265 matches
-
a lungul rândurilor de față: acela de a atrage atenția asupra geografiilor simbolice, a perspectivelor metodologice și a rezultatelor științifice pe care acest nou domeniu de cercetare le poate aduce În studiul identității și al alterității. Orice patrie, orice „Transilvanie”, subiectivă prin definiție, poate fi Înțeleasă și explicată mai bine În calitatea ei de geografie simbolică. Capitolul II Transilvania sub semnul Întrebărilor: dezbateri despre naționalism, istorie și identitate Transilvania federală: o frumoasă iluzie Și astăzi, ca și altădată, Transilvania este gândită
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996. Mitu, Sorin; Gogâltan, Florin (coord.), Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Cluj-Napoca, 1996. Molnár, Gusztáv, Az erdélyi kérdés șProblema transilvanăț, În Magyar Kisebbség, 1997, nr. 3-4. Mungiu-Pippidi, Alina, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999. Munteanu, Romul (coord.), La culture roumaine à l’époque des Lumières, vol. I-II, Editura Univers, București, 1985. Murgescu, Bogdan, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL, București, 2000. Muțiu, Maria, „La participation des régiments
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Anderson, Imagined Communities: Reflections on the Origin and Spread of nationalism, Verso, New York, NY - toate apărute În 1983. Vezi considerațiile introductive ale lui Dan Berindei, În Istoria românilor, vol. I, Academia Română, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. XIX. Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999, p. 11. Pentru critica și deconstrucția acestei tendințe, vezi Sorin Antohi, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Editura Nemira, București, 1997, pp. 306-310: Discursul patologiei colective. Bogdan Murgescu, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL Educațional
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Reprezentările cu privire la Transilvania, aparținând culturii române sau maghiare, au fost analizate de Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 193-230; Alina Mungiu, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999; Gabriel Andreescu, Gusztáv Molnár (coord.), Problema transilvană, Editura Polirom, Iași, 1999; László XE "László" Kürti, The Remote Borderland. Transylvania in the Hungarian Imagination, State University of New York Press, Albany, 2001. Vezi Deér József XE "József" , Tamás
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
265 (echivalent al postmodernismului secolului XX, după opinia lui Durand), dar și revirimentul mitologiilor clasice, prin Wagner, Zola, Freud, Mann, Joyce, iar "ceea ce credeam a fi obiectivitatea pozitivă și indubitabilă a narațiunii istorice nu este decât o mitologizare partizană și subiectivă".266 Lucian Boia formulează la rândul său un diagnostic cauzal pertinent, când notează că înainte de secolul al XVIII-lea lumea era stabilă, organică, dată (ulterior ea trebuie inventată cu fiecare generație), dubla necesitate umană, de protecție și de speranță, care
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Grigorovici, op. cit., p. 20 footnote>. De la această regulă nu face excepție infracțiune prevăzută de articolul 246 Cod Penal. În cazul acestei infracțiuni, locul și timpul sunt determinate, în principiu, de sediul unității și de orele de serviciu. II.8. Latura subiectivă Componenta de bază a laturii subiective, vinovăția constă în atitudinea psihică (deci a conștiinței și voinței) a făptuitorului față de faptă și de urmările sale<footnote Constantin Mitrache, op. cit., p. 95, Constantin Bulai, op. cit., p. 206 footnote>. Pentru existența infracțiunii prevăzută
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
un naturalism care și-a propus pentru sine însuși, în cele din urmă, un scop imposibil de atins, nu numai pentru că lumea este indeterminată dar chiar și pentru că subiectivitatea sau amintirile impresioniste despre lume trebuie să fie în alegerea lor subiectivă indeterminate. Așa cum nota Donald Pizer, "în Crumbling Idols Garland folosește termenii de impresionism și de veritism interșanjabil" (Realism and Naturalism 93). Deci adevărul veritismului este legat de subiectivitatea impresiei. În articolul din Scribner's rolul subiectivității este reflectat în "alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
apropiere oamenii aruncau în insurgenți cu obiecte mărunte și pungi cu apă ("2000 Reds" 1). Referitor la același incident, Wilson scria în articolul său semnat la sfârșit (semnătura situată la sfârșitul articolului evocă forma epistolară, mai familiară și, implicit, mai subiectivă), publicat în The New Republic la 11 februarie: "O persoană aflată la un etaj superior al clădirii Sun Building aruncă o pungă de hârtie plină cu apă înspre mulțimea din jurul statuii. Punga se desface în aer, iar oamenii se uită
