287 matches
-
jocul intertextual, diferirea ascunde sursa fascinației și cheia înțelegerii operei, deși repetarea ne atrage atenția asupra unui prag ce așteaptă să-l trecem. Studiile care au urmărit intertextul din cultura universală în opera lui Mihai Eminescu ar putea să se subintituleze diferirea eminesciană a intertextului romantic. Toate lucrările la care ne-am oprit subliniază, indiferent de unghiul din care este abordată opera eminesciană, maniera specifică în care este transpus intertextul romantic. Cu bună dreptate scria N. Iorga spiritul ponderat care e d
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ROMÂNIA TÂNĂRĂ, revistă apărută la Brașov, lunar, din mai 1942 până în decembrie 1943, sub direcția lui Ilie Hașeganu. Publicație de orientare tradiționalistă și, concomitent, de promovare a unor repere europene, R.t., subintitulată „Îndreptar politic, economic, literar”, își susține programul prin versuri, articole, interviuri, traduceri, cronici și recenzii, revista revistelor. Poezia este ilustrată de Cornelia Buzdugan-Hașeganu, Radu Gyr, Al. Lungu, Lucian Valea, Mariana Moșoiu, iar istoria și critica literară de Basil Munteanu (Cărturarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289333_a_290662]
-
literatură” în 1973 iar editorial în 1997, cu Planeta Moft (Premiul Asociației Scriitorilor din București). A colaborat la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Calende”, „Adevărul literar și artistic”, „Literatorul”, „Convorbiri literare” ș.a. Volumul de debut, Planeta Moft, subintitulat „o utopie critică despre rolul celei de-a patra puteri constituționale (Sfinte Sisoie!) în opera lui I.L. Caragiale”, constituie o insolită sinteză critică scrisă cu nerv, într-un stil degajat și ironic, spumos, pe alocuri un adevărat „festin stilistic”, preluând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
se manifestă mai presus de orice vedere, cerul ascuns și logosul din care izvorăște străvezimea celor ce urcă de la literă la duh, până în nemăsurabilul luminii în care Cuvântul nu mai e decât slăvire pură. "O cântare a treptelor" - cum e subintitulat volumul Epifania - care înalță spre nevăzutul în care totul începe, ia forma transparentă a urmării. Treptele decreației În trecerea invizibilă prin distanța deschisă de orizontul ființei, semnificabilul inaparent dobândește forma posibilității sale de expresie, ia chipul unei manifestări care se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un înțeles mult mai elevat în pansophia comeniană. Ajuns la 77 de ani, înțeleptul arăta cum este posibilă ieșirea din acel labyrint svta (labirintul lumii) pe care îl descrisese în 1623, când avea numai 31 de ani. Cartea se subintitula Scire quid sibi est necessarium, in vita et morte, et post-mortem - un ghid de cunoaștere a ceea ce este necesar în viață și moarte și după moarte. 9.5. Curriculum vitae - un curriculum pansofic „total”tc "9.5. Curriculum vitae - un
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apărut la București, bilunar, de la 20 octombrie 1932 până la 25 decembrie 1933. Redactori sunt Mihail Polihroniade și Ioan Victor Vojen. De la numărul 5, subtitlul „Publicație bilunară de artă, literatură, politică” devine „Publicație bilunară, politică, artistică, literară”. O a doua serie, subintitulată „Ziar de luptă politică, doctrină legionară, informație și reportaj”, apare la București, cotidian, în 1940-1941, sub direcția lui Pavel Costin Deleanu, prim-redactor fiind Crișu Axente. În primul număr din seria întâi este deja precizată ferm orientarea ideologică a publicației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
, publicație apărută la Craiova, lunar, între 15 octombrie 1938 și octombrie 1942, sub direcția lui Eugen Constant. Articolul-program (nesemnat) e o colecție de generalități puse sub „emblema sincerității”. Asumându-și o misiune istorică, revista, subintitulată „Literar. Critic. Artistic”, crede că va fi „Cerberul care va apăra, cu vigoare cenzorială, porțile Demnității omenești de năvala mistificatorilor cartelați”. Mijloacele de „pază” și „protecție” a valorii și concordiei sunt cele verificate în timp: refuzul imitației, spiritul de independență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
recluziunii fericirea este posibilă. Sub semnul acestui adevăr, probat nu numai de opera lui Soljenițin, dar și de propria lui viață, cartea Ceciliei Maticiuc a ales să descifreze sensul particular al schițelor, povestirilor, romanelor, precum și al "studiului artistic", cum își subintitulează autorul scrierea Arhipelagul Gulag, mergând dinspre operă spre autor, pentru a se reîntoarce la operă, conferind demersului său analitic o deschidere spre "exemplaritate", ce elimină din capul locului închiderea asupra autorului și asupra biografismului. Această deschidere este susținută de chiar
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
