340 matches
-
mare. Salmonidele au o carne roșcată fără oase, foarte gustoasă și de aceea sunt foarte mult pescuite și crescute în mod artificial. Forme fosile sunt cunoscute din cretacicul superior (acum aproximativ 100 de milioane de ani). Familia salmonidelor cuprinde 3 subfamilii cu 11 genuri și aproximativ 222 de specii. Ordenul Salmoniformes
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
ii (subfamilia Crocodylinae), sau crocodilii adevărați, sunt o subfamilie de reptile mari acvative, care trăiesc la tropice în Africa, Asia, America de Nord, America de Sud și Australia. Corpul crocodilului este acoperit cu plăci osoase, iar sistemul de circulație a păstrat unele caractere comune cu păsările
Crocodil () [Corola-website/Science/304220_a_305549]
-
ii (subfamilia Crocodylinae), sau crocodilii adevărați, sunt o subfamilie de reptile mari acvative, care trăiesc la tropice în Africa, Asia, America de Nord, America de Sud și Australia. Corpul crocodilului este acoperit cu plăci osoase, iar sistemul de circulație a păstrat unele caractere comune cu păsările. Animalele de azi trăiesc pe malurile apelor
Crocodil () [Corola-website/Science/304220_a_305549]
-
Pentru 1995, FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) a raportat o captură totală de aproximativ 959 300 t de carangide în regiunea centrală din vestul oceanului Pacific. Familia cuprinde aproximativ 148 de specii și 32 genuri. Patru subfamilii sunt recunoscute provizoriu ca urmare a unui studiu amplu făcut în 1984 de W. F. Smith-Vaniz (care le-a catalogat ca triburi). Fosilele datează din eocenul inferior. Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiește un singur gen și 2 specii:
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
este un gen de arbori și arbuști pereni din familia Asparagaceae, subfamilia Agavoideae. Acest gen cuprinde circa 40 - 50 de specii, vivace, originare din America de Nord, America Centrală și Indiile de Vest. are o tulpină caracteristică, lemnoasă, groasă și aspră, la extremitatea căreia se formează una sau mai multe rozete de frunze. În mediul
Yucca () [Corola-website/Science/306353_a_307682]
-
care aparține familiei percidelor. El este singurul reprezentant al genului "Romanichthys" și este înrudit îndeaproape cu genul "Zingel". Clasificarea percidelor propusă de Bruce B. Collette și Petru Bănărescu în 1977 corespunde mai bine filogeniei. Ei împart familia percide în 2 subfamilii: Percinae (tribul Percini și Etheostomatini) și Luciopercinae (tribul Luciopercini și Romanichthyini). Tribul Romanichthyini include 2 genuri: "Zingel" cu 3 specii ("Zingel zingel", "Zingel streber" și "Zingel asper") și "Romanichthys" cu o singură specie ("Romanichthys valsanicola"): Aspretele este în prezent considerat
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
in insula Sicilia , posibil Cynara cardunculus. Cuvântul a trecut în latină sub forma "cactus" prin scrierile lui Plinius cel Bătrân în Naturalis Historiæ unde a rescris descrierea lui Teofrast despre planta care creștea în Sicilia. Familia se divide în patru subfamilii: Pereskioideae, ( care are frunze bine formate) Opuntioideae (din care aparține Opuntia sau "nopal"), Maihuenioideae și Cactoideae. Există mai mult de 200 de genuri de cactuși ( si aproximativ 2500 specii), cea mai mare parte sunt adaptate climei aride.
