552 matches
-
timp va deveni o mișcare politică" (Ibidem, p. 170). 55 Ibidem, p. 150. 56 Tratatul "a consimțit nevalabilitatea alipirii de teritorii [din anii anteriori], ba mai mult, a dat parțial dreptate pretențiilor cehilor, trei localități ungurești fiind pierdute [iar] regiunea subcarpatică a trecut la Ucraina, [în] Uniunea Sovietică". În plus, acest veritabil "dictat", "ca și cel de la Trianon, a mărit ofensa națiunii maghiare", întrucât nu a prevăzut nici o formă de protecție a minorităților" (Ibidem, p. 165). Pe de altă parte, sute
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
situație mai mult decât delicată prin mișcările de la granița de nord-vest. Monseniorul Josef Tiso a proclamat separarea și independența Slovaciei (14 martie 1939) sub protecția Reichului, iar prelatul greco-catolic Augustin Volosin a încercat să procedeze la fel și cu Ucraina Subcarpatică. Hitler n-a fost de acord, însă, le-a îngăduit trupelor maghiare să invadeze această zonă. Volosin, la 16 martie, a fost nevoit să se refugieze în România, sugerând guvernului Călinescu anexarea Ucrainei Subcarpatice, soluție care a fost respinsă de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
procedeze la fel și cu Ucraina Subcarpatică. Hitler n-a fost de acord, însă, le-a îngăduit trupelor maghiare să invadeze această zonă. Volosin, la 16 martie, a fost nevoit să se refugieze în România, sugerând guvernului Călinescu anexarea Ucrainei Subcarpatice, soluție care a fost respinsă de București fără șovăire. În contextul în care un aliat de nădejde al României, Cehoslovacia, care constituia și un avanpost în fața Wehrmacht-ului, nu numai că fusese cotropit, dar și dezmembrat, guvernul român a trebuit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care-l dispersează. Așa se explică de ce unele depresiuni intramontane sunt mai reci decâr culmile și versanții însoriți ai munților din jur...În Depresiunea de pe Jiul superior (Petroșani) liliacul înflorește, în medie, cu 22 zile mai târziu decât în depresiunile subcarpatice oltene. Se explică de ce terenurile arabile dețin aici doar 1,1%, pe când pajiștile naturale ocupă 40,4%, iar pădurile 52,4%. și asta în condițiile încare depresiunea are o altitudine de doar 560 metri. Dar versanții abrupți din jurul depresiunii, Parângul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
vetoului României asupra acțiunilor CAER, permițîndu-i, totuși, acesteia să fie nonconformistă 1295. Iar în ce privește Pactul de la Varșovia, România nu a permis desfășurarea de manevre militare pe teritoriul românesc, în schimb a acceptat să participe cu trupe la manevrele din Rusia Subcarpatică, din mai 19691296. România își menținea aceeași politică externă omnidirecțională față de țările necomuniste. În februarie 1969, Ceaușescu a făcut un gest istoric. El era conștient că Nixon are o "slăbiciune" pentru România, în urma primirii furtunoase de care avusese parte în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui, reprezentând centrul domeniului carpatic, este dispus Podișul Transilvaniei. Acesta adăpostește o largă depresiune, străjuită de lanțurile muntoase ale Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali. Desfășurându-se atât în interiorul, cât mai ales în exteriorul inelului montan, sistemul se continuă cu dealurile subcarpatice (o asociere de culmi deluroase secționate de văi și depresiuni). Subcarpații formează o treaptă intermediară care asigură trecerea dinspre munți spre podișurile și câmpiile încorporate domeniului hotărnicit de Tisa, Dunăre și Nistru. În raport cu inelul montan: la răsărit se situează Podișul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
stăpânirii Pocuției, frontiera voievodatului era una naturală. Limita se întindea până la un afluent al Nistrului, Bistrița Nadvornaia. Acest râu delimitează zona unde Podișul Moldovenesc se află în contact direct cu Munții Carpați de cea unde reapare molasa precarpatică (cu dealuri subcarpatice și lărgită tot mai mult spre vest în Galiția). În consecință, centrele de putere medievale s-au dezvoltat spre hotare naturale, urmând firul acestor realități geografice. De la Halici, extinderea a fost mai degrabă în amonte, spre dealurile subcarpatice și dincolo
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu dealuri subcarpatice și lărgită tot mai mult spre vest în Galiția). În consecință, centrele de putere medievale s-au dezvoltat spre hotare naturale, urmând firul acestor realități geografice. De la Halici, extinderea a fost mai degrabă în amonte, spre dealurile subcarpatice și dincolo Nistru în zona de silvostepă de la poalele Podișului Volhinic (așa cum a fost cazul Cnezatului de Halici Volînia). În schimb, de la Șipeniț, tendința a fost una spre aval și dincoace de Nistru (așa cum a fost cazul Moldovei). Nu întâmplător
