590 matches
-
păsărilor. De altfel, unele dintre cele mai dăunătoare produse au fost eliminate, iar altele au fost păstrate și folosite până de curând. în prezent însă, unele produse care au fost interzise în țările dezvoltate, mai sunt folosite doar în țările subdezvoltate. S-a scris mult în lume despre problemele utilizării pesticidelor (Dudley, 1987; Pesticides Trusts, 1989), dar acestea nu au fost bine sintetizate și interpretate. Pesticidele sunt adesea chimicale străine pentru mediul ambiant și au potențialul de a distruge un șir
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ori cu politica stângii sau cu teorii ale eredității depășite și, ca atare, tratate drept idei eugeniste moderate 14. Totuși, așa cum arată cercetarea lui Stepan asupra Americii Latine, unii eugeniști au rămas adepți ai neolamarckismului nu pentru că veneau din regiuni subdezvoltate, unde nu aveau acces decât la idei depășite, și nici pentru că nutreau convingeri politice de stânga. Eugeniștii din America Latină au citit ideile lamarckiene În contextul politic și cultural sud-american, infuzat de tradiții religioase diferite și de practici locale de Îngrijire
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările aflate la periferie. Vezi Love, Crafting the Third World. 68. Mșihailț Mșanoilescuț, „Date rasiale românești”, Lumea nouă, vol. 10, nr. 5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
soft” (capital uman, capital social, capabilități etc). Ca un concept-cheie al gândirii politice contemporane, dezvoltarea s-a impus în anii 1950, momentul nașterii putând fi considerat discursul de investire al președintelui Truman (SUA, 1949) care susținea „dezvoltarea și creșterea zonelor subdezvoltate” (Voicu, 2002, p. 259). Impunerea dezvoltării sociale ca principiu al programelor politice contemporane a fost precedată de o serie de abordări teoretice (List, Marx, Weber și Parsons, printre alții) care au delimitat semnificațiile conceptului. Creșterea interesului pentru sistemele de indicatori
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
echilibrate a tuturor regiunilor țării, concretizând principiile ESDP. Printre problemele semnalate se numără: gradul redus de atractivitate a regiunilor, declinul activităților economice manifestat prin decuplarea unor zone de la procesul de creștere economică (zone miniere, zone rurale predominant agricole, zone tradițional subdezvoltate, centre monoindustriale), procesul greoi de descentralizare a responsabilităților administrative (servicii municipale, servicii de educație și sănătate). Pe baza PND a fost elaborat în 2006 Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR), ca instrument de direcționare a surselor de finanțare naționale, comunitare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale, exprimată în PND 2007-2013 sub forma unui obiectiv de sine stătător, se rezumă la menționarea zonelor cu probleme de dezvoltare pentru care sunt formulate obiective care vizează, în principal, sprijinirea economiilor regionale/locale afectate de restructurarea industrială sau tradițional subdezvoltate sau consolidarea rețelei de centre urbane cu potențial de dezvoltare, care ar contribui la diminuarea disparităților rural - urban. O explicație pentru acest lucru poate fi și faptul că documentele europene menționate și care au stat la baza elaborării celor românești
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială, egalitate. Apariția unor oportunități de dezvoltare: accesul la finanțările UE, apariția pentru o firmă a unor noi piețe. Deficit de dezvoltare. În societățile actuale orientate spre dezvoltare, diferitele societăți, grupuri sociale, zone/regiuni „sunt rămase în urmă”. Sunt societăți subdezvoltate (lumea a treia) sau „în curs de dezvoltare” - cu un deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa de a lichida decalajul. România secolelor XIX-XX oferă un exemplu excelent de formulare a decalajului de dezvoltare dintre ea și țările
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ea și țările considerate a fi dezvoltate. Populația de romi este un larg segment social cu deficit masiv de dezvoltare - educație, calificare, capacități de integrare competitivă într-o lume modernă, agravată de discriminări importante. În toate societățile există zone tradițional subdezvoltate. Atitudinea față de p.s. Societatea poate să ignore problemele sale. Intrând progresiv în criză, poate adopta soluții cu efecte negative, potențial dezastroase, poate oscila între abordarea unei soluții și ignorarea ei, sau poate adopta soluții suficient de eficiente. În societățile tradiționale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asupra unui nou fenomen al structurii urbane actuale, în care orașul este din ce în ce mai segmentat și exclusivist, unde trecerea dintr-o parte a orașului în alta devine din ce în ce mai problematică. Subdezvoltare - Mihnea Preotesi Conceptul de subdezvoltare. Istoric, definiții și clasificări. Țări dezvoltate , subdezvoltate și în curs de dezvoltare În limbajul comun, subdezvoltarea (s.) definește o stare de anormalitate. Fie că privește indivizii sau colectivităție, s. reprezintă definiția unei stări a acestora, considerată inferioară în raport cu o stare-reper, apreciată ca normală pentru momentul/stadiul respectiv