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
le (Cercopithecidae) (din greceaca "kerkos" = coada (unui animal) + "pithēkos" = maimuță) este o familie de maimuțe catariniene patrupede, plantigrade, arboricole și terestre cu coadă neprehensilă, lungă sau rudimentară, cuprinzând cercopitecul, macacul, pavianul, magotul etc. le se împart în două subfamilii: cercopitecine ("Cercopithecinae") și colobine ("Colobinae"). Au o talia mijlocie. Blana este bogată, dar mai puțin deasă decât la platirinieni. Fața aproape lipsită de păr. Musculatura feței nu permite mimică. Coada este lungă, subțire, dar poate lipsi de multe ori și
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
este diversă: de la hipogină - (superioară), la perigină și epigină (inferioară), cînd se afundă în receptacul, cu care concrește sau nu. Fructul poate fi poliachenă, polifoliculă, drupă, polidrupă sau baciform (poamă). Datorită variabilității receptaculului, gineceului și fructului, se pot delimita 4 subfamilii. - Subfamilia Spiraeoideae. Florile sunt actinomorfe și au receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere sau concrescute la bază. Fructul este o foliculă, formată din 1-5 carpele. Frunzele sunt simple sau compuse, dispuse altem. Formula florală este: *K5
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
diversă: de la hipogină - (superioară), la perigină și epigină (inferioară), cînd se afundă în receptacul, cu care concrește sau nu. Fructul poate fi poliachenă, polifoliculă, drupă, polidrupă sau baciform (poamă). Datorită variabilității receptaculului, gineceului și fructului, se pot delimita 4 subfamilii. - Subfamilia Spiraeoideae. Florile sunt actinomorfe și au receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere sau concrescute la bază. Fructul este o foliculă, formată din 1-5 carpele. Frunzele sunt simple sau compuse, dispuse altem. Formula florală este: *K5 C5
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
iar carpelele sunt libere. Fructele nu sunt umflate și se deschid numai de-a lungul suturii ventrale. S. Ulmifolia, crește în regiunile montane, iar S. x vanhouttei, cu flori albe, grupate în corimbe simple, este mult cultivată în scop ornamentală - Subfamilia Rosoideae. Sunt plante lemnoase sau erbacee, anuale sau perene, cu frunze simple sau compuse, care au stipele persistente. Florile au un receptacul plan, conic sau concav și sunt hipogine sau epigine, de tipul 5 (rar 4). Unele genuri prezintă calicul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
spontan, dar sunt cultivate pentru fructele lor. Frunzele speciilor din genul Fragaria conțin taninuri, avînd proprietăți astringente și antidiareice. În medicina empirică sunt utilizate în icter, ca diuretice și depurative, ca antispastice etc. Din fructe se prepară gem și dulceață - Subfamilia Maloideae (Pomoideae). Include arbori cu frunze simple, alteme, cu stipele caduce. Florile sunt actinomorfe și au un receptacul concav, gineceul fiind format din 5(2) carpele libere, care la maturitate concresc cu receptaculul și formeazâ fructul fals, baciform numit poamă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
fructe false deoarece partea cărnoasă provine din receptacol). Atît fructele, cît și frunzele și florile, au multiple utilități terapeutice. Acționează asupra sistemului nervos central, avînd efecte simpaticolitice, vasodilatatoare și hipotensive. Au rezultate benefice și în anghina pectorală. Tot din această subfamilie fac parte genurile: Pyrus (păr), cu staminele roșii; Cydonia (gutui), la care fructul conține sclereide; Crataegus (păducel); Sorbus (scoruș); Chaenomeles (gutui japonez); Mespilus (moșmon) etc. - Subfamilia Prunoideae. Sunt arbori sau arbuști cu frunze simple și flori solitare sau grupate în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
simpaticolitice, vasodilatatoare și hipotensive. Au rezultate benefice și în anghina pectorală. Tot din această subfamilie fac parte genurile: Pyrus (păr), cu staminele roșii; Cydonia (gutui), la care fructul conține sclereide; Crataegus (păducel); Sorbus (scoruș); Chaenomeles (gutui japonez); Mespilus (moșmon) etc. - Subfamilia Prunoideae. Sunt arbori sau arbuști cu frunze simple și flori solitare sau grupate în inflorescențe. Receptaculul florii este concav, tubulos sau infundibuliform, nu participă la formarea fructului. Androceul este format din 20-30 stamine, iar gineceul este redus la o singură
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mari și mai lung pedunculate, grupate în umbele sau corimbe sirnple. C. avium (cireș sâlbatic) are fructele drupe sferice, dulci-amărui. C. vulgaris Mill. (vișin) are fructe astringente. În medicina populară se folosește și scoarta, ca febrifug și antigutos. Din această subfamilie mai fac parte genurile: Armeniaca (cais), Amygdalus (migdal), Padus (mălin). Este format din plante lemnoase sau erbacee, cu rădăcini ce fac simbioză cu bacterii fixatoare de azot atmosferic. Florile sunt de obicei zigomorfe, pentamere, cu androceu gamostemon sau dialistemon și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
semințe, variate ca formă și mărime. Conțin în structura lor biochimică numeroși alcaloizi: taninuri, saponine etc., motiv pentru care unele sunt toxice. Luând în considerare tipul de androceu, se poate face o grupare a genurilor din această familie în următoarele subfamilii: - Subfamilia Sophoroideae, cu androceu dialistemon (cele 10 stamine sunt libere). Genul Sophora cuprinde numeroase specii lemnoase sau erbacee, cultivate pentru valoarea lor ornamentală sau meliferă. Au frunze imparipenat-compuse, florile sunt alb-gălbui, iar pe tulpini și pe ramuri nu au spini
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
variate ca formă și mărime. Conțin în structura lor biochimică numeroși alcaloizi: taninuri, saponine etc., motiv pentru care unele sunt toxice. Luând în considerare tipul de androceu, se poate face o grupare a genurilor din această familie în următoarele subfamilii: - Subfamilia Sophoroideae, cu androceu dialistemon (cele 10 stamine sunt libere). Genul Sophora cuprinde numeroase specii lemnoase sau erbacee, cultivate pentru valoarea lor ornamentală sau meliferă. Au frunze imparipenat-compuse, florile sunt alb-gălbui, iar pe tulpini și pe ramuri nu au spini. S.
