811 matches
-
erau țigani sadea. Maneliștii pe care îi tot denunțăm ca pe niște invadatori sînt unii, buni, alții, proști. Dar chiar dacă unora dintre noi nu ne convine, ei sînt reprezentanții folclorului urban autohton. Manelele sînt o subcultură. Si dacă sînt o subcultura care are audiență, pot eu să mă pun de-a curmezișul ei? Oarecum la voia întîmplării ascult și eu manele. Asta mi se întîmplă atunci cînd e o nunta mai săracă prin vecini. N-au oamenii bani de restaurant și
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
El răstoarnă cu sarcasm această perspectivă cantitativă asupra literaturii, propunând ca valoare alternativă scrisul intensiv. Într-o parte vedem Operele (grafiate cu o majusculă ironică), Academia, Pantheonul, tradiția sedimentată și aproape osificată, captivă în propriul discurs; din cealaltă auzim răgetele subculturii și bâțâielile care umflă rating-ul. Unde vom găsi cuvântul ce exprimă adevărul? Și care este forma în care el poate fi transmis? Există câteva fragmente unde scriitorul își expune principiul configurator, acel credo din care se nasc biografiile și
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
și cea postmodernă, propagată de un grup concurent și trendy de studenți, le repugnă acestor tineri citiți și cinici, trecuți prin atâtea lecturi grele și conștienți de toate clișeele care circulă. Pe de altă parte, ei nu se regăsesc în subcultura tip BUG Mafia, cum sugerează prefațatorul cărții, neatent tocmai la structura ei deschisă. Cântecele Mafiei, pline de revolta și de organele genitale ale băieților de cartier, sunt o experiență ce survine, spre finalul romanului, numai ca o gură de real
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
Festival Un festival e o întreagă societate la scară mică. E și natural, orice eveniment de mărimea Electric Castle strânge inevitabil între porțile sale oameni din toate culturile și subculturile, care într-un Cluj enorm pot să-și trăiască întregile vieți fără să aibă vreun contact relevant unii cu alții. Nu și aici. Aici toată lumea e în aceeași oală, la aceleași concerte și petreceri. Stau la aceleași cozi, așteaptă aceleași
Despre comunitatea Electric Castle [Corola-blog/BlogPost/96755_a_98047]
-
unde salafiștii dărâmă moschei vechi de sute de ani, în numele adevăratului Allah, fie, da, ați citit bine, în Paris, unde un palat din secolul XVIII a fost cât pe ce să fie „modernizat” de aceeași oameni cu bani iubitori de subcultură, nu mă consolează de barbaria noastră de tranziție între ideologia comunistă și un capitalism prădalnic. Ambele, deopotrivă de aculturale.
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
una din cele mai frumoase și magice descoperiri din viața mea. Seara ascult, cu sufletul liniștit, muzică și poezie de cea mai bună calitate. În contextul actual, când majoritatea posturilor de radio comerciale ne sufocă și ne bulversează cu o subcultură a manelelor, a cântecelor țipate, urlate fără noimă, acest post de radio online vine cu promovarea unei culturi autentice, valoroase, artă pentru inimă, minte și suflet. Ce înseamnă un radio pentru visători, în contextul actual? A.M: Ideea de radio
“MINŢILE LUMINATE DISCUTĂ IDEI” INTERVIU CU ADELLE MAYA (PSEUDONIM) [Corola-blog/BlogPost/385167_a_386496]
-
influenței sociale nocive pe care o poate exercita, dincolo de rolul său incontestabil în privința progresului omenirii. Studii recente demonstrează că influența mijloacelor audiovizuale, în principal, între care se detașează televiziunea, internetul și cinematografia au un rol extrem de nociv social prin promovarea subculturii, prin accentul pus pe rating obținut prin atragerea unor mase lipsite de educație și de sisteme de valori, permeabile în fața comportamentului deviaționist, criminogen. Studiile efectuate în domeniu au relevat influența nu o dată negativă exercitată de mass-media, criminologii occidentali menționând pe
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
eroului” urmărit, să se transpună în ”pielea personajului” și, prin imitație, să săvârșească fapte violente, spontane, nepremeditate. Criminologii Marwin Wolfgang și Franco Ferracuti arată că violența educațională se transmite din generație în generație, ca răspuns la stresul cotidian, îndeosebi atunci când subcultura violenței a fuzionat cu subcultura drogurilor. Într-adevăr, aceste subculturi ale violenței familiilor eșuate, clanurilor și subculturii drogurilor și posesiei armelor de foc, prostituției, sunt larg cultivate de cinematografie, nu întotdeauna prin susținerea unor teze de combatere, de respingere a
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
