264 matches
-
Adjectivul nehotărât tot (toată) cu funcția de atribut în frază ne dă prilejul să explicăm un interesant fenomen morfologic generat de sintaxă. Este vorba de pronumele relativ compus toți cei ce (care), toți câți (toate câte) în funcție de subiect în subordonata subiectivă sau obiectivă directă pe care o determină atributul predicativ: Să vie sănătoși toți cei care au plecat. Să-i găsim sănătoși pe toți cei care au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
45, op. cit.) Schimbând structura gramaticală a frazei de mai sus (nerespectând limitele sinonimiei sintactice), putem exprima aceeași realitate istorică, evocată cu dreptate de poet: Se făcură toți o apă și-un pământ cei care veniră., frază în care am introdus subiectiva cei care veniră pe care o determină atributul predicativ toți, prezent chiar și în versul lui Eminescu. Scoțând pe toți din interiorul locuțiunii verbale, putem spune: Se făcură o apă ș-un pământ toți, cei care veniră., frază în care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiect în regentă: Forumul merită să fie privit. 4. Elipsa auxiliarului pasiv și suprimarea conjuncției să: Forumul merită privit. (2) Dincolo de limitele acelei dulci-amare victorii, comentariile se cuvin rostite. Acest enunț derivă, de asemenea, dintr-o construcție impersonală cu subordonată subiectivă activă: Se cuvine / ca cineva să rostească comentariile. Pentru obținerea construcției cu dublul subordonat simultan, s-au efectuat următoarele transformări: 1. Pasivizarea: Se cuvine comentariile să fie rostite de cineva. 2. Suprimarea agentului: Se cuvine comentariile să fie rostite. 3
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de acest gen devin ambigue. În asemenea situații, se va lua pentru examinare un context mai amplu. Revenind la structurile cu verbul a (se) părea, menționăm că acesta acceptă dubla posibilitate de stabilire a legăturii între propoziția impersonală și cea subiectivă: atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Se) pare că este rezolvată problema. „Când construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură pasivă (ca în aceste două enunțuri), procesul de derivare constă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pare / că localitatea este aproape. Localitatea (se) pare aproape. Astfel de construcții au o frecvență mică în limbă, deoarece existențialul restrânge clasa de actualizare a dublului subordonat simultan la adverbul de loc”. Prin urmare, în structura de bază, propoziția subordonată subiectivă poate avea structură pasivă sau activă, cea din urmă fiind materializată fie printr-un copulativ, fie printr-un existențial. Menționăm că, în procesul pasivizării (acolo unde există), construcțiile în cauză acceptă atât un conjunctiv pasiv cu a fi (Ex.: Pasivizarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
forme, cât și de noile nevoi apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de creație a puberului, devine și mai acută la adolescent, luând forma creației cu valoare socială, nu doar subiectivă. Ceea ce caracterizează activitatea intelectuală a adolescenților este modificarea ei structurală prin dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea curiozității spre explicitarea complexă a fenomenelor. În această perioadă abordarea filosofică devine predilectă, concomitent cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
al analizei. Teoria prezentată aici este un instrument pentru a face descrieri, și de aici înainte interpretări, discuții ea nu pretinde nicidecum să aducă obiectivitate sau certitudine, "a fi adevărat" sau "a se dovedi fals". Admițîndu-se că interpretarea este atît subiectivă cît și susceptibilă de constrîngeri culturale încadrări care dau procesului interpretării un interes mai general, analiza narativă se transformă într-o activitate de "analiză culturală"; aceasta, chiar dacă obiectul de studiu este doar literar. Pentru subliniere, voi răspîndi alte cîteva exemple
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și rușine s-o vorbim în familie [... ]. [EXCESELE FONETISMULUI] 2291 nenorocirea noastră a făcut ca acel om să fie neamț (destul pentru ca să treacă de autoritate - românii dau foarte mult pe părerea străinilor). Această părere a bietului neamț, în sine foarte subiectivă, a fost apucată c-o adevărată furie de fonetiștii noștri - nici un cuvânt nu li mai era destul de românesc - deși toată procedura se-ntemeia pe-o eroare și pe necunoștința stadiilor prin care trece o limbă în decursul vieții (dezvoltării) sale
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