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stare-reper, apreciată ca normală pentru momentul/stadiul respectiv. În ceea ce privește indivizii, s. vizează elemente de ordin fizic sau psihic. În ceea ce privește țările, chiar dacă perspectiva este una din ce în ce mai complexă, indicatorii de bază ai s. rămân, în continuare, cei economici. Așadar, țările sunt considerate subdezvoltate dacă, în primul rând, sunt insuficient dezvoltate sub aspct economic. Indicatorii economici, chiar dacă sunt acompaniați de alte tipuri de indicatori, reprezintă indicatorii de bază utilizați în caracterizarea științifică a s.. Pe de altă parte, însuși conceptul de dezvoltare economică este unul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capabile de eforturi proprii de modernizare, o situație foarte diferită o prezintă așa-numitele țări din Lumea a Treia, lipsite de oportunități și resurse interne și, deci, incapabile de a iniția un proces de dezvoltare. În cazul acestor țări, cronic subdezvoltate, diagnosticarea, ca atare, și preocuparea pentru elaborarea de programe de dezvoltare apare ca urmare a conștientizării de către țările dezvoltate a pericolului creșterii discrepanțelor între țările bogate și cele sărace, discrepanțe generatoare de tensiuni internaționale în creștere, mai ales după cel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
după încheierea celui de-al doilea război mondial. Un moment important în acest sens l-a reprezentat discursul de investire al președintelui Truman, din ianuarie 1949, discurs în cadrul căruia acesta anunța celebrul punct IV, în care se preconiza sprijinirea țărilor subdezvoltate. Dacă problema de principiu a necesității acordării de asistență de către țările dezvoltate în vederea depășirii stării de subdezvoltare a așa-numitelor țări din Lumea a Treia a avut un ecou general favorabil în epocă, modul de repartizare a țărilor în cele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economice și sociale din țările Asiei și Pacificului, împarte țările în două mari categorii: țări industrializate și țări în curs de dezvoltare. Chiar dacă aceaste clasificări au cunoscut diverse nuanțe, o constantă a reprezentat-o localizarea geografică a statelor „cele mai subdezvoltate, între acestea aflându-se 28 de state din Africa subsahariană. Această listă (cf. Moldoveanu, , 1991, p. 17.) cuprinde , în general, statele lipsite de materii prime de bază: Ciad, Niger, Etiopia, Mauritania, Senegal, Somalia, Uganda, Republica Centraficană, Botswana etc. O altă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
17.) cuprinde , în general, statele lipsite de materii prime de bază: Ciad, Niger, Etiopia, Mauritania, Senegal, Somalia, Uganda, Republica Centraficană, Botswana etc. O altă regiune ce cuprinde un număr important de țări plasate de ONU pe lista a celor mai subdezvoltate țări este Asia de Sud-Est, cu țări precum : Afganistan, Bangladesh, Bouthan, Nepal, Laos. Dacă, în ceea ce privește cazul țărilor subsahariene, una dintre cauzele majore responsabile de adâncira discrepanțelor nu doar față de țările dezvoltate, ci și față de alte țări slab dezvoltate din zonă, este lipsa
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de-a doua grupă de țări, una dintre cauzele majore ale acestor discrepanțe este de ordin geografic: lipsa accesului la mare, caracteristică a patru dintre cele cinci țări enumerate mai sus (ONU, 1980, p. 142). De altfel, chiar dacă sintagmele „țări subdezvoltate” și „țări în curs de dezvoltare” sunt utilizate în multe cazuri ca interșanjabile, țări precum cele amintite mai sus continuă să fie denumite „subdezvoltate”, „țări din lumea a treia” sau „țări mai puțin dezvoltate”, care nu pot fi, practic, considerate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre cele cinci țări enumerate mai sus (ONU, 1980, p. 142). De altfel, chiar dacă sintagmele „țări subdezvoltate” și „țări în curs de dezvoltare” sunt utilizate în multe cazuri ca interșanjabile, țări precum cele amintite mai sus continuă să fie denumite „subdezvoltate”, „țări din lumea a treia” sau „țări mai puțin dezvoltate”, care nu pot fi, practic, considerate în curs de dezvoltare. Țările „în curs de dezvoltare”, deși sunt caracterizate de un venit național și un standard de viață relativ reduse, deși
