370 matches
-
Violul și crima, ca forme de violență orientate asupra unei alte persoane, sunt expresia unui Supra-Eu imatur, frustrat, dominat de complexe de inferioritate. 5. Atitudinea față de ceilalți În plan psiho-moral, Eul adoptă anumite atitudini față de celelalte persoane care sunt expresia sublimată a unor duble tendințe sufletești și morale ale acestuia: fie că este o tendință de apropiere față de ceilalți, fie o tendință de evitare a acestora. Le vom analiza În continuare. Tendințele de apropiere ale unei persoane față de ceilalți sunt atitudini
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de falsitate În relațiile psiho-morale dintre două persoane. Cel care calomniază poate, În egală măsură, să și lingușească. Ambele sunt legate de o insuficiență psiho-morală a Eului, de o imaturitate a Supra-Eului acestei persoane. Și calomnia și lingușirea sunt forme sublimate ale unei violențe mascate, prin care Eul unei persoane caută să-și elimine (calomniaă sau să evite (lingușireaă potențialii săi concurenți. Acest tip de persoane refuză confruntarea directă. Ei sunt incapabili de luptă, fiind slabi sufletește și imaturi din punct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspecte: masca și accesoriile imaginii acestuia. Un ultim aspect legat de imaginea Eului este reprezentat prin diferența de identitate sexuală. În acest punct, cele două domenii, Psihanaliza și Psihologia Morală, par că se Întâlnesc. Identitatea sexuală este prezentată, În formă sublimată, atât În masca persoanei, cât și În accesoriile imaginii acesteia. Diferențele de costum sunt legate de sublinierea apartenenței individului la o anumită identitate sexuală. În plus, felul costumației, În special la femei, tinde să scoată În evidență anumite elemente corporale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că sunt puternic Înrudite prin origine, trăsături, tendințe, intenții. Orice șef sau conducător trebuie să fie și un actor desăvârșit, pentru a-și putea exercita imagologic funcția de educație și de dominare a celorlalți. În mod egal, actorul este forma sublimată a șefului, un alt fel de șef care manipulează emoțional-afectiv pe ceilalți, prin aceleași mijloace. c. Tipurile exemplare ideale Spre deosebire de tipurile imagologice ale Eului, prezentate mai sus, acestea se caracterizează prin faptul că ele cultivă valorile morale de ideal ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
durerii, al suferinței date de despărțirea mea de celălalt cu care eram Într-o relație de comunicare sau de intimitate. Moartea acestuia ne-a despărțit, dar prin doliu eu Îl readuc În prezent, anulând sau Întârziind despărțirea printr-o manieră sublimată și făcând-o astfel mai puțin brutală ca ruptură, mai suportabilă. Interesant este faptul că atât reparația, cât și doliul sunt acte morale compensatorii, care au ca efect terapeutic sublimat restaurarea echilibrului sufletesc și moral, printr-un apel la temporalitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
realizarea plăcerii fizice, somatice, fie realizarea unei stări de bucurie și fericire sufletească și moral-spirituală către care aspiră individul sau grupul social. Plăcerea fizică este realizată prin ritualurile orgiastice, care eliberează pulsiunile instinctuale, primare, de factură libidinală, sexuale, În forme sublimate. Ele există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale sexuale. Modul de manifestare este reprezentat prin dansuri cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acesta, viața mea devine o competiție continuă pentru realizarea nevoilor mele imediate sau mai depărtate, dar și a aspirațiilor mele spirituale. Totul este o luptă de depășire a limitelor vieții. Această preocupare a omului pentru propria sa persoană este forma sublimată a grijii, a neliniștii sale interioare, a angoasei pe care o Întâlnim, ca temă centrală, dezbătută la mulți filosofi existențialiști (S. Kierkegaard, M. Heidegger, J.P. Sartreă. G. Marcel vorbește de „omul problematic”, M. Scheler de „omul resentimentului”, P. Teilhard de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
egoistă. Anarhist, mergând până la negarea tuturor valorilor, impulsiv și violent, indisciplinat, urmărește distrugerea lumii, a ordinii existente, pentru a o Înlocui cu o nouă ordine. Autoritar și tiranic, el Înlătură orice se opune realizării propriilor planuri. Idealul său este proiecția sublimată a unei viziuni utopice asupra lumii, a societății, a omului, exprimată În conceptele: noua ordine, omul nou, egalitatea tuturor, pacea universală, bunăstarea generală etc. Ca și tipul aventurierului, tipul revoluționarului se situează În centrul acțiunilor pe care le Întreprinde. Ei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
