391 matches
-
beteală din vînturile bolnave...” O scenă trubadurescă poate fi la fel de bine tiparul imaginativ În care apare turnat un peisaj, ca În poemul XIII din același volum: „Ploaia - cîte scări de mătase pentru buclele ochiului /.../ CÎnd cavalerul cu mandolina amurgului la subțioară se oprește sub balconul de apă / Și castelana desprinde ca o fundă surîsul din cascada de azur al singurătății / CÎmpiile dansează cu pasul lent În ierburi”; după cum bîlciul, ca alt teritoriu al miracolelor elementare, poate sugera (În VIII) nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fiecare dintre noi: mâinile și picioarele le-au fost prinse În butuci de lemn, pielea capului le era crestată și rănile erau presărate cu sare, primeau bătăi În fiecare zi, pe piept și tălpi li se punea fier Încins, la subțiori erau arși cu bucăți de cânepă Înmuiată În păcură, le-au fost smulse bărbile și unghiile etc. Erau anchetați și mințiți, În cazul copiilor, că fratele anchetat anterior a trădat, apoi erau aruncați din nou În groapa temniței În care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
ca o cutremurare. Spre el se îndreptară doi bărbați eleganți și supli a căror distincție atrăgea atenția. îi întinseră mâna pe rând și îl bătură prietenește pe umăr. Râdeau aducând bătrânul până în fața microfonului. întâi voiră să-l prindă de subțiori însă fură respinși brutal - cu ce drept pun ei mâna pe el? Dacă nu ați fi dumneavoastră, eu cum, nu mă mai mișc?! și rămase așa așteptând răspunsul care Bună dimineața, primăvară! Oh! Toată fericirea mea ești tu, dulce primăvară
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ei, cu dragă inimă... că doar de aceea se găsesc acolo.Termină totuși. Nu se așeză, tremura obosit, părea epuizat și bâjbâia în jur. Din câteva mișcări, cele cinci femei cu pălării verzi fură lângă el. Două îl sprijiniră de subțiori și în ciuda semnelor de oboseală ce se citeau pe chipul său, aproape ascuns de barba bogată, una îi așeză rucsacul în spate și atunci totul păru că revine la normal, ca și cum din adâncurile rucsacului său s-ar fi ridicat o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fi ridicat în genunchi. M-au ridicat trei inși, dar dându-mi drumul m-am prăbușit iarăși. Am auzit doar atât: Lasă-l să doarmă! M-am trezit iarăși, fără să știu după cât timp. M-au dus doi inși, de subțiori, în camera wc-ului. Dezbrăcându-mă cu mare greutate, mi-am văzut tot corpul tumefiat și plin de răni. M-au așezat pe scaunul wc-ului și cu o mătură dintr-o găleată cu apă, m-au pus să mă spăl. Mâinile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
uita îndărăt, am înaintat sprinten și curând m-am aflat printre copacii piperniciți, tufișurile de grozamă și îngrămădirile de stânci de lângă drum, deci în afara vederii panoramice de pe deal. Arșița persista, [i mi-am scos haina. Era muiată de nădușeală la subțiori și vopseaua îmi pătase cămașa. Am început să analizez o sumedenie de aspecte, unele foarte imediate, altele extrem de îndepărtate [i metafizice. În primul rând venea întrebarea pe care mi-o pusesem cu atâta întârziere, când apăsasem pe butonul soneriei. Fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
foaia și am citit următoarele: „Trebuie să notez repede acest lucru în chip de dovadă, pentru că memoria începe să mă lase chiar în timp ce scriu. James m-a salvat. A pătruns, nu știu cum, direct în apă. M-a apucat cu mâinile de subțiori și am simțit că mă înalț ca într-un ascensor. L-am văzut lipit de stânca povârnită, aplecându-se asupra mea, și apoi m-a înălțat, m-a ținut strâns lângă el și am ieșit împreună la suprafață. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
târât drept în inima vârtejului. A fost ca și cum ceva lipicios și adeziv s-ar fi dezlipit de la sine. Nu a prins mâna pe care încercam să i-o întind, ci s-a aplecat asupră-mi, și m-a apuca de subțiori, așa cum am relatat în cele scrise. Simt parcă și acum atingerea mâinilor lui, și apoi extraordinara senzație pe care am descris-o ca „o înălțare într-un ascensor“. Nu-mi aduc aminte să mă fi tras, să mă fi târât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de Clement. Mă întreg dacă James era nebun? M-am pomenit punându-mi pentru prima oară această întrebare. Oare asemenea ipoteză n-ar explica o sumedenie de lucruri? De pildă iluzia că m-a ridicat din vârtej ținându-mă de subțiori. Dar stai puțin, asta a fost iluzia mea. Poate că eu sunt nebun? În mod sigur sunt beat, și adineauri chiar am moțăit. E mai târziu decât ora mea de culcare. Statuile lui Buddha s-au închis în ele. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-și făcea loc energic cu coatele, pe lângă el strecurându-mă și eu din mulțime, îmbrâncit, ghiontit și nu odată aproape strivit și cu sufletul la gură. Cele două „duble” fiind fierbinți, nu le puteam ține în mână și nici chiar subțioară; de aceea ridicam poalele mantalei și așa, rupând mereu câte o bucățică de coajă, să-mi astâmpăr foamea și să mai uit de frig, ajungeam în sfârșit triumfător acasă. Nici povestea lemnelor nu era mai surâzătoare. În prima iarnă s-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
o face să pară mai tânără decât mai devreme cu zece minute. Oricum e mai În vârstă cu zece minute și aproape la fel de slabă și Înaltă ca mine, cu niște sâni cât pumnul și picioare pornindu-i de undeva de la subțiori. Rotunjimile conturate vag abia de-i confirmă sexul pe care de altfel nici nu-l văd, cu ochii pe propriu-mi sex chircit ca un vierme speriat de lumină și ascunzându-se-n sine. De amar de vreme nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
O femeie striga chiar, arătându-i lumii cu ziarul tocmai cumpărat făcut sul: - Bișnițarilor! Țiganilor și bișnițarilor! Tot nu v-ați stârpit?! Era o femeie din popor corpolentă, Între două vârste, pe care stătea să crape pardesiul pepit, descusut la subțiori. Se vedea pe ea cât de copleșită și hârșită-i de nevoi și lipsuri de toată mâna, iar tot ce o stârnise fusese desigur leul În plus pe care-l dăduse Înainte să vadă prețul ziarului. Vărul meu vitreg părea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai prejos, am ținut și eu o conferință Despre progres, cu care prilej am spus multe prostii. Colegii m-au felicitat, însă eu simțeam că plictisisem auditoriul. Spre a încălzi odaia, eram obligați să aducem fiecare câte un lemn la subțioară. După două săptămâni de activitate, conform bunului obicei românesc, 1. Gh.I. Ionescu-Gion (1857-1904), publicist, istoric și dramaturg, cu studii superioare la Paris și Bruxelles, autorul unei Istorii a Bucureștilor (1899), bogat documentată. am și început să ne certăm. Ne-am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cine pune pe foc crenguțele verzi de fag adunate de Sf. Gheorghe are rău de moarte. E bine să le pui în stratul de ceapă și de usturoi. (Gh.F.C.) De Crăciun și în cîșlegi, freacă-te pe tălpi și la subțiori cu usturoi. (Gh.F.C.) De Rusalii, poartă la brîu și la pălărie usturoi. (Gh.F.C.) Primăvara, cînd umblă ielele, copiii crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
minte mai ușor iaste ca pre o fată șezând a o Închipui, adecă: 1-iu, prețioasele capului e Portugalu; 2-a, fața e Spania; 3-a, brațu e Franția; 4-a, mâna stângă e Anglia; 5, mâna dreaptă e Italia; 6, subțioara stângă e Niderlandu; 7, subțioara dreaptă e Șvaițu; 8, coapsele e Țara Nemțească, Polonia și Ungaria; 9, genunchii sunt Denemarc, Norveghen și Șveden; 10, țoala, păn În picioare, e Rosia; 11, dosul e Țara Turcească, ce au În Europa. Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pre o fată șezând a o Închipui, adecă: 1-iu, prețioasele capului e Portugalu; 2-a, fața e Spania; 3-a, brațu e Franția; 4-a, mâna stângă e Anglia; 5, mâna dreaptă e Italia; 6, subțioara stângă e Niderlandu; 7, subțioara dreaptă e Șvaițu; 8, coapsele e Țara Nemțească, Polonia și Ungaria; 9, genunchii sunt Denemarc, Norveghen și Șveden; 10, țoala, păn În picioare, e Rosia; 11, dosul e Țara Turcească, ce au În Europa. Europa e școala șciințelor, a Învățăturii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la pârâul care curgea spre sat și trecea prin spatele grădinii lui Neagu. Se opește pe malul pârâului, care nu mai era abrupt, se spală pe mâini, își spală cămașa și după ce o stoarce merge mai departe, cu ea la subțioară. Liniștea se așternea tot mai compactă peste tot, nori groși se spărgeau din când în când și lăsau lumina lunei să străbată spre câmpuri, dându-ți impresia unei luminozități crepusculare. Mergând neobosit, gândurile se învolburau tot așa de neobosite, din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fără ca asta să se lase cu urmări nasoale. Își permiteau. Își îngăduiau, pentru că se respectau. Aveau unul despre celălalt o părere extraordinară. - Păi, da, că tu n-ai avut sobă la țăroaia, acolo! Voi vă încălzeați cu doi câini la subțioară! - Dacă te prind pe-acolo, îți rup picioarele. Și pe toți bucureștenii. Și-a făcut bucureștenii case și vine la noi să jucăm fotbal. Da’ cu regulile lor că la trei cornere unșpe metri și nu mai știu ce! Păi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