factuale, pune la dispoziția lectorului o informație organizată, ca expresie a raportării sale la obiectul polemicii. În termenii aceluiași Gérard Genette, polemistul, în calitate de observator, se raportează diferențiat, plecând de la un grad zero al focalizării care trimite la dubla sa plasare: subiectivă ("narator intradiegetic", fiind el însuși personaj al narațiunii) și obiectivă ("narator heterodiegetic, care povestește lucruri întâmplate altora). În ceea ce privește celelalte două modalități de focalizare (internă și externă) evidențiate de Genette, ele exprimă, în grade diferite, o metareferențialitate, în sensul literaturizării discursului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se realizează, paradoxal, tocmai cu materialul și elementele unei violente transfigurări"6. Ambivalența metodei artistice este în acord cu dubla funcționalitate a textului caragialian, de redare fidelă a unor împrejurări limitat istorice, sondând, în același timp, substratul etern-umanului. Obiectivă și subiectivă totodată, realistă, dar și fantastică, alcătuită simetric din comic și tragic, opera lui Caragiale transmite în aceeași măsură "o nesecată și neegalată bună-dispoziție, ca și o gravă înfiorare dramatică"7, punând permanent problema raportului iluzie-realitate prin situații în același timp
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
265 (echivalent al postmodernismului secolului XX, după opinia lui Durand), dar și revirimentul mitologiilor clasice, prin Wagner, Zola, Freud, Mann, Joyce, iar "ceea ce credeam a fi obiectivitatea pozitivă și indubitabilă a narațiunii istorice nu este decât o mitologizare partizană și subiectivă".266 Lucian Boia formulează la rândul său un diagnostic cauzal pertinent, când notează că înainte de secolul al XVIII-lea lumea era stabilă, organică, dată (ulterior ea trebuie inventată cu fiecare generație), dubla necesitate umană, de protecție și de speranță, care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sau legislatorul mișcării gîndirii. Procedînd în acest fel, spune roveretanul, Kant mută subiectivitatea din omul individual la omul universal, neieșind totuși dinăuntrul subiectului, oferind astfel o cunoaștere pe care el (Kant) o numește obiectivă, dar care, în realitate, este tot subiectivă 6. Rezultatul direct, afirmă Rosmini, nu poate fi altul decît introducerea în inima cunoașterii umane a germenului scepticismului total sau al nihi-lismului7. Consecințele se vor răspîndi apoi foarte rapid în disciplinele apropiate de filosofie (morală, politică, drept), în literatură, educație
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cel însărcinat cu activitatea de pază, de proiectare, producere, instalare și întreținere a mijloacelor de protecție sau a sistemelor de alarmă. Subiectul pasiv este statul. 3. Latura obiectivă este acțiunea sau inacțiunea celor însărcinați cu obținerea autorizației respective. 4. Latura subiectivă o constituie intenția directă de a nu depune diligențele necesare în vederea obținerii autorizației; cu bună știință continuă executarea activităților respective deși cunoaște că în speță s-au dispus măsuri de suspendare a activității sau de anulare a autorizației. Această infracțiune
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
statul. 3. Latura obiectivă o constituie acțiunile de implicare în activitățile de executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă, acțiuni de forță sau opunerea la desfășurarea de acțiuni privind restabilirea ordinii de drept de către autoritățile publice competente. 4. Latura subiectivă o constituie intenția directă ca formă a vinovăției. CONTRAVENȚIA 1. Reglementare juridică a) Definiția și trăsăturile contravenției Contravenția este fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță și hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a Consiliului
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
constrângere morală sau fizică. Mijloacele enumerate în text prin care se realizează acțiunea adiacentă trebuie să fie săvârșite de făptuitor cu scopul de a înlesni comiterea furtului pentru păstrarea bunului furat, înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru asigurarea scăpării făptașului. Latura subiectivă intenție directă Tentativa se pedepsește, iar infracțiunea se consideră consumată în momentul în care executarea acțiunii principale a fost dusă până la capăt, făptuitorul a intrat în posesia bunului prin violență, amenințare etc. și s-a produs urmarea imediată. 2.3
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
a fost distrus sau cea care avea un drept asupra acelui bun (locatarul, creditorul gajist, uzufructuarul). Latura obiectivă este constituită din acțiuni ca distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuințare, împiedicarea luării unor măsuri de conservare ori de salvare. Latura subiectivă o reprezintă intenția directă sau indirectă. Tentativa se pedepsește. Infracțiunea se consumă în momentul în care acțiunea a fost dusă până la capăt și s-a produs urmarea imediată. 2.5. b. Distrugerea calificată. Definiția acestei infracțiuni este consemnată în dispozițiile
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