virtuțile supraeului. Spre deosebire de tipurile revoluționarului și bovaricului, care neagă valorile morale, Înlocuindu-le cu cele corespunzătoare utopiilor negativiste, eroul și sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă, de fapt, tot o formă sublimată a unor creații și aspirații utopice. 21 MODELELE PSIHOBIOGRAFICE ȘI SEMNIFICAȚIA LOR MORALĂ Biografie și existență Psihologia generală Înregistrează psihobiografia persoanei ca succesiune de „etape de dezvoltare” sau ca „etape de viață”, raportate atât la profilul psihologic al vârstei respective
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
iar acesta din urmă va sfârși prin a impune un model unic pentru toți membrii cetății. Cetatea nu este numai o structură socială. Ea are la origine și o anumită determinare sufletească. Cetatea este replica umană a cosmosului. Este imaginea sublimată a tendințelor și aspirațiilor persoanei, dar concomitent are ca model și imaginea de sine a ființei umane. Cetatea este, din punct de vedere psihologic și moral, replica simbolică sublimată a spațiului uman al persoanei. Un alt fel de „trup” al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anumită determinare sufletească. Cetatea este replica umană a cosmosului. Este imaginea sublimată a tendințelor și aspirațiilor persoanei, dar concomitent are ca model și imaginea de sine a ființei umane. Cetatea este, din punct de vedere psihologic și moral, replica simbolică sublimată a spațiului uman al persoanei. Un alt fel de „trup” al acesteia. Cetatea s-a edificat În timp, neavând numai un caracter formal de structură ambientală, ci reprezentând și dimensiunea sufletească, spirituală și morală a omului. Cetatea este locul construit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
plan sufletesc și moral, la ideea de spațiu și timp: la situațiile Închise și la situațiile deschise ale vieții acestuia. Utopiile se nasc din idealuri. Cetatea ideală imaginată de cei care au Încercat să o gândească este sinteza proiecției colective sublimate a idealurilor de deschidere spațială și de anulare a perisabilității temporale (A. Augustin, Th. Campanella, Th. Morus, R. Bacon, Im. Kant, Ch. Fourrier, K. Marxă. Omul trăiește permanent În două planuri: În planul realității lumii obiective, al cetății sale, și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ele nu pot fi negate, având o valoare și o funcție deosebit de importante. În sens psihologic și moral, miturile sociale sunt expresia mentalității colective. Ele exprimă idei, reprezentări și aspirații comune tuturor membrilor cetății. În virtutea acestor mituri, care sunt proiecția sublimată a pulsiunilor colective ale membrilor comunității umane, se organizează conduitele colective ale cetățenilor. Ritualurile sociale sunt conduite colective specifice vieții În cetate, impuse și acceptate cu caracter de obligativitate de toți indivizii acesteia. Ritualurile au la bază reprezentări colective, idei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
impune legi, le conferă drepturi și datorii. Acest sistem este din punct de vedere formal un act normativ-securizant, dar din punct de vedere psihologic frustrează natura primară a individului. Ocolirea acestei frustrări psihologice și morale este realizată, Într-o manieră sublimată, de existența acceptată a ierarhiilor sociale. Masa de cetățeni are un caracter anonim, de egalizare a acestora. Față de această situație, individul caută prin toate mijloacele de care dispune să se desprindă sau, cel puțin, să se diferențieze de masa de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În relațiile cu aceasta. Este firesc că acest lucru nu este ușor și nici pe deplin posibil. Individul nu poate ieși din colectivitatea căreia Îi aparține. El trebuie să continue să existe În cadrul comunității cetății, dar poate Într-o formă sublimată să se desprindă de masă, obținând un anumit statut și rol social care să-l diferențieze de aceasta printr-o anumită situare ierarhică. Ierarhiile sunt sisteme simbolice de dispunere și afirmare a indivizilor În Cetate. Ele sunt organizate formal și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la actele de violare morală sau de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are Însă o altă semnificație. Ele nu mai sunt simple acte combative, expresie a unor instincte agresive primare, ci capătă caracterul sublimat al luptei. Orice luptă (turnir, duel, război etc.Ă este o conduită simbolică complexă, ritualizată, În care violența, desfășurată după anumite regului, devine instrument, nu scop În sine. Ea devine o datorie de onoare care urmărește, dincolo de aspectele formale ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
