149 matches
-
să râdă, parcă stăpînindu-se de a nu se încrunta. Tăcerea preotului nu-i plăcu lui Puarem. Aflîndu-se mult mai des pe drumuri și în războaie decât în palatele regelui și ale marilor dregători, poate uitase, poate nici nu cunoștea toate subțirimile lor. Acum simți că greșise ceva. Era cuceritorul slăvit al atâtor neamuri străine, dar nu era nici dregător, nici mare preot. Oricând putea fi ridicat altul în locul său. Se uită întrebător în ochii lui Tefnaht. Iar preotul îi făcu semn
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu putință asemenea țesătură. Auta luă cu grijă o astfel de foaie, temîndu-se să n-o rupă, însă foaia nu se rupse, nici măcar nu se îndoi între degete. O ridică și privi prin ea crezând că e străvezie de atâta subțirime, dar nu era străvezie. Străinul i-a mai dat și un bețișor lucios, ascuțit la un capăt, dar Auta se întrebă cum va scrie cu el, de vreme ce nici nu avea vopsea în Care să-l moaie, nici nu era vopsea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
drept. Coama bogată, de culoarea mierii, îi scotea în evidență ochii de un verde pal. Julia își desăvârșea aspectul de femme fatale colorându-și întotdeauna buzele pline - de-a dreptul de invidiat - cu rujuri în nuanțe frapante. Trupul Juliei avea subțirimea unui adolescent. Asta datorită celor trei excursii pe săptămână la o sală de forță exclusivistă. Dar efectul maxim era atins grație unei perechi fantastice de sâni, măsura 34D, pe care James i-i plătise la scurt timp după ce se cunoscuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de „păcatele” atribuite muritorilor de către nutriționiști - pentru a se bucura de sine ca singură și sigură întrupare a individualității. „Or, fenomenul alimentelor ușoare se înscrie perfect în această evoluție a concepției despre corp, însușindu-și aceste valori de lejeritate, de subțirime și de aspect juvenil cultivate și idealizate. Astfel, alimentul light se dovedește a fi exact simbolul acestei noi religii a corpului”, conchid autoarele capitolului despre „alimentele ușoare” din pasionanta lucrare dedicată miturilor secolului XX de către Pierre Brunel. Descătușat de culpabilizarea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de la cele masculine; croiul pantalonilor părea că imită coriul pantalonilor bărbătești; desigur, se manifesta și reversul: bărbații parcă preferau pantalonii mulați pe corp, mai mult decât neîncăpători în partea din față de sub abdomen, ca cei femeiești, pletele, brățările, lănțișoarele, inelele, subțirimea vocii, etc. Și nu numai atât: comportamentul fetelor era tot mai masculin și invers, cu scopul de a ieși parcă din încorsetarea sexului cu care se născuseră. În toată zăpăceala aceea care prefigura încă din anii ’60 năstrușnicul final de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
loc care i se păru potrivit lui Joan, ne-am trântit pe pământ și în minutele următoare, în ciuda oboselii, am fost extrem de conștient de plăcerea leneșă cu care își întindea membrele, de mișcarea sânilor ei ridicați și coborâți de respirație, de subțirimea bluzei albastru cu roz pe care și-o scosese din blugi, suflecându-i mânecile. Cât despre mine, eram leoarcă de sudoare și gâfâiam zgomotos. În prima parte a călătoriei, nu crezusem că o să pot să merg până la capăt. Joan mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ce lasă imperceptibil să se construiască ipoteza existenței unor ciorapi-chilot acoperind tăietura largă dintre piciorul Întins, foarte realist conturat, și celălalt picior, aruncat În față puțin Îndoit (de aici și deformarea dată de scurtimea aproape la jumătate față de celălalt, precum și subțirimea caraghioasă); mâna stângă e Îndreptată Înainte ca și piciorul stâng, căutându-se și aici un posibil paralelism; gâtul e scurt, pornit direct din umeri, dar Înșurubând un căpșor rotund, bine proporționat cu restul ansamblului, dirijat spre o mișcare mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
instituit de Ion Pillat. C.-S. se număra, de altfel, printre prietenii intimi fideli ai lui Ion Pillat. Ca poet, C.-S. nu a arătat virtuți deosebite în Tainele lui Moș Crăciun; inabilitățile, uneori flagrante, ale versificației intensifică impresia de subțirime și sărăcie a inspirației. Doar câteva fabule (unele fiind prelucrări) mai pot stârni interesul cititorului. Volumul a rămas fără ecou critic, chiar și după reluarea „revăzută și adăugită” din 1933, cu ilustrații semnate de Elena Aldea-Sabo, Octav Angheluță și T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