LUCEAFĂRUL, revistă literară apărută la București, săptămânal, între 10 septembrie și 8 octombrie 1900. Director al acestei publicații, promițător subintitulată de „literatură, artă, știință, politică”, este Ludovic Dauș și tot el, probabil, autorul unui articol-program care anunță intenția de a combate „bisericuțele” literare, mercantilismul, nechemații în literatură. L. publică beletristică, cronici de teatru și artă plastică, articole politice, știri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287867_a_289196]
-
gravitate, dar fără să fie solemn, era frumos În sensul cel mai bun al cuvântului, pentru că era plin de bogăție interioară și de bucuria jocului. Datorită tradiției tabu a lui Stanislavski, pentru mult timp s-a uitat că Cehov a subintitulat Livada „o comedie, pe alocuri chiar o farsă“. Spectacolul meu cu Livada a produs un șoc În teatrul american, dar singurul meu merit e că am respectat indicațiile lui Cehov și am Încercat să le Înțeleg concret. Citind și notele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
piese scurte improvizând Împreună cu trupa sa, rezultând un dialog care este mereu surprinzător, viu, unde cuvântul și mișcarea se unesc, se completează reciproc. Plin de elan, am alcătuit un colaj de texte și am pornit la lucru, uitând Cabala. Spectacolul, subintitulat Sganarelle, era compus din piesa Într-un act cu același nume, plus altele: Doctorul zburător, Căsătorie cu de-a sila și o versiune În esperanto improvizată după Doctor fără voie, reducând la esență situația piesei, jucată de noi În doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sciences sociales”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Saeculum” etc. Este prezent cu studii în volume colective pe teme de filosofie și sociologie, consacrate unor personalități ca Lucian Blaga, D.D. Roșca, Eugeniu Sperantia ș.a. Debutează editorial în 1994 cu volumul Partea și întregul, subintitulat Liniamente în antropologia filosofică românească, alcătuit dintr-o suită de eseuri asupra culturii și literaturii române, privite dintr-o perspectivă sociologică. Volumul de eseuri În scorbura din oglindă, apărut în 1997, cuprinde în cea mai mare parte comentarii la opera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
1890 și 24 februarie 1891, sub conducerea lui Iuliu Cezar Săvescu și Bonifaciu Florescu. Au colaborat Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Ana Ciupagea, Caton Theodorian, Elisabeta M. Z. Ionescu, C. Drăgulinescu, Vladimir Macedonski. Prea puțin o „gazetă a familiei”, cum se subintitula, D. și-a asigurat prin colaboratori, cei mai mulți trecuți prin cenaclul lui Al. Macedonski, o ținută modernă, la nivelul epocii. Revista intenționa chiar a face școală în teoria și practica versificației. Este evidentă influența formalismului macedonskian în numeroasele exerciții de versificație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
din montaje de citate, alternate cu „întrebări” adresate unor personalități sau personaje din trecut (Aristotel, Hamlet, Goldoni, Ion Sava, Schiller, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, George Enescu, Lucia Sturdza Bulandra, G. Călinescu). Volumul Cad măștile (2000) este subintitulat Amintirile unui băileștean. SCRIERI: Fața văzută și nevăzută a teatrului, pref. Aurel Baranga, București, 1974; Teatrul în cetate, pref. Eugen Barbu, Iași, 1974; Talia...Thaliei, București, 1975; Teatrul și publicul, București, 1977; Dialog la scenă deschisă, pref. Ion Iordache, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
Major" (2014), "Hotarele istorice. Vocalize în Re Minor" (2015) și, acum în urmă, "Justiția suverană sau adevăratul Tratat de Drept Procedural" nu sînt decît niște "pauze de respirație", un antrenament, exerciții obligatorii ale scriitorului "înainte de a plonja în marele roman"; subintitulată "Curs practic cu pilde edificatoare. Vocalize în mi minor", cartea recentă continuă un proiect epic unde dinamitează semnele "clasice" ale romanului, în primul rînd, cronologia și povestea pe care, iată, le pulverizează într-un șir nesfîrșit de "cazuri" și "pilde
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Tițeica, Floria Capsali, Marin Ștefănescu, C. Sandu-Aldea, Nichifor Crainic, V. Militaru, Ion Dragoslav, redactori fiind ulterior I. Gr. Oprișan (1927), Scarlat Preajbă (1932) ș.a. Din 1936 R. apare sub conducerea unui comitet director compus din Scarlat Preajbă și Enescu-Bughea. Publicația, subintitulată la un moment dat „Revistă pentru învățături și îndemnuri bune”, are, în general, orientare tradiționalistă și religioasă. Sunt frecvente numerele comemorative și jubiliare sau se elogiază personalitățile care au animat și sprijinit periodicul. Așa se întâmplă în 1928, la zece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
