3,225 matches
-
Viorel Savin) Poetul, prozatorul și dramaturgul Viorel Savin, continuă să fie un vibrant și luminos animator cultural în orașul meu - și-al lui -, care este Bacăul. Dar, în loc să vă vorbesc foarte doct și competent, prefer să însoțesc aceste rânduri cu subiectivitatea mea, întotdeauna admirativă în fața valorii reale, în fața oamenilor de bine. Am norocul să fiu prieten cu acest scriitor - era să scriu „mare”- dar m-am temut să nu par apologetic, deși ar fi cazul. I se cuvine! Am norocul să
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1438044986.html [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
și-ar fi dorit până acuma. Trebuie clarificate norme și trebuie clarificate proceduri. Norme pentru a ști ce condiții trebuie să îndeplinească, de exemplu acești dezinfectanți, proceduri pentru a ști cum se achiziționează aceste materiale specifice tocmai pentru a elimina subiectivitatea din achiziția publică făcută de unele unități spitalicești. Eu cred că SRI și în acest caz și-a făcut datoria. Când a avut semnale că ceva nu funcționează bine, a sesizat, dar unele autorități cred că nu și-au făcut
Iohannis retrimite la reexaminare legea privind acordarea titlurilor de doctor! by http://uzp.org.ro/iohannis-retrimite-la-reexaminare-legea-privind-acordarea-titlurilor-de-doctor/ [Corola-blog/BlogPost/93555_a_94847]
-
substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul citat. 4 puncte 7. Prezintă semnificația unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte 9. Comentează, în șase-zece rânduri (60-100 de cuvinte), prima
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata-2/ [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
reflectat invers. Autorul "Nopților" raporta universul la sine și nu pe sine la univers (ca la Eminescu), aceasta este, de fapt antropologică, Bacon o trecea printre acele eronate idola tribus menite a deforma imaginea realității conform unui contestabil coeficient de subiectivitate. Chiar dacă nu există multe elemente comune la cei doi poeți, acela care există se evidențiază în limitele unei complementarități a fenomenului "oglinzilor paralele" pe care suntem datori să-l amplificăm în folosul celor doi, și al nostru. Condiție sine qua
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
începe să fie tot mai larg și mai adânc, asemenea sacului fără fund care a înghițit mai mulți „azi” transformându-i într-un dens „ieri”. Amitirile se reconstruiesc într-o arhitectură poetică, învăluite în ușor mister, stând sub semnul unei subiectivități trăită din exterior, ca și când propria-mi ființă se privește dinafară și constată tot soiul de întâmplări care vin peste mine și cărora nu mă pot opune. Eu, cea de-acum, cu cea de atunci, suntem inseparabile, chiar dacă la un moment
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420885863.html [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
împreună cu Duhul, de Fiul. Dar această mângâiere ipostatică a Tatălui, îndreptată spre Fiul, face și pe Fiul să răspundă cu o simțire intensificată a iubirii Tatălui față de El” . Intersubiectivitatea divină Părintele Dumitru Stăniloae arată că în Sfânta Treime este trăită subiectivitatea pură. Fiecărui Subiect treimi îi sunt interioare celelalte două. Intersubiectivitatea treimică exprimă reciproca afirmare, transparența și interioritatea desăvârșită a Persoanelor Sfintei Treimi. Caracterul pur al Subiectelor divine presupune o deplină Intersubiectivitatea a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
al Subiectelor divine presupune o deplină Intersubiectivitatea a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct întreaga ființă divină. Tatăl Îl naște pe Fiul, însă aceasta nu presupune oarecum că Fiul este un obiect al Tatălui. Fiecare își trăiește propria subiectivitate într-o relație de afirmare reciprocă. De aceea este folosită și expresia „Fiul se naște din Tatăl”. Tatăl se cunoaște prin Fiul și Fiul prin Tatăl. Intersubiectivitatea divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
Fiul prin Tatăl. Intersubiectivitatea divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la confuzia modurilor de împărtășire a ființei dumnezeiești. Astfel, „Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subiectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la confuzia modurilor de împărtășire a ființei dumnezeiești. Astfel, „Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subiectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subiectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
ca Tată toată subiectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată că: „Tatăl se cunoaște
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată că: „Tatăl se cunoaște pe Sine în Fiul și prin Fiul, numai întrucât Fiul ca imagine reală a Tatălui proiectează spre Tatăl existența