an până la 67 de ani, când a murit”. Dar asupra acestor „sincope” temporale fraterne, cu impact în biografia personajului focalizat, voi reveni. După încheierea studiilor universitare, în 1955, performanțele școlare strălucite înregistrate de-a lungul anilor de studii, conjugate cu „subțirimea” corpului profesoral din Universitate, i-ar fi îngăduit lui Leonid Boicu să ocupe un binemeritat post în cadrul Catedrei de Istorie a Facultății, cu atât mai mult cu cât era și preferatul ilustrului său (și al multor altora dintre noi) magistru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vis, copacul este un sistem de proiecție deosebit de semnificativ. Exprimă nevoile și dorințele, dar și complexele, angoasele și aspectele refulate ale subiectului. Structura sa se pretează în mod deosebit analizei: prezența ori absența rădăcinilor, crengile sărăcăcioase ori bogate, soliditatea ori subțirimea trunchiului, frunzișul stufos sau sărac etc. sunt tot atâtea indicii cu privire la viața psihică a celui care visează, la experiența și la sentimentele sale. Copacul este recunoscut universal ca un simbol al vieții. Conține forța vie, energia. Deoarece leagă pământul de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
care au fost numite cu termenul general de gnostici. Creștinii neamurilor au luat cu toptanul toate ritualurile lor din cultul getic, atunci religie de stat în imperiul roman, spunînd că lor li s-a crăcănat inteligența către asemenea culmi ale subțirimilor mentale și au dat buzna cu ele în plină zi fudulindu-se ca niș-te ființe cu mințile rătăcite. Unii le-au adaptat după mintea lor siriacă alții le-au grecizat de să nu le mai știe nimeni originea, dar toți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de spirite subterane, unde sub orgolioasa încăpățînare turcească se ascunde premeditatul calcul diabolic. Această insistență plină de ură pe o poziție pierdută, de care ei sunt atît de mîndri în cilibia lor, trădează, în fond caracterul suspect al veleității de "subțirime" afișată și ea cu o prea ostentativă "discreție". Ei nu au acea degajare elegantă cu care nobilul autentic știe să piardă o partidă, și pe care o recunoaștem imediat în eroul Ghepardului. Pașadia și Pantazi sunt, cum ar spune românul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Sfintei Scripturi. Sf. Isaac Sirul zice: „Citirea dumnezeieștilor Scripturi întărește mintea și mai ales după rugăciune, fiind lumina minții care are această citire drept călăuză pe cărarea cea dreaptă și semănătoare de conținut în contemplarea rugăciunii, făcând mintea să dobândească subțirime și înțelepciune.” Cuvintele Sfintei Scripturi au o putere asupra noastră „atunci când le simțim drept cuvinte ale lui Dumnezeu pe care ni le adresează în momentul citirii. Atunci prin ele îl întâlnim pe Dumnezeu însuși, ne simțim atinși de chemarea Lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Arcului de Triumf de pe Dâmbovița. "Le Petit Paris" rămâne însă o formă mimetică, pe când eseurile Simonei Modreanu creează o altă dimen siune francofonă, ad usum delphini și pentru adulmecătorii de esen țe fine. Regăsești în paginile de față ceva din subțirimea de spirit cordială a lui Paul Zarifopol, chit că, măcar în parte, temperamentul acestui prieten al lui Caragiale s-a împlinit în promenade berlineze cu marele clasic, nu la Versailles ori prin castelele de pe valea Loirei. Vigilența cu care se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fost ascunse sub preșul democrației, egalității, toleranței, textul se constituie într-o mărturie despre înspăimîn tătorul vid pe care societatea l-a lăsat să se adîncească în sînul ei, despre alienarea tinerilor, mai ales atunci cînd e potențată și de subțirimea intelectuală și culturală. Lipsiți de educație și de ocu pație, adunați într-o bandă dementă de un șef care este la rîndul său un pur produs al unui sistem aflat la capătul puterilor, ei nu sunt nici străini, nici dușmani
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