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zonei Focșani Nămoloasa care, datorită particularităților sale, a jucat nu doar un rol militar, ci și politic. Nu întâmplător, în multe dintre studiile de natură geo demografică, această regiune delimitează practic Moldova de Muntenia, mult mai fidel decât în regiunea subcarpatică unde întrepătrunderile sunt mai vizibile. Linia Focșani Nămoloasa a fost o barieră naturală, alungită pe Siretul Inferior până spre bălțile și Delta Dunării, cu doar câteva puncte de contact spre Dobrogea (Brăila Ghecet Măcin, Galați Zaclău Gârvan, Oblucița Isaccea). Valoare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la cel al Moldovei. Au fost însă opțiuni temporare și conjuncturale, motivate mai degrabă politic. Astfel putem vorbi doar de Baia și Suceava ca orașe capitală veritabile. Baia și Suceava au fost întemeiate în locuri mai ferite, în apropierea zonei subcarpatice, mai populată în acea vreme față de regiunile de podiș și câmpie aflate în calea tătarilor. Baia ocupa o poziție strategică pe una dintre terasele superioare ale Moldovei, aspect ce îi permitea să observe până departe în valea Siretului. Singurul dezavantaj
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
rute secundare, așa cum se întâmplă în prezent. Reamintindu-ne de pericolul barierei carpatice, este vital, nu numai pentru dezvoltarea, ci pentru supraviețuirea noastră, să făurim un inel autorutier, care să străpungă munții 72. Astfel vom reuși să unificăm principalele puncte subcarpatice. Din acest cerc s-ar putea desprinde raze de legătură spre punctele periferice importante, adică spre direcțiile: Suceava Bacău Buzău Ploiești Pitești Târgu Jiu Deva Cluj; Suceava Cernăuți Liov; Iași Bălți Vinița Kiev; Iași Chișinău Odesa; Galați Constanța Varna Istanbul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai ușor penetrabilă în fața migrărilor prin vadurile Nistrului). 33 Muntenia se situa pe altă axă, dirijată dinspre Ungaria spre Imperiul Otoman (anterior spre Bulgaria), iar interesele sale în nord est erau limitate. 34 Împădurit în trecut, cursul Milcovului separă înălțimi subcarpatice bine conturate, curgând mai apoi pe un pinten carpatic ce desparte Munții Buzăului de cei ai Vrancei. 35 De pildă, amintim de fosta mlaștină Ecedea din zona Satu Mare sau cea de la confluența Crișului Alb cu cel Negru. 36 Mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Dărmăneasca, Lapoș, Păgubeni, Plopul și Poiana Uzului, iar din 1968, Boiștea, Brătulești și Joseni. Școala primară a fost înființată în 1864, iar biserica de lemn Izvorul Maicii Domnului a fost zidită între 1762 1767. Dată fiind importanța localității în zona subcarpatică a Moldovei și în ceea ce privește legăturile cu Transilvania, există numeroase atestări documentare (în română, maghiară, germană), ceea ce explică și unele variante formale cu care apare acest toponim în diferite acte, încă din secolul al XV-lea. Între 1436 -1442, Dărmăneștii apar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
află în această situație, cunoscute fiind denumiri ca Paltin, Păltinata (de pe Valea Trotușului), Păltiniș (cunoscuta stațiune turistică de lângă Sibiu), Păltineasa și Păltinoasa (lângă orașul Gura Humorului, din județul Suceava). Et.: ap. paltin d. lat. platanus + suf. colectiv -iș. PIETRICICA, culme subcarpatică, situată între văile râurilor Bistrița, Trotuș și Tazlău (586 m. înălțime și 35 km. lungime). A fost cunoscută și cu numele Culmea Tazlăului și Pietricica Bacăului. Toponimul este cunoscut în zonele muntoase și subcarpatice din țara noastră, precum vârful Pietrosul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
platanus + suf. colectiv -iș. PIETRICICA, culme subcarpatică, situată între văile râurilor Bistrița, Trotuș și Tazlău (586 m. înălțime și 35 km. lungime). A fost cunoscută și cu numele Culmea Tazlăului și Pietricica Bacăului. Toponimul este cunoscut în zonele muntoase și subcarpatice din țara noastră, precum vârful Pietrosul, Pietrișul, Pietroasa, Petrila, Petricani ș.a. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. diminutival -icică. PISCUL STEJĂRIȘULUI, vârf de deal în localitatea Pralea, situat în pădurea Ursoaia, acoperit cu pădure de fag, ceea ce explică pe
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de interdependență, ca în cazurile Dărmănești (depresiune - localitate), Dumbrava (depresiune - localitate), Gutinaș (pârâu - sat), Haloș (pârâu - sat), Lunca (depresiune, pârâu, patru sate dispărute și două existente - Lunca de Jos și Lunca de Sus ), Oituz (munte, trecătoare, râu, localitate), Tazlău (culme subcarpatică, depresiune, râu, localitate în care s-a născut scriitorul I.I.Mironescu) și multe altele. Polarizarea toponimică are, în principal, două direcții: 1) oronim (munte, deal) - hidronim (pârâu, râu) - oikonim (localitate); 2) hidronim - oronim - oikonim. Evident, nu toate câmpurile toponimice urmează
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
100 de copii născuți vii, au decedat până la un an între 19 și 22109. Parcurgând lista județelor se poate observa faptul că cea mai mare mortalitate infantilă era în Moldova, iar cea mai mică, în general, în județele din zona subcarpatică. Dincolo de indicatorii de natalitate și mortalitate, între cauzele ce au generat această contraperformanță demografică se numără și curentul migrațiunilor interioare - din nordul țării spre sud și sud-vest -, ce a dislocat o bună parte din forța de muncă a orașelor Moldovei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