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată că: „Tatăl se cunoaște pe Sine în Fiul și prin Fiul, numai întrucât Fiul ca imagine reală a Tatălui proiectează spre Tatăl existența Sa, ca Fiu al Tatălui; dar și Fiul Se cunoaște pe Sine prin aceasta
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
existenței primite de la Tatăl, iar Tatăl se bucură de darul darului său primit de la Fiul” . Relațiile intratreimice exprimă un mod de existență în care sunt ținute împreună atât unitatea cât și distincția. Într-o reciprocă interioritate a Persoanelor se întărește subiectivitatea proprie și a celorlalte Persoane în relații unitare. Unitatea este trăită prin distincțiile Persoanelor, prin valorificarea darurilor specifice într-un act de comuniune profundă. Distincția nu dispersează unitatea și unitatea nu anulează distincția. Persoanele Sfintei Treimi sunt desăvârșit interioare din
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
în aproape 100 de dosare, în arhiva sa personală. Cele 130 de scrisori / fragmente de scrisori sau de jurnale trebuie citite cu atenție, responsabilitate și obiectivitate, ținând seama de caracterul acestor izvoare istorice, puterea și intensitatea memoriei emitentului, procentul de „subiectivitate” obligatorie incumbat de textul acestor aduceri - aminte, gradul de apropiere / de colaborare a emitentului față de Nicolae Iorga etc. Evident, nu intenționez și nu beneficiez de spațiul editorial să prezint cele 130 de izvoare memorialistice. Invit și las cititorului plăcerea parcurgerii
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1370509859.html [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul citat. 4 puncte 7. Prezintă semnificația unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte 9. Comentează, în șase-zece rânduri (60-100 de cuvinte), prima
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata/ [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
pune pecetea pe operă, sau este doar un reper? Președintele: - Unii afirmă că de-a lungul istoriei literare, critica a fost și este o afirmare a valorii. Spuneam altă dată că eul criticului, la fel ca eul poetului este o subiectivitate inversă. Critica reprezintă în general judecătorul și cenzorul care știe ce este bun de ce este rău, dar se pune întrebarea, cine desparte critica bună, obiectivă, de cea rea și subiectivă? Cine îi dă dreptul unui critic să dea verdicte, când
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
o substituire a Domnului Hristos; preotul nu a devenit un alt Iisus Hristos. Puterea lui Iisus Hristos lucrează prin preot, mai bine zis prin actul lui, care nu este propriu-zis al lui, ci al Bisericii, fără să devină puterea preotului. Subiectivitatea umană trebuie să se identifice cu obiectivitatea lui Iisus Hristos. Obiectivul din Biserică este un obiectiv pnevmatic, și nu este ca atare numai pentru subiectivitatea noastră.[13] Duhul, ca ipostas al întregii Dumnezeiri împărtășite făpturii, e dăruit Bisericii în calitatea
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
lui, care nu este propriu-zis al lui, ci al Bisericii, fără să devină puterea preotului. Subiectivitatea umană trebuie să se identifice cu obiectivitatea lui Iisus Hristos. Obiectivul din Biserică este un obiectiv pnevmatic, și nu este ca atare numai pentru subiectivitatea noastră.[13] Duhul, ca ipostas al întregii Dumnezeiri împărtășite făpturii, e dăruit Bisericii în calitatea ei de trup unitar. Sfântul Vasile cel Mare zice: ”Duhul ține legate între ele mădularele prin darurile care se intercondiționează. Toate mădularele înzestrate cu daruri
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Colivarii” din a doua generație - ca Mitropolitul Macarie al Corintului și Nicodim Aghioritul - vor articula un vast program de recuperare enciclopedică și ancorare duhovnicească a întregii Tradiții într-un context inevitabil modern, propunându-și să cucerească pentru Ortodoxie interioritatea și subiectivitatea indivizilor. Cum s-a putut vedea deja, controversa „colivelor” a fost dublată de o dispută „euharistică”. Plecând de la două opuscule ale unui oarecare Petru Mansur, Neofit a început să susțină următoarea teorie euharistică: după epicleză și sfințirea Darurilor la Liturghie
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
sine. Lumea romanului cibernetic rămâne plină de sens, dar își pierde omogenitatea. Exprimă mentalitatea unei burghezii stabilizate și aristocratizate. Lipsă de spirit întreprinzător, atonie, individualism. Spirit de finețe, discernământ. Socialitate refuzată, pusă la îndoială. Valorile dominante sunt de ordin personal. Subiectivitate și fragmentarism. Autenticitate, interioritate, intimitate. Sexualitatea ca frustrare, neputință, defensivă. Dramele personale nici nu modifică , nici nu lasă intact sensul lumii : se separă de el, merg în paralel. Viziunea cibernetică este relativistă . Simțirea este superioară vieții și adesea reflecției. Psihologism
CITAT AUTOSCOPIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1398893202.html [Corola-blog/BlogPost/350658_a_351987]