știm că NATO a luat naștere tocmai datorită existenței Rusiei totalitare. Acu fie vorba între noi umoriștii: fețele unor Brejnev, Hrușciov și chiar Elțîn nu se pretau mai defel la exerciții cinice, erau fețele unor celoveci dintr-o bucată, fără subțirimi de-astea mic-burgheze; pe cînd fața lui Putin, centură neagră la karate, oho, ce pregătită-i pentru noua etapă a diplomației moskovite! Că doar omul n-a fost, colea, băiat de mingi la KGB, ci as dinamovist sadea. În ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exprimă pasiunile amoroase, a declarat revistei "Lui": "Cele trei femei care mă fac să visez sînt: Dna Thatcher pentru energia ei, Montserat Caballé pentru vocea ei și Maica Tereza pentru credința ei. Vedeți deci că se exagerează". Cu astfel de subțirimi voltairiene, te și miri că Roland Dumas ăsta e de stînga. (A propos: Voltaire o fi fost de dreapta?) "Acroșajele" copților (nu populația, ci vîrsta a treia, cei copți). Dar nu copții de rînd. Personalitățile. Una din acestea: Alexandru Busuioceanu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
loc prăpăditului o hipnoză țeapănă (s-o țină minte), îl îndemna, țărănește, să nu se lase melancolizat de ploaia mocănească de-afară, că de cînd e lumea lume mai și plouă. Scurt. În schimb, pedantul magistru Pirozynski, mînuindu-și ironia cu subțirime de pan poleac, îl plimba pe pricăjit prin tratate, convingîndu-l, finalmente, că mina lui e una... de aur. Două stiluri. De extrapolat. Cînd în București descinde trimisul organismului european, să-i frăgezească în roz pe oamenii premierului (după ce, eventual, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la înscenarea moscovită. Și aveau toate motivele: peste jumătatea de secol acum aniversat a însemnat ocupație, sovietizare. Nu doar impunere de regim aservit, așa cum s-a întîmplat cu România. Dacă celor două absente li se adaugă încă una de o subțirime diplomatică tipic britanică lipsa (motivată) a unui Tony Blair, proaspăt victorios în alegerile insulare, pretextînd chiar prin contextul acestora încă acut atunci ne apropiem de substratul freudian al paradei. Paradă care să fim serioși! trebuia să aibă loc la Washington
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
PSB, vol. 29, p. 290) „După cum nici eonii cei de sus, nici cei de jos nu pot cuprinde și înțelege măreția lui Dumnezeu, tot așa nici lumile cele de sus, nici cele de pe pământ, nu pot să cuprindă cu mintea subțirimea lui Dumnezeu, cum s-a micșorat printre cei mici și slabi. Că precum de neînțeleasă este măreția Sa, tot așa și subțiimea Sa”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXII, 7, în PSB, vol. 34, p. 238
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la nivel individual un traumatism psihologic nu poate să fi avut sau să aibă o incidență asupra tulburării apărute la o anumită persoană. Dinamica factorilor de risc Conform teoriei lui Stice, presiunea socioculturală a siluetei filiforme și internalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete. Această insatisfacție favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată imaginii negative despre corpul lor. Aceste reacții față de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ironie, la acea modalitate subtilă de a critica elegant, dar incisiv, preferând violenței, disimularea derutantă cu efect punitiv mult mai mare: "Ironia nu e nicidecum brutală, pentru că ea afectează comedia încuviințării și a aprobării totale, descifrarea tâlcului ei cere o subțirime la cititor, căci prostul sau naivul cade în cursă, încrezându-se în sensul aparent și neobosindu-se să scruteze subînțelesurile"71. Scopul enunțului ironic este însă întotdeauna critic 72, susțin cercetătorii Penelope Brown și Stephen C. Levinson, pe urmele lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Damian își ia viața, recitând ca un ieșit din minți monologul lui Nero. Despărțirea de viață coincide cu reîntâlnirea, de o clipită, cu sine. „Pretextul biblic” Lui et l’Autre (1992; versiunea în limba română în același an) etalează, cu subțirimi de gând, dar și cu, pe alocuri, mici stridențe, o manieră postmodernistă. Cuprins de oboseală și, parcă, încercat de teamă, Iisus e pe punctul de a renunța să-și ducă la capăt misiunea despre care stă scris în „scenariu”. Trădarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Personajele unui asemenea scenariu infernal suferă o schimbare radicală de semn: „Victima e transformată metodic în călăul semenului său”. Dintre cărțile publicate în primă ediție în țară, Dimpotrivă (1994) continuă tematic și retoric polemicile inaugurate în volumul Românește, ca și subțirimile categoriale exersate acolo: „O primă categorie [de colaboraționiști] se referă la casta retorilor, nu numai limbuți, dar și misionari, ideologi sub-dezvoltați, ascultători ai partidului, dar și sagaci de notorietate (sau de arginți) [...]. A doua categorie ar putea fi mai puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]