36,705 matches
-
pe teren, la Porțile de Fier îmbogățește informația cu mărturiile folclorului contemporan. „Omul ca iarba, zilele lui...” își intitulează Adriana Mitu cercetarea apelând la un Psalm al lui David, descoperit în manuscrisul miscelaneu nr. 1667 de la B. A. R. Îl studiază și în el descoperă motto-ul. Aici l-a descoperit ca motto. Și în acest caz, identic cu celelalte cercetări, teritoriul cucerit prin bibliotecă este stimul și reper. Studiul și ediția privesc o carte de înțelepciune românească originală de la sfârșitul
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
aici se citește, se copiază, se înregistrază și chiar se cercetează în vederea elaborării unor lucrări științifice, biografii de scriitori disidenți, monografii tematice. R. Biblioteca este deschisă patru zile pe săptămână, de la ora 1 la ora 5, și oamenii vin să studieze, să facă copii după documente, să pregătească lucrări academice. Sala de lectură are 18 locuri. Î. Aseară, aici la Praga, la emisiunea „Vrei să fii milionar?”, un tînăr care știa multe a ezitat o vreme înainte de a spune de ce origine
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
jenante, trădând o mentalitate de oameni bătrâni: gratuități la tren, la tramvai, la spectacole ori la muzeu. Într-un cuvânt, o mentalitate de asistați. Dacă nu vom ieși urgent din această hârtoapă, dacă nu vom înțelege că studentul trebuie să studieze, iar profesorul să fie profesor, și nu ciubucar, degeaba mai vrem în Europa. Ar fi mai bine să rămânem aici, la porțile Orientului, unde gugumani perplecși, plagiatori vicioși, imbecili patentați, ageamii abulici, rechini de bazar și știuci ale fițuicii nu
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
Gabriela Duda Profesorul Alexandru Niculescu, mereu atent la actualitatea culturală românească, semnala, în România literară nr. 38, din 24-30 septembrie 2003, sub titlul Universitare..., apariția, sub egida Catedrei de Filologie Clasică a Universității din București, a volumului Nova Studia Classica I, regretînd totodată faptul că și acesta, alături de alte valoroase tomuri datorate Catedrelor universitare, are parte de o difuzare redusă, inferioară meritelor lui. Mustrarea implicită din considerațiile profesorului Niculescu a constituit imboldul rîndurilor de mai jos. Prezentăm așadar publicului
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
cei dotați. Creativitatea acestora a fost stăruitor încurajată apoi de următorii îndrumători, Ilieș Câmpeanu și Liviu Franga. Acest stil de lucru continuă, precum se vede, să fie incitant pentru generațiile actuale; astfel încît așteptăm cu încredere următoarele volume de Nova Studia Classica, la fel de complexe și inovatoare ca cel de față.
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
-l aleagă pe Ivan Kuzmici Podkolesin, funcționar. Eu l-am “ales”, de bunăvoie și nesilită de nimeni, pe Baltazar Baltazarovici Jevakin, marinarul lui Victor Rebengiuc. Emoția care bîntuie neîncetat pe scena sălii “Izvor” este însoțită de farmecul actorilor. Totul este studiat minuțios, este descoperit împreună, elaborat, sudat, asumat, este savurat în repetiții și dăruit pe scenă, în timpul reprezentației. Fiecare personaj este rezultatul unei analize înfăptuită cu voluptatea cercetării, pas cu pas, a elementelor care îl umanizează. Pe el, aparițiile și povestea
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
1 Tv (v. Ciao, Darwin!); La alte posturi de televiziune, ori imaginile nu au fost suficient de clare, ori au fost bruiate de mai greu adaptabilul creier al subiecților. Cercetările continuă, cu speranțe... În orice caz, un colectiv de specialiști studiază fiecare caz în parte, rezultatele fiind comunicate apoi la CNA, PSD și Doamnei H. Puwak, considerându-se că ele își vor aduce aportul (pleonasm care dă greutate ideii) la integrare. Metoda a fost preluată apoi de un colectiv de psihosociologi
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
După facultate, ați obținut o bursă oferită de Școala română de la Fontenay-aux-Roses. - Terminasem facultatea, la începutul anilor ’30, și mă gândeam că mi-ar fi foarte folositoare o ieșire în străinătate. Aveam documente, cărți, reviste, fotografii, dar îmi doream să studiez și la fața locului. Eram conștient de necesitatea contactului direct cu operele de artă și cu efervescența culturală a Parisului, dar nu știam de unde să apuc problema. Eu locuiam pe ici, pe colo, prin provincie, lucrând ca profesor de arte
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
de clasiciști celebri - a editat un volum închinat profesorului Mihai Nichita. Coordonator a fost actualul șef de catedră, Liviu Franga. O serie de studii pe care cei care clamează criza culturii clasice le pot considera drept bune exemple. Aceste Nova Studia Classica, I, în care colaborează colegi și elevi ai „mentorului” omagiat, reunesc cercetări care ar putea interesa pe intelectualii de azi, dornici de a depăși orizonturile culturii moderne. Anticii au avut adeseori iluminări culturale eterne... Dar cine să le cunoască
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
colegi și elevi ai „mentorului” omagiat, reunesc cercetări care ar putea interesa pe intelectualii de azi, dornici de a depăși orizonturile culturii moderne. Anticii au avut adeseori iluminări culturale eterne... Dar cine să le cunoască? Nimeni nu a semnalat Nova Studia Classica, I, deși numele unora dintre colaboratorii volumului apar relativ frecvent în publicațiile actuale din țară.