relație negativă, tensionată, de adversitate, de concurență, iar diferendele dintre cei doi nu se pot rezolva pe alte căi sau prin alte mijloace. În sensul acesta, orice prejudiciu este un act de violență. Această violență poate fi Însă mascată sau sublimată În diferite forme de manifestare, adesea luând aspectul „bunelor intenții”. Sublimarea prejudiciului este un act de falsitate, care-și are originea În conștiința perversă a celui care comite actul și el este Îmbrăcat În ipocrizie, minciună, calomnie, ascunderea pericolului etc.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atât pentru sine, cât și pentru propria sa viață. Această atitudine negativă preferă o modalitate de utilizare liberă a vieții, În care să se poată realiza orice fel de dorințe, indiferent de căile de obținere ale acestora. Într-o formă sublimată, avem de-a face cu aventura, iar În forma nudă, malignă, a acesteia, cu pervertirea. Atât aventura, cât și pervertirea sunt expresia unor dorințe care scapă de sub controlul represiv al rațiunii și normelor morale, ducând la uzarea și degradarea rapidă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În toată această planificare, condiția reușitei este dată de corelarea cerințelor cu cea a posibilitățile. Trebuie să eviți să ceri de la viață ceea ce nu poți obține decât prin și pe măsura eforturilor tale. Idealurile trebuie să exprime, Într-o formă sublimată, dorințele care pot fi Împlinite. Dincolo de acestea apar eșecurile, cu suferința lor. Idealul ca Împlinire de sine Orice ideal, din punctul de vedere al psihologiei morale, este expresia atât a intențiilor, cât și rezultatelor unei acțiuni psihologice. Spre deosebire Însă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ființa naturală devine ființă socială. Acum în evoluția omului se face saltul trecerii de la stadiul de „ființă a pulsiunilor primare” la cel de „ființă a normelor valorice”. Reprimarea pulsiunilor primare și ulterior remodelarea acestora (nevoi, pulsiuni, trebuințe etc.) în formele sublimate ale valorilor socio-culturale și moral-spirituale va avea un efect direct, profund și continuu asupra formării, sau mai exact a „civilizării”, persoanei umane. Interiorizarea sistemului de norme și valori ale modelului socio-cultural impus de „viața în cetate” va reprezenta un complex
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un statut și un rol psihosocial, ajută la efortul împlinirii de sine, valorizează individul. Dincolo, însă, de aceste aspecte, activitatea profesională satisface, în plan psihologic, și nevoile pulsionale fundamentale, atât într-o formă directă, cât și, mai ales, într-una sublimată, și în final, prin aceasta, asigură câștigarea mijloacelor de existență ale individului și familiei sale în vederea unui trai normal. Prin toate acestea, „munca” sau „activitatea profesională” se înscrie în mod organic în viața individului ca o formă particulară și organizată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Conflictele și carențele vor determina frustrări care vor duce la apariția unor manifestări nevrotice colective de factură protestatară, antisociale, a violenței sau a pasivității, a conduitelor de refugiu (alcool, droguri etc.). Concurența socială devine un „mod de viață”. O formă sublimată a competiției între indivizi și grupuri, în care toți sunt antrenați și de la care nu te poți sustrage. Competiția ajunge o modalitate de existență care suprasolicită capacitățile de adaptare ale individului. Concurența, înțeleasă ca o cursă a afirmarării, impunerii și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
distanță, să favorizeze formarea unei mase populaționale docile, lipsită de dorințe, de idealuri, care prin manipulare să poată fi „folosită” în direcția dorită de cei care o dirijează; este forma opusă terorismului, care acționează prin violență, manipularea acționând prin formele sublimate ale violenței (minciună, reclamă, propagandă, mass-media, discursuri publice etc.); elementul prin care se acționează ca „instrument de manipulare” este cuvântul (discursul, minciuna repetată, promisiunile), care generează o anumită „opinie colectivă” preluată automat, necritic și difuzată ca o formă de contagiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe forță Se bazează pe violență Este asistată de un public interesat Este asistată de un public atras întâmplător Lupta sau competiția are la bază un „instinct combativ” controlat. Deși își are sursa în agresivitatea primară, aceasta este controlată și sublimată ca formă de manifestare sub formă de „joc”, fiind în cazul acesta pusă sub controlul/cenzura rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat. Deși își are sursa tot în agresivitatea primară a individului, aceasta se manifestă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare sau de o formă sublimată a agresivității (așa cum se poate desprinde din formele de suicid de mai sus). Alți autori vorbesc despre mai multe forme de suicid, inspirate mai ales din practica medico-psihiatrică (M. Quidu, P. Moron, W. Pöldinger, E. Stengel, E. Ringelr): sinuciderea reușită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]