primirea, deținerea, folosirea, modificarea, înstrăinarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare și a altor materiale radioactive, amenințarea). Cerința este ca acțiunile să fie efectuate fără drept. Urmarea imediată crearea unei stări de pericol pentru valorile apărate de lege. Latura subiectivă o constituie intenția directă sau indirectă. Tentativa se pedepsește, iar infracțiunea se consumă în momentul în care acțiunea a fost dusă până la capăt și s-a produs urmarea imediată. 2.3. Nerespectarea regimului materialelor explozive Această infracțiune este definită de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de bunuri); orice altă faptă prin care se pricinuiește pierderea unu astfel de bun. În toate cazurile enumerate, acțiunea trebuie să aibă drept consecință pierderea efectivă și definitivă a bunului pentru patrimoniul cultural național sau pentru fondul arhivistic național. Latura subiectivă o constituie intenția. Dacă făptuitorul se află în eroare cu privire la apartenența bunului, operează dispozițiile cu privire la eroarea de fapt. Tentativa nu se pedepsește. Infracțiunea se consumă în momentul în care acțiunea a fost dusă până la capăt și s-a produs urmarea
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
foloase, în cazul luării de mită). La unele dintre aceste infracțiuni (abuzul în serviciu, neglijența în serviciu), latura obiectivă se poate realiza printr-o acțiune (îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu), sau printr-o inacțiune (neîndeplinirea acestor îndatoriri). d. Latura subiectivă Infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul se săvârșesc, de regulă, cu vinovăție, sub forma intenției. Sunt și infracțiuni din această categorie care se săvârșesc din culpă (neglijență în serviciu, neglijență în păstrarea secretului de stat). Infracțiunile de serviciu sau în legătură cu
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
autor a unui act, actul să fie ilicit, iar banii sau foloasele primite să fie necuvenite. Primirea banilor sau a altor foloase se poate face direct sau printr-o persoană interpusă, care poate să răspundă pentru instigare sau complicitate. Latura subiectivă infracțiunea se săvârșește numai cu intenția directă sau indirectă. Tentativa nu se pedepsește. Infracțiunea se consumă instantaneu, în momentul în care făptuitorul, după îndeplinirea actului, primește bani sau alte foloase necuvenite și s-a produs urmarea imediată. INFRACȚIUNI CONTRA VIEȚII
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
o îmbibație alcoolică peste limita legală sau care se află în stare de ebrietate) sau altă persoană aflată în exercițiul profesiei sau meseriei (profesionist, meseriaș etc.) Latura obiectivă este acțiunea sau inacțiunea prin care se produce moartea unei persoane. Latura subiectivă o reprezintă culpa (ușurința, neglijența) chiar și dacă culpa este comună (autor și victimă). Răspunderea penală este înlăturată în cazul culpei exclusive a victimei. 2.5. Lovirea sau alte violențe. Această faptă este prevăzută în art. 180 C.p. și este
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
alin. 2, art. 181 și 182 C.p., dacă durata necesară îngrijirilor medicale este mai mare de 10 zile și de cel mult 60 de zile. În cazul unei durate mai mică de 10 zile fapta nu este considerată infracțiune. Latura subiectivă o reprezintă culpa (ușurința, neglijența). INFRACȚIUNI CONTRA LIBERTĂȚII 1. Aspecte comune Dreptul la libertate reprezintă, alături de dreptul la viață, la integritate corporală și sănătate, un drept fundamental al persoanei. Dreptul la libertate este dreptul de a valorifica în practică toate
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
inviolabilitatea domiciliului, a corespondenței etc.) Subiectul este orice persoană. Latura obiectivă este acțiunea (acțiunea prin care o persoană este lipsită de libertate, acțiunea de pătrundere în locuința unei persoane, acțiunea de constrângere) sau inacțiunea (refuzul de a părăsi domiciliul). Latura subiectivă o reprezintă intenția directă sau indirectă. 2. Analiza infracțiunilor contra libertății 2.1. Lipsirea de libertate în mod ilegal. Această faptă este definită de art. 189 C.p. modificat prin Legea 140/1996 și, respectiv, Legea 112/1990. ca fiind: „Lipsirea
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
a ordinii publice, pentru prevenirea răspândirii unei epidemii). În cazul refuzului făptuitorului de a părăsi locuința trebuie să existe o cerere expresă adresată acestuia de a părăsi locuința în care acesta a intrat în mod legal. Infracțiunea este alternativă. Latura subiectivă o constituie intenția directă sau indirectă. 2.3. Amenințarea. Infracțiunea este prevăzută de art. 193 C.p. așa cum a fost modificat prin Legea 140/1996 și este definită ca fiind: „Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
sau să determine victima să acționeze potrivit dorinței autorului (să semneze un act, să dea bani, să părăsească o locuință etc.), chiar dacă ea nu a fost sa-tisfăcută. Infracțiunea absoarbe faptele de amenințare sau de lovire ori de alte violențe. Latura subiectivă o constituie intenția directă dobândirea unui folos injust; în lipsa acestui scop fapta nu poate fi calificată drept șantaj. 2.5. Violarea secretului corespondenței este consacrată în art. 195 C.p. și constă în: „Deschiderea unei corespondențe adresate altuia ori interceptarea unei
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]