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
profesori de limba și literatura română care s-au școlit la Cluj, la acea venerabilă Alma Mater Napocensis, opera și meritele lui culturale și didactice nu sunt cunoscute. De aceea, consider necesare câteva sumare, date biografice. Născut la Cugir în 1915, studiază în orașul natal (pe atunci comună) și la liceul, renumit în Transilvania interbelică, „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, după care urmează Facultatea de Litere și Filologie din Cluj, cu profesori vestiți ca Gh. Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, D. Popovici, Ion Breazu
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]
-
ce domina un perete al încăperii. Refugiu și popas. O schiță de decor, un studiu în alb și negru de la Revizorul lui Pintilie din ’72, un spectacol despre care vorbim adeseori în întîlnirile noastre pentru sumar. Ani de zile am studiat fiecare linie, fiecare tușă, îngroșările, hașurările, indicațiile scrise în prelungirea unui obiect, am măturat în sus și-n jos atmosfera bine conservată a unui mare spectacol făcut de mari artiști, mi-am populat desenul cu actori și cu mișcările lor
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
autorului că „fără clasici, e imposibil de conceput orice activitate creatoare de azi”. În imagine, un desen de Gianni Burattone. Ultimul roman al lui Kobo Abe Scriitorul și dramaturgul japonez Kobo Abe s-a născut în 1924 în Manciuria, a studiat medicina la Universitatea din Tokio, dar și-a abandonat cariera medicală pentru a se consacra, începînd din 1948, literaturii. Influențat puternic de Kafka și suprarealism, el a cunoscut o consacrare internațională în 1962 cu Suna no ona (Femeia nisipurilor) - filmul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
Yemen, Ministerul Afacerilor Externe din Arabia Saudită și Expoziția universală de la Hanovra din anul 2000. Intimitate și alte povestiri Născut în Anglia în urmă cu 49 de ani, ca fiu al unui emigrant pakistanez și al unei englezoaice, Hanif Kureishi a studiat filosofia la Londra și și-a cîștigat existența în tinerețe scriind romane pornografice sub pseudonim, înainte de a cunoaște succesul în Europa și SUA ca dramaturg și scenarist, în anii ’80 (a primit un Oscar pentru cel mai bun scenariu cu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
moșier Fotescu, de la Câmpina, proprietar de munți în regiunea Sinaia-Poiana Țapului, la al cărui han, de la Poiana Țapului, poposeau Regina Elisabeta și Regele Carol I, când mergeau la Cascada Urlătoarea. Sergiu era văr cu Ana Stoicescu, talentata pianistă, care a studiat la Paris, cu Alfred Cortot, dar nu și-a putut folosi talentul și Cotty Stoicescu, avocat și ministru în timpul regimului Antonescu. Unul dintre frații doctorului a fost Ginu, tot medic, cu studii în Franța, Anglia și Germania, membru al Societății
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Eu arăt actorilor logica și nu desenul. - V-ar tenta să montați operă? - Da, însă nu am avut ocazia. Cu mare interes m-aș agăța de această idee, cu atît mai mult cu cît am școala lui Dodin, unde se studiază mult muzica. Prin muzică se transmit simțăminte și idei care nu se pot transmite prin cuvinte.
