468 matches
-
coreatozice, tulburări de mers, echilibru, coordonare, ritm, apucare etc.; deficiențe și tulburări ale aparatelor și sistemelor anatomice - deficiențe și tulburări ale aparatului respirator (insuficiențe respiratori); deficiențe și tulburări ale aparatului cardiovascular (insuficiențe circulatorii), care se manifestă prin ceanoze, endeme, prin subdezvoltare la vârsta copilăriei (copii mici și slabi, lipsiți de energie, care nu se adaptează la eforturi fizice, obosesc repede etc.); deficiențe și tulburări ale aparatului digestiv și ale funcțiilor de nutriție (abdomenul proeminent, ptoza organelor interne, debilitatea fizică sau obezitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Strauss, de pildă, pe care-l găsesc pretențios și lipsit de har). Pretențiile acestea de nivel estetic superior și teama de a se compromite cu gusturi prea simple și cu aprecierea unor opere prea accesibile sunt un simptom clar de subdezvoltare intelectuală. Mofturile estetice sunt posibile numai la cine nu are în fond nici un fel de gust pentru artă ca atare, ci doar multă grijă de a părea foarte rafinat și profund. De fapt, aceste mofturi estetice sunt o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
După îndepărtarea subită a multora dintre reperele instituționale corespunzătoare vechiului regim s-a accentuat degringolada datorată atât absenței criteriilor, cât și inversiunii valorilor. Toate acestea au avut un impact semnificativ asupra (sub)dezvoltării sociale din perspectiva multiplicării aspectelor generatoare de subdezvoltare. Dificultatea agregării instituțiilor formale, coroborată cu precaritatea impactului celor informale, a condus la situația pe care o știm și care se perpetuează. Instituționalizare - Sergiu Gherghina Așa cum prezentul volum ilustrează, o multitudine de factori sunt relaționați cu dezvoltarea socială. Elaborat în
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de notorietate mondială în scopul sensibilizării politicienilor față de problemele Africii sunt doar două dintre ipostazele cele mai celebre ale acțiunilor acestui tip de mișcări. Ele încearcă nu numai să colecteze fonduri pentru ajutorarea locuitorilor din unele zone lovite de problemele subdezvoltării, dar și să influențeze deciziile unor instituții de dezvoltare cu impact global (FMI, BM; vezi Banca Mondială ca actor al dezvoltării sociale). Specifice acestor m.s., în comparație cu cele tradiționale, este orientarea lor aparent „altruistă”: ele nu servesc interesele propriilor membri, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
voluntară din SUA prin inițiativele centralizate, mai mult sau mai puțin favorabile acțiunilor voluntare și teoriile microsociologice, care subliniază impactul rețelelor sociale. Referindu-ne la acestea, Tarrow (1996) a arătat, criticând celebra lucrare a lui Putnam despre democrația italiană, că subdezvoltarea societății civile din sudul Italiei se datorează mai ales menținerii ei în situație de semicolonie de către statul italian, reprezentant al intereselor regiunilor nordice. Exemple din țări în curs de dezvoltare (Baiochi, 2001, pentru Brazilia, și Fox, 1996, pentru Mexic) arată
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economie, comparabile cu conflagrațiile mondiale. Pe latura socială, programele FMI au fost criticate: încercarea de obținere a unui echilibru financiar, în special pe seama unor cheltuieli sociale reduse, însă fără o strategie de relansare economică, a condus la o stare de subdezvoltare și de degradare a capacităților sociale ale țării (Zamfir, 2004, pp. 46-51). O perspectivă deosebită asupra reformei este dată de cei care, la un moment dat, s-au aflat în pozițiile de decizie privind r., respectiv oamenii politici. Desigur, memorialistica
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
timpului liber, în cazul comunităților mai mari. Toate aceste elemente atrag atenția asupra unui nou fenomen al structurii urbane actuale, în care orașul este din ce în ce mai segmentat și exclusivist, unde trecerea dintr-o parte a orașului în alta devine din ce în ce mai problematică. Subdezvoltare - Mihnea Preotesi Conceptul de subdezvoltare. Istoric, definiții și clasificări. Țări dezvoltate , subdezvoltate și în curs de dezvoltare În limbajul comun, subdezvoltarea (s.) definește o stare de anormalitate. Fie că privește indivizii sau colectivităție, s. reprezintă definiția unei stări a acestora
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai mari. Toate aceste elemente atrag atenția asupra unui nou fenomen al structurii urbane actuale, în care orașul este din ce în ce mai segmentat și exclusivist, unde trecerea dintr-o parte a orașului în alta devine din ce în ce mai problematică. Subdezvoltare - Mihnea Preotesi Conceptul de subdezvoltare. Istoric, definiții și clasificări. Țări dezvoltate , subdezvoltate și în curs de dezvoltare În limbajul comun, subdezvoltarea (s.) definește o stare de anormalitate. Fie că privește indivizii sau colectivităție, s. reprezintă definiția unei stări a acestora, considerată inferioară în raport cu o stare-reper