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În cazul jurnalismului, teza de bază care a ajuns să domine practica celor mai mulți jurnaliști în America în acest secol, este conceptul de "obiectivitate", care trebuie să excludă, datorită unor considerații cât se poate de serioase, discursul atât sub forma lui subiectivă cât și a jurnalismului literar narativ. O dominație formală asemănătoare a fost practicată în lumea academică a jurnalismului și mai târziu în lumea academică a mass-mediei, o hegemonie critică bazată pe conceptul de "obiectivitate" care are la bază o paradigmă
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
contemporane, București, 2001, 71-74, 100-102, 147-150; George Cușnarencu, Viața unui ambasador la Atena, „Magazin”, 2002, 31 ianuarie; Georgeta Filliti, Diplomația prin cultură, „Curierul național”, 2002, 8 martie; Dan Grigorescu, Valoarea sincerității, „Curierul național”, 2002, 8 martie; Ion Dodu Bălan, Literatura subiectivă sau Radiografia unui suflet, „Palatul justiției”, 2002, 8; Sultana Craia, Amintirile unui diplomat scriitor, „Diplomatic club”, 2002, 8; Nicolae Mareș, Autentic curs de inițiere în ABC-ul diplomației, „Diplomatic club”, 2002, 8. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
De ce acestea nu ar fi valabile și în cazul animalelor ? O linie investigativă pe care, de fapt, cu pași siguri, respectivele procese psihice abordate și descrise la animale au fost progresiv rupte de natură, au fost golite de substanța lor subiectivă naturală, pentru ca în mod nejustificat să fie trecute într-o lume semantică de reflectare proprie doar omului, dobândită de el în antropogeneză. A fost o tendință care, sub influența progresului social, a încercărilor reușite de studiere experimentală a comportamentului, a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
rând cu demersurile de natură obiectivă care construiesc conceptele metodologice și regăsindu-se apoi la punctele de răscruce ale traiectoriei oricărei cercetări. Există un ingredient auto-referențial de fundal în fiecare angajare investigatoare care articulează înaintarea și care luminează prin mediere subiectivă opțiuni și strategii. El este elementul individual care face posibilă alcătuirea unui for de dezbatere și instanță verificatoare permanentă care punctează etape și încununează opera. El este participantul tăcut al unui univers de idei care poartă cu sine, în pofida neutralității
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și până la străfulgerările geniului, disponibilitatea expresivă a artistului se hrănește din individuația unor principii ale reflexivității, adică primește contribuția în mod surprinzător "calculată" a instanței regulative supreme. De aceea, în virtutea unui paralelism frecvent utilizat, conștiința de sine reproduce la scară subiectivă o intervenție de natură pan-spiritualistă a idealității în materia umanității istorice și reia cu arme individuale tema legăturii strânse care trebuie să existe între talent și cenzorul său. Apoi, simetric, receptorul creației artistice reverifică în forul său interior, într-
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
altă opinie îl explică drept o privare de toate plăcerile unei vieți normale. De asemenea, este invocată și opinia conform căreia prejudiciul de agrement are o dublă natură - obiectivă (ca prejudiciu fiziologic, reflectând neplăceri și neajunsuri datorate atingerilor fizice) și subiectivă (reflectând sentimentele victimei în raport cu starea sa și cu perceperea restrângerilor pe care acel prejudiciu i le provoacă).1 Atingerea unui interes legitim, și nu a unui drept prevăzut de lege al pacientului permite repararea prejudiciului dacă se constată, și în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
doua ipoteza - față de ordinea rangurilor că lege a vieții. Indiferent dacă argumentația se plasa în registrul conformității teologice sau al condiționării vitaliste generice, individul era justificat printr-o relație supraordo-natoare, care-l determina comportamental și volitiv independent de rațiunea lui subiectivă 4. Atâta timp cât astfel de aserțiuni le făceau metafizicienii sau "literații" - în accepțiunea franceză a termenului -, nefiind autentificabile decât că exercițiu de coerență doctrinara, puteau fi tratate că opinii, ca puncte de vedere sub semnul relativului, asadar promovarea lor în practică
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
pe care îl face vizibil ca apariție imprevizibilă. În densitatea însăși a ființei sale există un raport de la sine la sine: el este identic cu aparența sa, dar aparența sa este aparența unei lumi"34. Aparență care se afirmă, se subiectivează ca lume posibilă care ne afectează și în orizontul căreia suntem chemați să intrăm, ca în propria noastră profunzime, brusc dezvăluită. Ce se deschide aici e un început, dar nu orice început, precum cel care definește faptele derizorii, trecătoare ale
