibliotecă), Al. Claudian (Vacanța), D. Ciurezu (Peisaj și suflet, Soare, O..., toamna), Iustin Ilieșiu (Toamnă), Zaharia Stancu (Gânduri...), Vintilă Russu-Șirianu (Toamna), Radu D. Rosetti (Ocazională, dedicată „studențimii române”), Vladimir Streinu (Toamna), Sanda Movilă (Mâna), George Silviu (Noaptea venind), Petre Strihan (Picături, Nocturnă), Horia Robeanu (Prolog). Proza este ilustrată numai de Mihail Mora, cu amintirile intitulate Conferințe la țară. Mai sunt tipărite câteva epigrame semnate I. Constantin Vedea
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
Petre Hossu), iar Ștefan Bezdechi compune poezii în limba latină. Sunt consemnate vizite ale unor profesori străini la Sibiu, precum cea a lui Alf Lombard, sau sărbătorirea unor profesori. În 1944, când Universitatea se întoarce la Cluj, studenții publică Protestul studențimii ardelene față de atrocitățile maghiare de la Cluj din 3 martie 1944. M. Pp.
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
Cuvânt înainte semnat U.S.I., sub un moto din Maxim Gorki: „Numai o societate bazată pe norme de drept și echitate duce o viață de cultură și este într-adevăr capabilă să trăiască”. Tot în primul număr se tipărește textul Către studențimea universitară, către opinia publică, apel semnat Comitetul, din care făceau parte Șerban Cioculescu, Mihail Ciobanu, Th. Ionescu, Timotei Marin, George Dumitrescu, Alex. Mihăileanu. Orientarea V.u. se opune dreptei românești și fascizării țării. Discuțiile se vor purta în jurul unor probleme
VIAŢA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290542_a_291871]
-
Cronica literară”, uneori intitulată „Sensul cărții”, scriu Petru Manoliu, Ștefan Tita, G. M. Vlădescu. Articole mai semnează Romulus Dianu (Despre un diavolesc meșteșug), Ion Petrovici (Senzualitatea în artă), I. Peltz (O carte despre care se vorbește) și Petre Andrei (Rolul studențimei). Revista stăruie asupra „scandalului Cocea”, provocat de publicarea unor fragmente din romanul Pentru un petec de negreață, și face loc unui comentariu negativ despre romanul Adela al lui G. Ibrăileanu (Ion Tudosiu, Peste bord cu „Adela” d-lui G. Ibrăileanu
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
educație socialistă”, Mao, îmboldit de soția sa, ambițioasa Jiang Qing, să hotărăște să declanșeze o lovitură de stat sprijinită de armata comandată de Lin Biao, de poliția politică* la a cărei conducere se află Kang Sheng și pe „mase” - o studențime fanatizată, apoi ansamblul populației urbane încadrate de organizațiile „rebele”. Deoarece epurarea* începe în domeniul cultural, această operațiune va purta numele de „Revoluție Culturală”. Lansarea Revoluției Culturale Desfășurarea acesteia a fost rezultatul mai multor factori: schimbătoarele impulsuri ale lui Mao, evoluția
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
naționalism*. Vietnamul a fost, de asemenea, miză și factor de diviziune în cadrul mișcării comuniste internaționale*, din cauza conflictului chino-sovietic*. Războaiele din Vietnam au fost o etapă a transformării scenei internaționale, marcată de o revenire a Asiei* și de mobilizările transnaționale ale studențimii (v. tineret*). Războiul din Indochina Primul război - cel din Indochina - este, mai întâi, un conflict de decolonizare, născut din tulburările celui de-al doilea război mondial. Lovitura de forță a Japoniei împotriva administrației franceze, în martie 1945, deschide calea spre
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Berlinului*. Războaiele din Vietnam au reprezentat, de asemenea, una dintre etapele transformării scenei internaționale nu numai pentru că, după Revoluția chineză, ele marchează reîntoarcerea Asiei pe această scenă, ci și pentru că ele se află la originea unei mobilizări fără precedent a studențimii occidentale. Mai întâi în SUA, apoi în Europa*, mișcări de opoziție față de războiul din Vietnam izbucnesc, controlate de PC prosovietice sau de mișcările stângiste*. Preludiu al mișcărilor din Mai 1968*, ele prefigurează mobilizările transnaționale și globale ale anilor 1990-2000, împotriva
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vedere al neconcordanțelor între trăsătura formală de număr și sens, în limba română se pot distinge următoarele categorii de substantive: (i) substantive colective, cu formă de singular, care denotă mai mulți referenți: guvern, echipă, grup, mulțime, serie, grămadă, armată, frunziș, studențime (vezi și cap. 3. Acordul predicatului cu subiectul, 2.1.). Din punct de vedere semantic, substantivele colective denotă grupuri, adică entități care sunt în același timp atomice (non-divizibile) și non-atomice (divizibile). Prin urmare, ele pot fi considerate entități atomice divizibile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca miniștri, jucători, militari etc., reprezintă seturi, nu grupuri, conform clasificărilor semantice. Unele dintre substantivele colective pot avea și formă de plural, atunci când denotă mai multe grupuri. Totuși, sunt unele substantive colective care nu au o formă de plural (ex. studențime, *studențimi), apropiindu-se, prin această caracteristică, de clasa masivelor. (ii) substantive cu formă de plural, care denotă un singur referent: ochelari, pantaloni. Aceste substantive au doar formă de plural (substantive pluralia tantum). (iii) substantivele care au doar formă de singular
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
miniștri, jucători, militari etc., reprezintă seturi, nu grupuri, conform clasificărilor semantice. Unele dintre substantivele colective pot avea și formă de plural, atunci când denotă mai multe grupuri. Totuși, sunt unele substantive colective care nu au o formă de plural (ex. studențime, *studențimi), apropiindu-se, prin această caracteristică, de clasa masivelor. (ii) substantive cu formă de plural, care denotă un singur referent: ochelari, pantaloni. Aceste substantive au doar formă de plural (substantive pluralia tantum). (iii) substantivele care au doar formă de singular (substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]