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care orașul este din ce în ce mai segmentat și exclusivist, unde trecerea dintr-o parte a orașului în alta devine din ce în ce mai problematică. Subdezvoltare - Mihnea Preotesi Conceptul de subdezvoltare. Istoric, definiții și clasificări. Țări dezvoltate , subdezvoltate și în curs de dezvoltare În limbajul comun, subdezvoltarea (s.) definește o stare de anormalitate. Fie că privește indivizii sau colectivităție, s. reprezintă definiția unei stări a acestora, considerată inferioară în raport cu o stare-reper, apreciată ca normală pentru momentul/stadiul respectiv. În ceea ce privește indivizii, s. vizează elemente de ordin fizic sau
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
elaborarea de programe de dezvoltare apare ca urmare a conștientizării de către țările dezvoltate a pericolului creșterii discrepanțelor între țările bogate și cele sărace, discrepanțe generatoare de tensiuni internaționale în creștere, mai ales după cel de-al doilea război mondial. Problema subdezvoltării apare, așadar, ca problemă ce trebuie rezolvată cu necesitate, după încheierea celui de-al doilea război mondial. Un moment important în acest sens l-a reprezentat discursul de investire al președintelui Truman, din ianuarie 1949, discurs în cadrul căruia acesta anunța
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
discursul de investire al președintelui Truman, din ianuarie 1949, discurs în cadrul căruia acesta anunța celebrul punct IV, în care se preconiza sprijinirea țărilor subdezvoltate. Dacă problema de principiu a necesității acordării de asistență de către țările dezvoltate în vederea depășirii stării de subdezvoltare a așa-numitelor țări din Lumea a Treia a avut un ecou general favorabil în epocă, modul de repartizare a țărilor în cele două categorii a generat inevitabile controverse între specialiștii în științe sociale. Conferința de la Hot-Springs, din 1943, propunea
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
viață relativ reduse, deși sensibil superioare celor „subdezvoltate” dețin, spre deosebire de cele din urmă, o infrastructură modernă și o structură a activității economice, în care sectorul primar tinde să fie depășit ca pondere de cel secundar și terțiar, cumulate. Indicatori ai subdezvoltării Odată cu rafinarea conceptului de s., tipologia țărilor subdezvoltate devine mai nuanțată, într-o perspectivă multidisciplinară a abordării fenomenului s. Yves Lacoste, citat de Hossein Malek (Malek, 1992, p. 214) face, în cartea sa, Țările subdezvoltate, o sinteză a simptomelor subdezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
subdezvoltării Odată cu rafinarea conceptului de s., tipologia țărilor subdezvoltate devine mai nuanțată, într-o perspectivă multidisciplinară a abordării fenomenului s. Yves Lacoste, citat de Hossein Malek (Malek, 1992, p. 214) face, în cartea sa, Țările subdezvoltate, o sinteză a simptomelor subdezvoltării, realizând o convergență a pespectivei economice, sociologice, demografice, politologice și psihologice. Aceste simptome sunt : - insuficiența alimentară; - agricultura slab dezvoltată; - venitul național scăzut; - industrializarea redusă; - consumul scăzut de energie mecanică; - situația de subordonare economică; - sectorul comercial hipertrofiat; - structurile sociale înapoiate; - dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de percepere a situației. Față de lista lui Lacoste, Claude Levi introduce două elemente noi: condiția inferioară a femeii și încadrarea în câmpul muncii a copiilor. Așadar, pe lângă criteriile deja amintite, de ordin economic și demografic, a căror pondere în definirea subdezvoltării rămâne una relativ importantă, un loc important îl ocupă și elementele ce caracterizează structura socială. Raportarea la indicatori precum gradul de dezvoltare a clasei de mijloc lărgește sfera de cuprindere a conceptului de subdezvoltare, s. socială reprezentând atât un efect
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
demografic, a căror pondere în definirea subdezvoltării rămâne una relativ importantă, un loc important îl ocupă și elementele ce caracterizează structura socială. Raportarea la indicatori precum gradul de dezvoltare a clasei de mijloc lărgește sfera de cuprindere a conceptului de subdezvoltare, s. socială reprezentând atât un efect al s. economice, cât și o cauză ce întreține spirala subdezvoltării. Pe de altă parte, definiția situației interne a statelor subdezvoltate este conectată cu poziția de state dominate a acestora în spațiul internațional al
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