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
vaselor capilare și intervine în procesele "redox" din organism. Se recomandă în edeme cardiace, în insuficiență hepatică (reglează metabolismul glucidic), în oftalmologie (în retinopatia diabetică). Tot din această grupă face parte și Myraxylon balsamum (arborele de balsam), originar din Peru. - Subfamilia Genistoideae, cu androceu monodelf (cele 10 stamine sunt unite într-un singur mănunchi). Au flori galbene, grupate în raceme, iar păstăile sunt lineare. Părțile aeriene ale plantei conțin principii amare, cu efect depurativ și cu utilizări în medicina populară în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Țânțarii anofeli (), numit și „țânțarul malariei” sau a febrei de baltă, sunt un gen de țânțari care fac parte din subfamilia Anophelinae. Genul cuprinde 420 de specii din care circa 40 de specii transmit malaria. Acești țânțari sunt mici, având dimensiuni de aproximativ 6 mm și au un corp firav. Când sunt așezați au poziția corpului oblică, caracteristică, într-un unghi
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
Muroidea, având ca tip hârciogul. Acesta familie include hârciogii, șoarecii de câmp, lemingii, șobolanii și șoarecii din Lumea Nouă. le sunt răspândiți în întreaga Lumea Nouă, Asia și Europa. Sunt descrise 112 de genuri, 580 de specii, clasificate în 5 subfamilii existente: "Arvicolinae", "Cricetinae", "Neotominae", "Sigmodontinae", "Tylomyinae" și o familie extinsă, "Democricetodontinae". Sunt rozătoare de talie mică. Lungimea corpului de la 5 cm la hamsterii pitici ("Baiomys") până la 40 cm la bizam ("Ondatra zibethicus"). În cadrul familiei, se pot distinge trei grupuri de
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
din oligocenul inferior până în prezent în America de Nord, din miocenul superior până în prezent în America de Sud, din eocenul superior până în pleistocenul inferior în Europa și din miocenul inferior până în prezent în Asia. Prin strămoșii lor se înrudesc cu ursidele și canidele. Două subfamilii erau recunoscute în mod tradițional în clasificările mai vechi: "Ailurinae", cu un singur gen existent "Ailurus" (panda mică), găsită în Himalaia și părțile adiacente din Asia estică și "Procyoninae", cu 6 genuri existente, care sunt răspândite în zonele temperate și
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
mai vechi: "Ailurinae", cu un singur gen existent "Ailurus" (panda mică), găsită în Himalaia și părțile adiacente din Asia estică și "Procyoninae", cu 6 genuri existente, care sunt răspândite în zonele temperate și tropicale din Emisfera de Vest. În prezent subfamilia "Ailurinae" este ridicată în rang de familie, familia "Ailuridae". Familia procionide cuprinde 6 genuri și 14 specii existente:
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
sau lipanii este un gen de pești teleosteeni dulcicoli din familia salmonide ("Salmonidae"), fiind singurul gen din subfamilia timaline ("Thymallinae"), răspândiți în regiunea holarctică (afară de vestul Americii de Nord) și în bazinul Amurului. Sunt pești de dimensiuni medii, cu corp alungit, în secțiune oval, comprimat lateral și cap relativ mic, conic. Au corpul acoperit cu solzi mijlocii (70-110 pe linia
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
Pisica de casă, pisica domestică sau mâța (Felis catus sau Felis silvestris catus) este un mamifer din ordinul carnivorelor, familia "Felidae", subfamilia "Felinae". Este alături de oameni de peste 9500 ani și în prezent este cel mai cunoscut animal domestic în toată lumea. Pisica domestică este foarte apropiată de pisica sălbatică europeană ("Felis silvestris silvestris"), ca și de pisica sălbatică africană ("Felis silvestris libyca"), împreună
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
Virusul Epstein-Barr (virus EB, EBV, Herpesvirusul uman 4) este un herpesvirus din genul "Lymphocryptovirus" (subfamilia "Gammaherpesvirinae", familia "Herpesviridae") care provoacă mononucleoza infecțioasă; se asociază cu limfomul Burkitt și carcinomul nazofaringian. A fost numit după Michael Anthony Epstein, medic englez (n. 1921) și Yvonne Barr, virolog englez (n. 1932). Virusul Epstein - Barr (EBV, cunoscut, de asemenea
Virus Epstein-Barr () [Corola-website/Science/325918_a_327247]