în ”pielea personajului” și, prin imitație, să săvârșească fapte violente, spontane, nepremeditate. Criminologii Marwin Wolfgang și Franco Ferracuti arată că violența educațională se transmite din generație în generație, ca răspuns la stresul cotidian, îndeosebi atunci când subcultura violenței a fuzionat cu subcultura drogurilor. Într-adevăr, aceste subculturi ale violenței familiilor eșuate, clanurilor și subculturii drogurilor și posesiei armelor de foc, prostituției, sunt larg cultivate de cinematografie, nu întotdeauna prin susținerea unor teze de combatere, de respingere a unor asemenea fenomene. Cinematografia, printr-
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
imitație, să săvârșească fapte violente, spontane, nepremeditate. Criminologii Marwin Wolfgang și Franco Ferracuti arată că violența educațională se transmite din generație în generație, ca răspuns la stresul cotidian, îndeosebi atunci când subcultura violenței a fuzionat cu subcultura drogurilor. Într-adevăr, aceste subculturi ale violenței familiilor eșuate, clanurilor și subculturii drogurilor și posesiei armelor de foc, prostituției, sunt larg cultivate de cinematografie, nu întotdeauna prin susținerea unor teze de combatere, de respingere a unor asemenea fenomene. Cinematografia, printr-un număr extrem de ridicat de
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
Criminologii Marwin Wolfgang și Franco Ferracuti arată că violența educațională se transmite din generație în generație, ca răspuns la stresul cotidian, îndeosebi atunci când subcultura violenței a fuzionat cu subcultura drogurilor. Într-adevăr, aceste subculturi ale violenței familiilor eșuate, clanurilor și subculturii drogurilor și posesiei armelor de foc, prostituției, sunt larg cultivate de cinematografie, nu întotdeauna prin susținerea unor teze de combatere, de respingere a unor asemenea fenomene. Cinematografia, printr-un număr extrem de ridicat de producții, cultivă un asemenea comportament. Un factor
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
ridicat de producții, cultivă un asemenea comportament. Un factor criminogen cultivat de cinematografie, ca parte a mass-media, este tema răzbunării, astfel încât indivizii din clasele sărace, în principal, schimbă rolul victimei cu cel al atacatorului, ceea ce face ca valorile și atitudinile subculturii violente să fie transmise din generație în generație. În mahalale și ”ghetouri” generații succesive se vor confrunta cu aceleași probleme tipice, similare în țări și regiuni diferite, datorită factorilor unificatori generați de sărăcie, incultură, violență familială și socială. Televiziunea, care
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
pe care-l produc politicienii avizi ce s-ar dori potentați, alături de potentații stupizi ce se doresc politicieni. Dar întrebarea care se pune oriunde, numai la Consiliul Audiovizualului nu, întrebarea celor care ne-am săturat să luăm în râs atacurile subculturii agresive, ar trebui să fie: Oare, dacă umorul poate fi involuntar, poate fi involuntară și prostia agresivă?!... Umorul, fie el și involuntar, poate trezi reacția sănătoasă a râsului în batjocură: „ridendo castigat mores”; în vreme ce agresivitatea e altceva. Ea poate fi
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
a tipăriturilor și a mass-media, dar n-a fost așa. Odată cu libertatea de exprimare necenzurată, cealaltă față, întunecată, dizgrațioasă și grotescă a libertății, reversul ei, a început să-și spună din plin cuvântul. A început să se manifeste, mai întâi, subcultura, siluirea limbii române în fel și chip. Stricătorii de limbă s-au înmulțit mai mult ca oricând. Abuzul de neologisme, în special de anglicisme, este ca la el acasă. Eugen Simion avea dreptate când afirma, în Fragmente critice, că am
Autocenzura sau ceea ce ne lipseşte Prof. univ. dr. Ovidiu GHIDIRMIC [Corola-blog/BlogPost/93423_a_94715]
-
familie și fără nici o posibilitate de acces la valorile reale. CÎnd lipsește accesul la cultura adevărată, tocmai creierul viu, iscoditor se lasă mai lesne sedus de surogate culturale - din păcate tocmai indivizii dotați pot cădea astfel victime doctrinei politice și subculturii. „Copiii noștri trebuie feriți!“ sună lozinca, nu? Ei trebuie Încă din pubertate să Învețe ceea ce este primejdios pentru destinele țării lor, ei trebuie de mici să știe să cenzureze și să se cenzureze. Dar cine alcătuiește aceste cărți? Cine Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
decembrie ăla, după 21 decembrie ’89, specifică apăsat, s-a trecut de la arta inhibată la una exhibiționistă, astăzi se confundă libertatea cu libertinajul, nu există o piață a teatrului, e un haos, televiziunea e invadată de kitsch-uri și de subcultură, eu i-am și întrebat, ați încercat și altceva?, nu facem rating, mi-au răspuns, o să devenim un popor care se uită la telenovelele de la bloc, râdem?, nu e rău, dar noi nu râdem, noi facem bășcălie, și bășcălia desacralizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