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
de promovare în societate (ceea ce nu e cazul la noi). Precum teatrul pentru englezi, cîntul vocal pentru italieni sau muzica instrumentală pentru nemți, retorica e arta favorită a francezilor. Ușurința și eleganța exprimării atît orale, cît și în scris sînt studiate și exersate în toate treptele de învățămînt, iar orice candidat la o funcție publică trebuie să susțină un examen scris și unul oral în fața unui juriu foarte atent la nivelul lor de cultură generală și la eleganța și accesibilitatea discursului
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
în discuții despre cărți, oameni și vremuri, bunica lui Ștefan mic, Sanda Manu poate privi cu senitătate și cu tandrețe în urmă. Are ce vedea! Am petrecut și eu multe ore și zile și nopți împreună cu Sanda Manu. I-am studiat devotamentul absolut în ideile și în oamenii în care crede, incapacitatea de a-i trăda chiar și atunci cînd s-au strecurat tristeți sau dezamăgiri, agitația, teribilă uneori, de a nu greși ea cu ceva, de a nu dezamăgi ea
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
cînd declară că un interpret se expune „abia atunci cînd nu se expune” - ar fi trei: Eminentul filolog clasic care este Jean Bollack nu vede nici o contradicție metodologică între apropierea de textele lui Celan și chipul prin care i-a studiat pe gînditorii și poeții antici Empedokles, Epikur, Heraklit, Sophokles. Aceasta înseamnă pentru dînsul o principială întoarcere a interpretului către forța spirituală originară și originală, ce s-a întruchipat în proiectul și în creația autorului analizat: acea misivă ascunsă într-o
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
coleg de liceu, Ion Caraion, redactează și tipărește caietul de poezie Zarathustra (4 numere) și scoate placheta de versuri Fata din Brazi, din care, la ora actuală, nu mai posedă nici un exemplar! În plin război, se mută la București, unde studiază medicina și se apropie de lumea literară „centrală”. Se apropie, dar nu i se integrează: „N-am frecventat decît ocazional și sporadic cafeneaua artistică și redacțiile, cele două spații care acționau asemenea unor fermenți ai creației literare. În schimb, vizitam
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
idei noi prin investigarea altor domenii). Alexandra Vrânceanu, în cartea sa Modele literare în narațiunea vizuală. Cum citim o poveste în imagini? (București, Cavaliotti, 2002), pornește dinspre teoria literaturii, cu un solid bagaj de estetică, semiotică și lingvistică, pentru a studia manifestările narativității într-un discurs de tip non-verbal, pentru a urmări legătura dintre cuvînt și imagine, literatură și pictură. Studiul e serios, documentat, reușind să sistematizeze cu eleganță teorii diverse și complexe, organizîndu-le în jurul ideii de manifestare a narativului în
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
Dar ideea de a avea în vedere generația ’27 în ansamblul ei cînd și cum ți-a venit? M.P.: Am început în 1990, pentru că am dat de Nae Ionescu, despre care toată lumea îmi spunea că e foarte interesant, dar, tot studiindu-l, de la el am ajuns la probleme politice și, de la problemele politice, combinate cu studiul filosofiei românești, am ajuns la problematica generației ’27. Eram atît de naivă, prin ’91-’92, încît credeam că, în vreo trei, patru ani, voi fi
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
nu epuizează, în nici un caz, bogăția culturală a perioadei interbelice. Epoca interbelică a fost mult mai nuanțată. Ca întreaga cultură română, de altfel. D.P.: Numai așa putem fi vindecați, prin asumarea trecutului? M.P.: Eu cred că noi trebuie să ne studiem tot trecutul, să ne asumăm în întregime binele și răul din trecut. Și binele, și răul. Pentru că, în perioada interbelică, la fel ca în secolul XIX, există, în cultura română, lucruri minunate. Pe măsură ce mă scufund tot mai mult în studiul
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
vieți, iubirii și morți, subtilităț ale codului japonez explorat în Amanți însîngeraț la Teatrul Națonal, la nuanțele rusești ale căderilor, depresiilor, patimilor și exuberanțelor în jurul acelorași teme fundamentale, privite și analizate altfel în Oblomov. Cu alte instrumente, în alt cod. Studiindu-l pe Oblomov, acest personaj chinuit și autodistrugător, apropiindu-se cu lupa de Ilia Ilici Oblomov, Tocilescu privește, într-un fel, în sine. Își întoarce și-și privește fațete ale propriului eu. Întîlnirea lui Tocilescu cu scenograful Dragoș Buhagiar am
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
Lidia Vianu Poeta britanică s-a născut la Londra în 1963. A urmat cursurile Academiei Regale de Muzică din Londra ( vioară) și apoi a studiat la Oxford. A publicat mai multe volume despre terapia prin scris, și volume de poezie. Este redactor șef al revistei Orient Express, care publică literatură contemporană. A călătorit în toată Europa în scopul integrării poetice a continentului așa s-ar
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]