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fenomenologice, inițiată de Edmund Husserl, la studiul fenomenelor educaționale. S-a realizat în acest fel o depășire radicală a experimentalismului behaviorist și a raționalismului eficientist. În anii ’70, cercetarea curriculară sesizase „natura duală” a fenomenelor și proceselor educaționale: obiectivă și subiectivă în același timp. Aplicarea metodelor folosite în științele naturii la studiul fenomenelor pedagogice lăsa neacoperită latura subiectivă a acestora. Or, caracterul eminamente uman al educației era conferit de rolul decisiv al conștiinței. Prin definiție, educația este un proces conștient. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumii; gândirea postformală și curriculumul; dezintegrarea culturală postmodernă și curriculumul; confuzia dintre realitate și imaginea realității; condiția patologică a lumii postmoderne; hipererotismul și educația sexuală; realitatea spectaculară și teleeducația; ludismul postmodernist și educația; „spectacularizarea” (spectacularization) războaielor și educația irenologică; rezistența subiectivă și educația. Cele mai importante personalități ale teoriei curriculumului care s-au aplecat asupra impactului acesteia cu postmodernismul, poststructuralismul și deconstructivismul sunt: Peter Taubman (1982, 1990); Jacques Daignault (1992); Cleo Cherryholmes (1988); jan jagodzinski (sic!) (1992); Clermont Hauthier (1986, 1992
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
veacului al XII-lea, analizînd felul în care universaliile se formează în minte, intră în contact direct cu filosofia și chiar cu psihologia. El urmărește minuțios drumul pe care obiectele exterioare, «lucrurile singulare», îl parcurg de la realitatea obiectivă spre cea subiectivă pînă să devină specii și genuri, concepte. De la imaginile lucrurilor venite prin simțuri, doar prin gîndire se poate sesiza natura lucrurilor. ). (Oamenii care numai prin simțuri cunosc lucrurile abia urcă, sau nu urcă niciodată pînă la o înțelegere clară de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea instrumentală (Zajonc, R., 1972). Comunicarea accidentală se caracterizează prin transmiterea întâmplătoare de informații care nu sunt vizate expres de emițător și care, cu atât mai puțin, sunt destinate procesului de învățare dezvoltat de receptor. Spre exemplu, constatarea lipsei
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a demonstrat inițial expectanțe greșite despre o altă persoană (actorul), va acționa, în baza acestor expectanțe în așa fel încât va determina actorul să i le confirme prin comportamentele sale. Expectanța, unul din elementele fundamentale în aceste dinamici, reprezintă „probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită sau explicită privind apariția unui rezultat, voluntar sau nu, ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului cognitiv al subiectului, în procesul de structurare a situației în care se găsește și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
altă etnie maghiară, din Transilvania, cu nivele intermediare de încredere în partide, care consideră că țara merge într-o direcție greșită, cu nivel mai ridicat de modernitate. De asemenea, aceste persoane sunt interesate de politică, au un nivel de cunoaștere subiectivă mai scăzut, care cred că salariile parlamentarilor sunt prea mari, că alegerile determină guvernul să fie atent la părerile oamenilor și că alegătorii au de unde alege, însă consideră că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, cu sentimente ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sau legislatorul mișcării gîndirii. Procedînd în acest fel, spune roveretanul, Kant mută subiectivitatea din omul individual la omul universal, neieșind totuși dinăuntrul subiectului, oferind astfel o cunoaștere pe care el (Kant) o numește obiectivă, dar care, în realitate, este tot subiectivă 6. Rezultatul direct, afirmă Rosmini, nu poate fi altul decît introducerea în inima cunoașterii umane a germenului scepticismului total sau al nihi-lismului7. Consecințele se vor răspîndi apoi foarte rapid în disciplinele apropiate de filosofie (morală, politică, drept), în literatură, educație
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la Harvard, și chiar așa s-a întâmplat până la urmă. Ei erau apropiați și pentru că erau monarhiști și pentru legătura cu tatăl lui Andrei, din tinerețe. IV. Cât a reușit anticomunismul ? Restaurația și mersul tranziției • Propaganda fesenistă anti‑ maghiară • Transilvania subiectivă • Restituirile, o cauză pentru eternitate • Președintele care a dezamăgit V.A. : Deși suntem la a patra întâlnire, cred că am ajuns prea repede destul de departe fărĂ să vorbim de un ele‑ ment foarte important care s-a petrecut în ’90
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Dar și ei aveau unele pretenții exagerate. Dar fapt este că prezența lor la guvernare a schimbat ceva din situația moștenită. Datorită acestei politici înțelepte au fost numiți prefecți maghiari, miniștri maghiari. Și eu, când lucram la cartea mea, Transilvania subiectivă, timp de patru ani am pus aceeași întrebare de sondaj, ca să văd că și datorită nouă și felului în care prezentam noi la TVR chestiunea cu maghiarii lucrurile se schimbaseră. Pentru că a fost una din cauzele cele mai importante pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]