KorAP: Find »[drukola/base=subclavicular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 >

153 matches

Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

Cupolei pleurale i se descriu patru versante: anterior, posterior, medial și lateral. Versantul anterior al cupolei pleurale prezintă raporturi cu elementele vasculo-nervoase de la baza gâtului. Considerate dinapoi înainte acestea se dispun în trei planuri: a. Planul arterial - reprezentat de artera subclaviculară și ramurile sale colaterale; b. Planul venos - reprezentat de vena subclaviculară și de afluenții săi; c. Planul nervos - situat între vena și artera subclaviculară este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
lateral. Versantul anterior al cupolei pleurale prezintă raporturi cu elementele vasculo-nervoase de la baza gâtului. Considerate dinapoi înainte acestea se dispun în trei planuri: a. Planul arterial - reprezentat de artera subclaviculară și ramurile sale colaterale; b. Planul venos - reprezentat de vena subclaviculară și de afluenții săi; c. Planul nervos - situat între vena și artera subclaviculară este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La dreapta ele formează în jurul arterei subclaviculare trei bucle: ansa nervului recurent

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
gâtului. Considerate dinapoi înainte acestea se dispun în trei planuri: a. Planul arterial - reprezentat de artera subclaviculară și ramurile sale colaterale; b. Planul venos - reprezentat de vena subclaviculară și de afluenții săi; c. Planul nervos - situat între vena și artera subclaviculară este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La dreapta ele formează în jurul arterei subclaviculare trei bucle: ansa nervului recurent, ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu nervul simpatic. La stânga sunt numai două

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Planul venos - reprezentat de vena subclaviculară și de afluenții săi; c. Planul nervos - situat între vena și artera subclaviculară este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La dreapta ele formează în jurul arterei subclaviculare trei bucle: ansa nervului recurent, ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu nervul simpatic. La stânga sunt numai două bucle nervoase: ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu lanțul simpatic. Clavicula protejează originea vaselor de la baza gâtului. CAPITOLUL 1. ANATOMIA SPAȚIULUI

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
sunt numai două bucle nervoase: ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu lanțul simpatic. Clavicula protejează originea vaselor de la baza gâtului. CAPITOLUL 1. ANATOMIA SPAȚIULUI PLEURAL Versantul lateral al cupolei pleurale corespunde corpului primei coaste și inserției mușchilor scaleni. Artera subclaviculară ocupă porțiunea interscalenică, în timp ce plexul brahial situat posterior și superior față de arteră, vine în raport cu cupola pleurală numai prin trunchiul său primar inferior. Versantul posterior al cupolei pleurale corespunde gâtului primei coaste, de care este despărțit printr-un spațiu triunghiular în

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
de drenaj. Crearea unei comunicări între cavitatea pleurală supurată și spațiul retro-scapular constituie un accident clasic ce infectează spațiul subscapular, care trebuie chiuretat, drenat și desființat printr-o nouă reintervenție. De asemenea, este cunoscut riscul vascular de lezare a vaselor subclaviculare în timpul deperiostării coastei întâi, datorită retracției și modificării poziției coloanei vertebrale, care verticalizează coasta. Tot datorită pahipleuritei ce înglobează nervii intercostali, rezecarea acestora este de multe ori imposibilă. Și această operație este foarte hemoragică și șocantă, fiind clasică „hemoragia de

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
te conduc la encefalite, epilepsie, supurații. Toate bolile de piele sunt triplu-miasmatice. Torace, inimă și plămâni: Tuberculoză pulmonară. Emaciere tuberculoasă. Formele și liniile toracelui sunt imperfecte. Toracele este adeseori îngust, lipsindu-i nu numai lățimea, dar și adâncimea antero-posterioară, spațiile subclaviculare sunt escavate sau cu anumite zone înfundate sau deprimate, destul de des un plămân este mai mare decât celalalt sau acțiunea unuia este mai accelerată decât a celuilalt. O parte este mai plină decât cealaltă, arătând o dezvoltare și o respirație

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

ele orientate în așa fel încât o fa]ă privește cranial și alta caudal. Pe fa]a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește tuberculul lui Lisfranc (tuberculum musculi scalene anterioris) pe care se inseră mușchiul scalen anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
privește cranial și alta caudal. Pe fa]a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește tuberculul lui Lisfranc (tuberculum musculi scalene anterioris) pe care se inseră mușchiul scalen anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul coastei a 2-a 5. Tuberculul primei coaste 6. Gâtul primei coaste 7. Capul primei coaste 8. Șanțul arterei subclaviculare 9. Tuberculul mușchiului scalen anterior 10. Șanțul venei subclaviculare 11. Corpul coastei a 2-a COASTA a ll-a (Fiaura 22) La coasta a ll-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și alta infero-intern. în porțiunea mijlocie a feței

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul coastei a 2-a 5. Tuberculul primei coaste 6. Gâtul primei coaste 7. Capul primei coaste 8. Șanțul arterei subclaviculare 9. Tuberculul mușchiului scalen anterior 10. Șanțul venei subclaviculare 11. Corpul coastei a 2-a COASTA a ll-a (Fiaura 22) La coasta a ll-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și alta infero-intern. în porțiunea mijlocie a feței supero-externe se descrie ruaozitatea pentru inserția mușchiului mare dințat