doar un singur bagaj și cocoșul de lupte sub braț"! În folclorul cubanez tipul de "criollo", localnic din mediu rural, e prezentat călare, îmbrăcat cu o guaiabera, cu sombrero, o chitară atârnată pe umărul stâng și cocoșul de luptă la subțioara dreaptă! Dicționarele de expresii cubaneze au la acest capitol un material bogat, de la "a se purta ca un cocoș'', "a se da cocoș'', "a ti te cuidan mas que a un gallo fino'' ești îngrijit mai ceva decât un cocoș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
găsim în plină manipulare de factură rolleriană, (Mihai Roller) . Ziua de 14 dec. sau ziua de 16 ? Cum vom concilia domnilor , adevărul ? Numai protagoniștii pegrei roșii au falsificat istoria și au huzurit în minciună ca matroanele cu ceapă crudă la subțiori . Femela hibernală din Piața Unirii ’89 aparține acestui spectru abominabil . Și dumneaei a procurat cu timpul avantaje cavalerilor de industrie cu statut glorios și cinic. Niște domni degajați ce plimbă prin manuale școlare, enciclopedii, pagini întâi de ziar bravuri frauduloase
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
unei generații de „năiști“ nu-s luate În seamă. - Satul de sub munte cu ispite și Încăpățânările unui june cu reliefuri nevalorificate. - Câțiva zevzeci cu suflete Înfocate de pe malurile Dâmboviței subscriu la monumentul lui Verlaine din Grădina Luxemburg. - Cu Baudelaire la subțioară printre sciți și consiliile literare ale unui mare editor neștiutor de carte. - Exercițiile de retorică ale unui tânăr dactilograf pornit să descopere neapărat rețetele vieții. - L’homme et la bête sau bărbatul prea onest și târfa lui legitimă. - Cădere vertiginoasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
loc, spunea Montaigne. Pe generalul Pangrati l-am avut, după război, În subordinea mea când conduceam Direcția Recensământului General al Populației din 1930 și când l-am văzut intrând, adus de spate, În biroul meu, cu hârtiile pentru semnat la subțioară și bătând călcâile, ca un căprar, În fața plutonierului ce fusesem. Nu mai știu cine-l „băgase În pâine“ pe acest scelerat bătrân la care priveam nedumerit că-i lipsesc lanțurile de la mâini și de gât, În afară de orice pregătire statistică, aflat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cum era la orice treabă și dosindu-se de la orice răs punderi; cărturar sterp și anapoda cu veritățile cele mai simple și mai evidente, cât și cu lucrurile din preajma ta, cu sensul și necesitatea lor cea mai apropiată; purtând la subțioară, pe la popotă, spre prosteala noastră, tomurile de metafizică ale filo zofului spiritualist Maine de Biran, cu care plecase În răz boi ca Într-o vacanță, dar lăsându-și oamenii din tabără plini de râie și de păduchi exantematoși. Locotenentul Brațu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lichele, aruncă acum cu bălegar după prea amabilul, prea răbdătorul și iertătorul director filozof al Noii Reviste Române, pe lângă care „ctitorul“ ucenicise În tinerețe până a fi fost urcat pe primele trepte universitare, fără titluri și fără examen, ridicat de subțiori și luat pe garanția morală a celuia batjocorit acum de o pană ascuțită pentru Întâiași dată În redacția Noii Reviste Române. AM AMINTIT ÎN ALTĂ PARTE CUM BĂRBAȚII NOȘTRI SERIOȘI și cu situații nu citeau cărțile de literatură românească și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Ploiești, În cârciuma vestită a lui Potcoavă, starostele cârnățarilor și al grataragiilor, sau La Steag, cârciuma din Dealul Filaretului, sau pe Calea Dudești, unde ți așteptai rân dul la grătarul din ușa cârciumii, cu coltucul de pâine caldă la subțioară și mușcând din mititeii luați de pe grătar și tăvăliți prin ardeiul roșu pisat din farfuria comună tuturor mușteriilor. Ce să mai spun de cârnăciorii În pielea lor ca foaia de țigară și de cotletele mici de berbec, cât de-o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]