această realitate de primantă. Penitența este o experiență fără nicio valoare în sine dar care, asumată artistic, va însemna, poate , ceva pentru mine, ca poet. Acum lucrez și la un mic dicționar de pușcărie, încercând să pătrund cu atenție în subcultura specifică acestui mediu și să-i luminez regulile, poezia, pitorescul, sămânța de umanitate. N-am scris niciun vers în jargon. În poezie nu mă atrage acest sector lexical și apoi ce se mai poate face în acest domeniu după Villon
DEŞERTUL DE CATIFEA (61-63) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363880_a_365209]
-
și gânduri înalte, pentru oameni și omenie. Suntem aici, cu cinste și bucurie, împreună cu un mare scriitor român, care prin scrisul său satiric ne apără demnitatea și normalitatea. Ne face să ne simțim superiori, citindu-l, căci el vitriolează lumea subculturii, a prostiei, a matrapazlâcului, a lipsei de rușine, a bădărăniei, și a atâtor alte hibe umane, printr-o literatură vivantă, atractivă și de o teribilă profunzime. Când îl vezi atât de cald și-atât de așezat, nici nu-ți vine
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris-uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I. Mureșan și poezia bună, izbânzile spiritului cu subcultura de cartier, valoarea cu succesul, autoritatea cu intoleranța! (Vezi răutatea din cronicile lui Alex. Ștefănescu). Vașnicii apărători ai demnității intelectuale se simt frustrați, părându-li-se că sunt lipsiți de un drept pe care și l-au arogat în exclusivitate
ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363562_a_364891]
-
a-i împlini (Liviu Marcu). • Când îți pierzi iluziile, devii parte din sistem. • Trăim într-o țară fotogenica... • Nivelul de trai și calitatea vieții nu sunt același lucru. Ceea ce nu este perfect are un avantaj: e ameliorabil (Liviu Antonesei). • Și subcultura e un soi de cultură. • Orășeanului îi pute grajdul, dar îi place brânză (folclor pastoral). • Și omul care și-ar vrea aripi e mai sigur pe pământ. Nu e bine dacă unic înseamnă și irepetabil. • La concluzii se ajunge ușor
CALEA CEA DREAPTĂ A DREPTURILOR EGALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349074_a_350403]
-
ființă ziarul „Zidul”. Ideea metaforică de „zid” are conotație bipolară pentru mine. Analizând „zidul” dintr-o parte, el poate simboliza tot ce s-a adunat negativ în societatea românească de tip postcomunist. Democrația prost înțeleasă și aplicată, ignoranța maselor, promovarea subculturii și a mediocrității... reprezintă un zid care trebuie dărâmat pentru a putea întrezări lumina pală a adevărului, a cunoașterii, a valorii și a ceea ce este frumos, pentru noi. Gândindu-ne la cealaltă perspectivă, putem zări zidirea și consolidarea unui zid
DIALOG PRIN „ZID” CU CRISTIAN BODNĂRESCU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349056_a_350385]
-
de program, cum ar fi prelegerea lui Bakay Kornel, intitulată Capitole din istoria de o mie de ani a urei față de maghiari. Pe lângă reprezentanții curentului principal al muzicii ușoare din Ungaria - Edda, Ossian, Hooligans - au participat asemenea formații cunoscute din subcultura extremistă de dreapta din Ungaria, cum ar fi Karpatia, Ismeros Arcok și Romantikus Eroszak. Taberele EMI sunt sprijinite de ani de zile de Consiliul Județean Harghita. • Tinerii în colimator Pe lângă tabăra EMI, considerată un Tusvanyos al Jobbik, și HVIM organizează
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris- uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I.Mureșan și poezia bună, izbânzile spiritului cu subcultura de cartier, valoarea cu succesul, autoritatea cu intoleranța, (vezi răutatea din cronicile lui Alex. Ștefănescu).Vașnicii apărători ai demnității intelectuale se simt frustrați, părându-li-se că sunt lipsiți de un drept pe care și l-au arogat în exclusivitate
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344524_a_345853]
-
relațiile interumane la nivelul societății si chiar la nivelul microgrupurilor au suportat modificări majore în sensul negativ. Nu numai că semnalează aceste perturbări la nivelul atitudinilor umane dar atrage atenția, mai ales, asupra cauzelor care le generează: asaltul periculos al subculturii și al antiromânismului, lipsa reperelor și modelelor autentice pentru generația tânără, degringolada valorilor umaniste astfel încât, suntem astăzi părtași la deteriorarea acestora. Domnia sa abordează o problemă delicată a vremurilor pe care, cu toții le trăim și anume, problema ,,bătrâneții”, condamnată la inactivitate
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
pe care-l produc politicienii avizi ce s-ar dori potentați, alături de potentații stupizi ce se doresc politicieni. Dar întrebarea care se pune oriunde, numai la Consiliul Audiovizualului nu, întrebarea celor care ne-am săturat să luăm în râs atacurile subculturii agresive, ar trebui să fie: Oare, dacă umorul poate fi involuntar, poate fi involuntară și prostia agresivă?!... Umorul, fie el și involuntar, poate trezi reacția sănătoasă a râsului în batjocură: „ridendo castigat mores”; în vreme ce agresivitatea e altceva. Ea poate fi
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]