și pertinența observațiilor, mai ales când e vorba de autori afini cu criticul: George Coșbuc, Adrian Maniu, V. Voiculescu sau Lucian Blaga. După același principiu recuperator, susținut acum de o schemă riguros articulată, e construit și studiul Mihail Sadoveanu (1978), subintitulat Universul artistic și concepția fundamentală a operei. Propunându-și să reconstituie Weltanschauung-ul sadovenian, T. situează universul autorului analizat între doi poli (natura și durata istorică), antinomia originară fiind interpretată prin intermediul a trei opoziții secundare: natură/om, natură/civilizație, trecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
Creangă cuprinde: lucrarea memorialistică "Amintiri din copilărie", poveștile ă"Soacra cu trei nurori", "Dănilă Prepeleac", " Povestea lui Stan Pățitul", "Povestea lui Harap-Alb" , povestirile ăInul și cămeșa", " Povestea unui om leneș", " Prostia omenească" și narațiunea "Moș Nichifor Coțcariul" pe care autorul a subintitulat-o "povestire glumeață". În ansamblul ei, această operă prezintă mai multe trăsături definitorii: este unitară. în sensul că lumea înfățișată este cea a satului Humulești și, prin extensie, cea a satului moldovenesc de la jumătatea secolului trecut; oamenii ăprezentați în permanentă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
„CETITOR DEPARAZITEAZĂ-ȚI CREIERUL!”, publicație apărută la Craiova în martie 1990 (un număr). Editat de Facultatea de Filologie, periodicul, subintitulat „Revistă bilunară nouăzecistă”, este coordonat de un comitet alcătuit din Ion Buzerea, Sabin Gherman și Marin Alexandru Ioan. Pentru redactori, „cultura este o urgență”; ei declară că vor „puțină intelectocrație după atâta paradă de prostocrație” și se întreabă retoric: „Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285136_a_286465]
-
, publicație culturală apărută lunar și (o scurtă perioadă de timp) trimestrial la Detroit (Michigan, SUA), din noiembrie 1952. Redactată de un comitet de preoți și mireni, revista este purtătoare de cuvânt a Episcopiei Misionare Române în America. Publicația, subintitulată „Foaie de zidire sufletească pentru popor”, încurajează dialogul intercreștin, chemând la înțelegere, frățietate și împreună-lucrare pentru refacerea unității de credință, în spiritul solidarității de neam. Din 1965 (8-9), apare cu subtitlul „Revistă românească de spiritualitate ortodoxă”. Începând cu numărul 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286481_a_287810]
-
ȚARA NOUĂ DE DUMINICĂ, publicație apărută la București de la 4 aprilie până la 9 mai 1920, subintitulată „Gazetă săptămânală, culturală, politică”. Nu se consemnează conducerea și nici vreun program, dar este editată ca supliment al publicației „Țara nouă”, organ al Partidului Țărănesc și Muncitor. Un articol intitulat Învierea configurează profilul de tip umanist-creștin al acestei gazete de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290069_a_291398]
-
în multe privințe. Nu la aceasta, care stă deja la îndemâna noastră, ne vom ocupa în cele ce urmează. Corespondența din cartea de față privește mai direct persoana și familia Alexandru Mânăstireanu. Ea este una obișnuită și oglindește, așa cum am și subintitulat-o, spuse despre vremurile parcurse. Corespondența din cartea profesorului Alexandru Mânăstireanu este una obișnuită, utilizată cum ne este cerința zilnică, în familie sau între prieteni, rude și cunoscuți, esențială și valoroasă, noi socotind-o un Imn închinat căsniciei și prieteniei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
beneficiat”. Nu toate cele 80 au ajuns la subsemnatul, doar circa 43, 18 de la Sandy și 25 de la Mia, suficiente ca cele spuse de mărturisitor să se dovedească că au suficientă susținere, fapt ce m-a și determinat să-mi subintitulez cartea de față așa cum se vede: „Imn închinat Căsniciei și prieteniei”. Pe unde a umblat familia domnului Alexandru Mânăstireanu ca profesioniști, necazurile vieții personale ori ale amândurora, ale familiei, cum și unde le-au depășit, succesele, bucuriile vieții care au
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
manieră sunt romanul Cu ce se șlefuiesc diamantele (1966), de fapt o narațiune „cu sertare” alcătuită dintr-o serie de povestiri distincte grupate după tehnica Decameronului, și volumul de nuvele Nume (1972). Romanul Drum de soartă și de răzbunare (1970), subintitulat „o baladă din Ardeal”, evocă figura haiducului ardelean Văleanu, iar Astă-seară îl arestăm pe asasin (1967) ilustrează genul romanului polițist. SCRIERI: Într-o gară, București, 1952; Ana Nucului, București, 1953; Prostul, București, 1953; Povestiri, București, 1955; Liniștea iernii, București, 1956
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
sunt respectate în general drepturile omului. Autorul PREFAȚĂ (ÎN LOC DE ARGUMENT) Această carte nu se pretinde o lucrare științifică. Și nu este nici „un proces al comunismului, globalizării și materialismului societății de consum”, cum ar rezulta din maniera în care își subintitulează autorul încercarea sa de a răspunde la întrebarea pusă în titlu. În primul rând, pentru că un proces al comunismului necesar și legitimnu este neapărat legat și de o punere sub acuzație a gândirii materialiste, curent filozofic cu contribuții importante în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]