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a treia” sau „țări mai puțin dezvoltate”, care nu pot fi, practic, considerate în curs de dezvoltare. Țările „în curs de dezvoltare”, deși sunt caracterizate de un venit național și un standard de viață relativ reduse, deși sensibil superioare celor „subdezvoltate” dețin, spre deosebire de cele din urmă, o infrastructură modernă și o structură a activității economice, în care sectorul primar tinde să fie depășit ca pondere de cel secundar și terțiar, cumulate. Indicatori ai subdezvoltării Odată cu rafinarea conceptului de s., tipologia țărilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dețin, spre deosebire de cele din urmă, o infrastructură modernă și o structură a activității economice, în care sectorul primar tinde să fie depășit ca pondere de cel secundar și terțiar, cumulate. Indicatori ai subdezvoltării Odată cu rafinarea conceptului de s., tipologia țărilor subdezvoltate devine mai nuanțată, într-o perspectivă multidisciplinară a abordării fenomenului s. Yves Lacoste, citat de Hossein Malek (Malek, 1992, p. 214) face, în cartea sa, Țările subdezvoltate, o sinteză a simptomelor subdezvoltării, realizând o convergență a pespectivei economice, sociologice, demografice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și terțiar, cumulate. Indicatori ai subdezvoltării Odată cu rafinarea conceptului de s., tipologia țărilor subdezvoltate devine mai nuanțată, într-o perspectivă multidisciplinară a abordării fenomenului s. Yves Lacoste, citat de Hossein Malek (Malek, 1992, p. 214) face, în cartea sa, Țările subdezvoltate, o sinteză a simptomelor subdezvoltării, realizând o convergență a pespectivei economice, sociologice, demografice, politologice și psihologice. Aceste simptome sunt : - insuficiența alimentară; - agricultura slab dezvoltată; - venitul național scăzut; - industrializarea redusă; - consumul scăzut de energie mecanică; - situația de subordonare economică; - sectorul comercial
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de dezvoltare a clasei de mijloc lărgește sfera de cuprindere a conceptului de subdezvoltare, s. socială reprezentând atât un efect al s. economice, cât și o cauză ce întreține spirala subdezvoltării. Pe de altă parte, definiția situației interne a statelor subdezvoltate este conectată cu poziția de state dominate a acestora în spațiul internațional al relațiilor de putere, dominație economică ce capătă forma dependenței economice. La baza acestei dependențe a țărilor subdezvoltate stă fenomenul colonial, având drept consecință realitatea postcolonială. Hossein Malek
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
subdezvoltării. Pe de altă parte, definiția situației interne a statelor subdezvoltate este conectată cu poziția de state dominate a acestora în spațiul internațional al relațiilor de putere, dominație economică ce capătă forma dependenței economice. La baza acestei dependențe a țărilor subdezvoltate stă fenomenul colonial, având drept consecință realitatea postcolonială. Hossein Malek sintetizează această situație astfel : „țările subdezvoltate sunt regiuni pe care țările industriale le-au colonizat sau exploatat, cea ce a determinat blocajul economiei lor, care s-a tradus în scăderea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
state dominate a acestora în spațiul internațional al relațiilor de putere, dominație economică ce capătă forma dependenței economice. La baza acestei dependențe a țărilor subdezvoltate stă fenomenul colonial, având drept consecință realitatea postcolonială. Hossein Malek sintetizează această situație astfel : „țările subdezvoltate sunt regiuni pe care țările industriale le-au colonizat sau exploatat, cea ce a determinat blocajul economiei lor, care s-a tradus în scăderea productivității (agricole și artizanale), întreruperea dezvoltării lor, adâncirea sărăciei și distorsiunea societăților” (Malek, 1992, p. 216
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
le-au colonizat sau exploatat, cea ce a determinat blocajul economiei lor, care s-a tradus în scăderea productivității (agricole și artizanale), întreruperea dezvoltării lor, adâncirea sărăciei și distorsiunea societăților” (Malek, 1992, p. 216) . Concluzia autorului citat este că țările subdezvoltate pot fi împărțite în două categorii: țări colonizate și țări colonizabile. Subdezvoltarea. Cauze și factori Modul în care este apreciată importanța relativă a factorilor endogeni sau a celor exogeni, ca determinanți ai s., generează două mari tipuri de abordări ale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dependenței, dezvoltate de Frank, Cardossso sau Wallerstein, privilegiază în demersul lor explicativ factorii externi, ca determinanți ai s., punând accentul pe relațiile de putere neechilibrate și inechitabile dintre state, relații ce generează și întrețin decalajele dintre statele dezvoltate și cele subdezvoltate. Abordările mai noi ale fenomenului s. conferă o importanță sporită stocului de capital social și celui de capital uman, ca indicator al dezvoltării. În ceea ce privește capitalul uman, operaționalizat prin stocul de educație, importanța educației pentru dezvoltare ca funcție vitală a societății
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în căutarea unui model de dezvoltare pentru a-și promova economiile naționale și a dobândi independența politică. Teoria modernizării încearcă să explice dezvoltarea socială (dezvoltare = modernizare) având în vedere două accepțiuni complementare: - schimbare socială progresivă, direcționată; - efortul întreprins de țările subdezvoltate pentru a depăși decalajul ce le separă de țările dezvoltate occidentale. Această teorie susține că societățile moderne sunt mult mai productive, iar persoanele aflate în nevoie beneficiază de o redistribuție a bunăstării. Organizarea și mobilizarea politică la un nivel superior
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]