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Fața articulară sternală Fața inferioară prezintă (Fiaura 26): -în partea externă, porțiune ruaoasă (impressio lia. costoclavicularis) pentru inserția liaamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); -în partea internă, ruaozitate pentru inserția liaamentului costo-clavicular; -între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. 1. Suprafață articulară acromială 2. Extremitate acromială 3. Linie de inserție pentru mușchiul trapez 4. Tuberozitate conoidă 5. Gaură nutritivă 6. Ruaozitatea liaamentului costo-clavicular 7. Față articulară sternală 8. Extremitate sternală Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
3 interne. Marainea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. în porțiunea rămasă liberă dintre cele două inserții musculare marainea posterioară prezintă raport cu mușchii omo-hioidieni, scaleni, precum și cu vasele subclaviculare și cu vârful plămânului. Extremitatea externă sau acromială (extremitas acromialis) este mult efilată în sens craniocaudal fiind transformată într-o fațetă articulară pentru articularea cu una similară de la nivelul acromionului. Extremitatea internă sau sternală (extremitas sternalis) prezintă o fațetă articulară

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a celui costo-clavicular) traumatismele de la nivelul articulației produc foarte rar dislocarea fraamentelor osoase (luxații), mai frecvente fiind situațiile de fractură ale claviculei (4,16). Vascularizatia se realizează prin ramurile toracice interne și prin artera subscapulară. Inervația este realizată din nervul subclavicular și supraclavicular. 2. Articulația acromio-claviculară (articulatio acromioclavicularis) Articulația este una de tip plan realizată între extremitatea distală, ușor convexă a claviculei și o suprafață concavă acromială. Discul fibrocartilaainos dintre suprafețele articulare este descris diferit de autori: ca fiind prezent (Papilian

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
transverse ale vertebrelor cervicale C5-C7. Inserția terminală a celor 4 fascicule formate este pe tubercul de pe fața superioară a coastei a Il-a. Raporturi: - între mușchii sternocleidomastoidian și scalen anterior se formează spațiul scalenic anterior în care se găsesc: vena subclaviculară și nervul frenic; - între mușchii scalen anterior și cel mijlociu se descrie spațiul scalenic posterior în care se găsesc: artera subclaviculară și plexul brahial; - medial față de mușchiul scalen anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Il-a. Raporturi: - între mușchii sternocleidomastoidian și scalen anterior se formează spațiul scalenic anterior în care se găsesc: vena subclaviculară și nervul frenic; - între mușchii scalen anterior și cel mijlociu se descrie spațiul scalenic posterior în care se găsesc: artera subclaviculară și plexul brahial; - medial față de mușchiul scalen anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior se găsesc nervii toracic lung și dorsal; - mușchiul scalen posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior se găsesc nervii toracic lung și dorsal; - mușchiul scalen posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și ai spatelui; - între scalenul anterior (lateral), artera vertebrală (medial), artera subclaviculară (inferior) se formează triunghiul Velluda ce conține ganglionul stelat, cervicotoracic din simpaticul cervical. Acțiunea: - contracția unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă; - contracția bilaterală crește rigiditatea coloanei vertebrale; - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt mușchi inspiratori

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MU ȘCHIUL SUBCLAVICULAR (m. subclavius) Originea este la nivelul primei coaste și se inseră terminal la nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Acțiunea: - este de coborâre a claviculei și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MU ȘCHIUL SUBCLAVICULAR (m. subclavius) Originea este la nivelul primei coaste și se inseră terminal la nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Acțiunea: - este de coborâre a claviculei și a umărului; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pectoral; - posterior: se găsesc coastele, spațiile intercostale și mușchiul mare dințat; - lateral: vine în contact cu organele din axilă; - marginea infero-laterală: este în raport direct cu fascia brahială și pielea; - marginea supero-medială vine în raport, prin intermediul fasciei clavi-pectorale, cu mușchiul subclavicular. Acțiunea: - când ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid și coboară umărul în jos și înainte; - este auxiliar în mișcările de basculare ale omoplatului; - când ia punct fix la nivelul procesului coracoid: este mușchi inspirator. Inervația este intermediată

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284

și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608

varsă în atriul stâng. Intrapericardic există o serie de repere anatomice, descrise mai sus, care au semnificație chirurgicală și care necesită a fi cunoscute. Trunchiurile venoase brahiocefalice Cele două trunchiuri brahiocefalice drept și stâng se formează prin unirea vaselor omonime subclaviculare și jugulare interne. Trunchiul venos brahiocefalic drept este mai scurt - 3 cm, născând posterior de articulația sternoclaviculară dreaptă; trece anterior și medial de pleura mediastinală și nervul frenic drept și lateral de trunchiul arterial brahiocefalic. Trunchiul venos brahiocefalic stâng se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
mediastinală și nervul frenic drept și lateral de trunchiul arterial brahiocefalic. Trunchiul venos brahiocefalic stâng se formează posterior de articulația sternoclaviculară stângă, pentru a avea un traiect oblic spre dreapta, trecând anterior de nervul frenic stâng, nervul vag stâng, arterele subclaviculară și carotidă comună stângă, respectiv trunchiul arterial brahiocefalic, fiind plasat posterior de timus, mușchii subhioidieni ce se inseră pe manubriul sternal. Are o lungime mai mare, de 5-6 cm. Cele două trunchiuri venoase se unesc pentru a forma vena cavă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283

și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

imagine este evidentă la dreapta. În partea stângă imaginea este parțial mascată de umbra cordului. Pe radiografia de profil această opacitate se situează retrocardiac;- mai rar întâlnim opacități neomogene, cu noduli și hipertransparențe rău conturate situate în regiunile apicale sau subclaviculare, ce simulează un infiltrat tuberculos;- semne de hiperinflație compensatorie;- semne de îngroșare pleurală, mai frecvent întâlnite la toracotomie decât radiologic;- adenopatii hilare. Bronhografia Este metoda de elecție în diagnosticul de certitudine al bronșiectaziilor. Această procedură se execută bilateral succesiv la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]