elementele ce caracterizează structura socială. Raportarea la indicatori precum gradul de dezvoltare a clasei de mijloc lărgește sfera de cuprindere a conceptului de subdezvoltare, s. socială reprezentând atât un efect al s. economice, cât și o cauză ce întreține spirala subdezvoltării. Pe de altă parte, definiția situației interne a statelor subdezvoltate este conectată cu poziția de state dominate a acestora în spațiul internațional al relațiilor de putere, dominație economică ce capătă forma dependenței economice. La baza acestei dependențe a țărilor subdezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care s-a tradus în scăderea productivității (agricole și artizanale), întreruperea dezvoltării lor, adâncirea sărăciei și distorsiunea societăților” (Malek, 1992, p. 216) . Concluzia autorului citat este că țările subdezvoltate pot fi împărțite în două categorii: țări colonizate și țări colonizabile. Subdezvoltarea. Cauze și factori Modul în care este apreciată importanța relativă a factorilor endogeni sau a celor exogeni, ca determinanți ai s., generează două mari tipuri de abordări ale fenomenului s., având drept fundal teoretic teoriile modernizării, respectiv teoriile dependenței (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dependenței combină o serie de elemente derivate din neomarxism cu altele derivate din teoria economică a lui J.M. Keynes. Așa cum arată HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu (2006, p. 52) „teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază [...] asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în fapt, o dependență economică, un cerc vicios, în care periferia furnizează materie primă (ieftină) și primește în schimb produse tehnologice finite (scumpe) pe care nu le poate produce la nivel național din cauza („întreținerii”) subdezvoltării. În acest sens HYPERLINK \l "Santos" Dos Santos (1971) afirmă că dependența sateliților de fosta metropolă este una triplă: industrială (ca suport pentru crearea PIB), financiară/capital și tehnologică, cea mai problematică fiind ultima. HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002) arată
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
țărilor dezvoltate au făcut ca proiectul ECLA să eșueze, deși a avut rezultate notabile în anii ’60, îndeosebi în Mexic și Brazilia” ( HYPERLINK \l "Voicu" Voicu, 2002). HYPERLINK \l "Frank" A.G. Frank (1966, 1975) arată că modelul de explicare a subdezvoltării prin raportare la factorii interni și a dezvoltării prin raportare la factorii externi (specific teoriilor modernizării) este eronat, deoarece, așa cum arată So (So, 1990, apud Bădescu, 2006, p. 53): - țările lumii a treia nu pot niciodată să meargă pe calea
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale celor occidentale; - experiența colonială a alterat radical calea lor de dezvoltare. HYPERLINK \l "Frank" Frank (1966) arată că inferioritatea „periferiei” în raport cu „centrul” (pe dimensiunile productivitate economică, acumulare de capital și tehnologie) nu poate duce decât la o „dezvoltare a subdezvoltării” perpetuă, prin migrarea continuă a resurselor (umane, capital financiar, materii prime) dinspre „satelit” către „metropolă”. O altă formă de dependență este subliniată de HYPERLINK \l "Cardoso" Cardoso (1972) și HYPERLINK \l "Falleto" Cardoso și Falleto (1979) - cea a săracilor față de
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau față de suportul statului bunăstării, inegalitatea, sărăcia și excluziunea socială a acestora accentuându-se pe măsura ce crește decalajul dintre „centru” și „periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc al dublei dependențe care face ca ieșirea din subdezvoltare să fie foarte problematică. Criticii acestei teorii reclamă faptul că susținătorii teoriei (sub)dezvoltării sociale pe baza dependenței nu furnizează date empirice suficiente și coerente care
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe măsura ce crește decalajul dintre „centru” și „periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc al dublei dependențe care face ca ieșirea din subdezvoltare să fie foarte problematică. Criticii acestei teorii reclamă faptul că susținătorii teoriei (sub)dezvoltării sociale pe baza dependenței nu furnizează date empirice suficiente și coerente care să sprijine concluziile formulate (ce se doresc a fi cvasisuficiente). O altă critică face
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
duce la dezvoltarea țărilor-gazdă. Aici, argumentul cel mai important are la bază exemplul dat de situația actuală a SUA (ca superputere), dar care, în trecut, a fost, de asemenea, o colonie, ce a reușit să rupă cercul vicios al (dezvoltării) subdezvoltării. 3. Teoria sistemului mondial modern Această teorie a fost promovată de HYPERLINK \l "Wallerstein" Immanuel Wallerstein (1974b, 1990) care, având ca bază teoriile dependenței, a arătat totuși că acestea nu pot explica integral procesele de dezvoltare socială ale „metropolelor” și
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
modern Această teorie a fost promovată de HYPERLINK \l "Wallerstein" Immanuel Wallerstein (1974b, 1990) care, având ca bază teoriile dependenței, a arătat totuși că acestea nu pot explica integral procesele de dezvoltare socială ale „metropolelor” și cele de „dezvoltare a subdezvoltării” caracteristice „periferiilor”. Noile circumstanțe economice naționale create de procesele complexe de schimbare socială (după cel de-al doilea război mondial, dar analiza este realizată pe o perioadă de 500 de ani, de la 1492 încoace) au făcut ca sistemele financiare și
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]