considerăm că se datorează atât caracterului general al lucrării, cât și stadiului cercetării de la acea dată. Deși fără legătură aparentă directă cu specificul temei noastre de cercetare, nu putem trece peste lucrarea dedicată fazei B a culturii Cucuteni din zona subcarpatică a Moldovei semnată de Ștefan Cucoș. În cadrul acestei lucrări, autorul decide să revină asupra definirii tipurilor de așezări cucuteniene clasându-le, în funcție de formele de relief, în trei tipuri. Primul tip este dat de așezările înalte, situate pe forme de relief
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acestei lucrări, autorul decide să revină asupra definirii tipurilor de așezări cucuteniene clasându-le, în funcție de formele de relief, în trei tipuri. Primul tip este dat de așezările înalte, situate pe forme de relief cu altitudine mare, și anume pe culmile subcarpatice sau prelungirile montane. Al doilea tip este dat de așezările „medii”, amplasate pe locuri cu altitudini medii, în care sunt incluse terasele și pintenii de terasă cu pante înclinate. Ultimul tip este dat de locuirile joase, situate pe terasele inferioare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
În vara lui 1940 fusese și el mobilizat în calitate de ofițer de rezervă; a așteptat re-anexarea Transilvaniei în armata 3-a, sub comanda generalului locotenent Gorodny-Novák Elemér. Atacul (fixat pentru 28 august) l-a găsit în localitatea Teceul-mare (Técső) din Ucraina subcarpatică, în calitate de comandant de pluton numit la mobilizare, dar chinuit de o teribilă durere de măsea. Știa că a doua zi dis-de-dimineață trebuia să-și treacă oamenii peste Tisa (Tisza) și, apoi, peste înălțimile munților Oaș (Avas) și Gutin (Gutin), care
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
a avut nenumărate consecințe cu efect negativ pe termen deosebit de lung. În interesul pacificării, proces care putea stârni reacții violente, guvernul ungar s-a folosit de aceeași soluție și în cazul teritoriului din sudul Țării de Sus și din regiunea subcarpatică. Ceea ce oferea guvernului budapestan și posibilitatea ca, prin intermediul prestărilor de servicii de către civilii repartizați în structurile acestei administrații militare, să-și formeze o oarecare imagine despre situația reală din teritoriile reanexate, să aibă și timp pentru preparative, iar activitățile cele
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
internați în lagăr, trimiși apoi la frontiera cu România, încer-cându-se transferul lor dincolo. Întrucât autoritățile române i-au trimis de fiecare dată înapoi pe teritoriul ungar, grupul de 36 de persoane a fost direcționat în cele din urmă spre Ucraina subcarpatică. Aici, în localitatea Frasin (Kiskőrős), grănicerii unguri au transferat, noapte de noapte (la începutul lunii decembrie 1940) peste granița sovietică membri ai grupului. Din grupul de oameni în vârstă, mulți și bolnavi, unii au dispărut prin pădurile înzăpezite ori au
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
53% din terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sudul și vestul țării, inclusiv Dobrogea; * ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podișurile din Oltenia, Muntenia, centrul Moldovei și Transilvania; * ecozona III, 17,5% din terenurile arabile, cuprinzând dealurile subcarpatice și depresiunile intramontane. Ecozonele prezintă deosebiri însemnate, cu implicații semnificative pentru structura culturilor, sistemului de lucru și fertilizare a solului, lucrărilor hidroameliorative și agropedoameliorative. Aceste diferențieri se reflectă foarte clar în potențialul de producție al solurilor. Flora României include peste
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Spania, iar cei mai puțini În Ungaria, Republica Moldova, Elveția, Cehia și alte țări. Sub aspect numeric, la noi În țară sunt găzduite cele mai stabile populații de lupi din Europa. Ei trăiesc și se Întâlnesc În Delta Dunării, În zonele subcarpatice muntoase și În cele de dealuri Împădurite, În râpe adânci acoperite cu vegetație, arbuști și arbori, În mărăcinișuri, văgăuni adânci și Întunecoase, ferite de ochiul vânătorilor și a animalelor de pradă. Lupii din România, datorită Înfățișării, vigurozității constituției și numărului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În principalele orașe ale Bucovinei există organizații etnice numite „Casa Germană”, „Casa polonă”, „Casa Armeană” având caracter cultural și umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat în sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele în zona de origine. Ei trăiesc în satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților și coloniștilor galițieni și podoleni veniți în sec. XVIII-lea. Ei s-au păstrat și s-
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]