2,086 matches
-
același Alfabet ..., o întreagă teorie despre numele la modă ale epocii amintite, prin vocea unui bărbat din romanul Femei de M. Sebastian, nemulțumit de atît de inexpresivul (oare?) Maria : "Înțelegi, zicea el înciudat, toate femeile din jurul nostru se numesc normal (sublinierea autoarei). Uite Bébé Stoian. Uite Anny. Toată lumea, în sfîrșit: Lulu, Lily, Ritta, Gaby ... Numai tu ... numai tu ... Maria, ce nume de provincie!". Revenind la Jeny, e greu a nu ne întreba dacă prin experiența ei din "groapa pătrată", unde trăiește
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
să descurajeze sau să inducă sugestii de un anumit tip. Din acest motiv, găsirea formulărilor și explicațiilor adecvate, care să nu jignească, să atașeze etichete sau să inhibe este esențială. Și în cazul intereselor, trebuie să se țină cont de sublinierea aspectului neutralității evaluărilor - de exemplu, preferința pentru o muncă concretă, decât pentru o muncă mai abstractă, cu ajutorul ideilor, nu implică superioritatea sau inferioritatea persoanei evaluate față de altele. Indivizii, societatea sau anumite categorii socio-profesionale tind să prefere sau să devalorizeze anumite
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
predilecte ale cărților publicate abundă în acest volum-arhivă, de o intensă, aproape dureroasă autoreferențialitate. Spre deosebire de "optzeciștii" puri și duri, pe care îi respinge cu un nu hotărât armelor textuale, autorul apropiat de Sorin Preda este mefient față de orice convenționalizare, de sublinierea (fie și în răspăr) a procedeelor și tehnicilor cu care se fabrică proza. Nu este suficient să demontăm și să realcătuim textul, la nesfârșit, pentru a obține o carte adevărată. Literatura înseamnă mai mult decât atât. Pentru Sorin Stoica, ea
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
jumătate a vieții; s-a retras destul de repede din lumea literară, rămînînd în eternitate un "poet de tinerețe", în ciuda celor 82 de ani pe care i-a trăit. Comparația dintre Asachi și Heliade s-a făcut la noi dintotdeauna, cu sublinierea în context a marii celebrități dobîndite de Heliade. Refăcută astăzi, după cunoașterea completă a dosarului și după evaluarea exactă a dimensiunii fiecăruia, preeminența lui Heliade în defavoarea mai vîrstnicului său coleg se justifică din ce în ce mai puțin. între autorul introvertit al unei opere
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
inocența nu lipsită de contondențele și cruzimile ei este cea care conduce la o purificare a sa. Ceea ce convinge iarăși în film sunt ezitările personajului și sentimentul de aleatoriu pe care-l creeză Tornatore, care reușește să reunțe la retorica sublinierilor dramatice, în favoarea unei note mai moderate, autenticiste, acolo unde intervin relativizările și posibilele neexprimate în locul unei didactice conflictuale. Dialogul monologal, avîndu-l ca interlocutor mut pe fosta prietenă Gina, redusă la proporțiile unei măști, au în straniul lor solipsism o emoție
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
fără vin. De m-a apucat amețeala" (okay.ro); "să spunem doar că nu vreți să știți ce-a fost la gura mea" (toatetampeniile.wordpress.com). Vasile Ernu, în excelenta sa carte Născut în URSS, recurge la această formă de subliniere retorică, în dialogul cu cititorii, cînd descrie băuturile sovietice: "Spuma creată se bea dintr-o înghițitură. Nu vreți să știți efectul" (p. 85). Formula românească pare a fi o traducere literală a unei formule similare existente în engleza (americană) vorbită
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
pereți sau jocurile de cuvinte precum cele înscrise pe tricouri, Preda Porter sau Helmis, - Cezar Helmis este producătorul filmului, iată că ficțiunea prinde aripi și-i transformă pe toți în personaje! -, fac parte din același ludic avangardist cu specularea și sublinierea procedeelor și divulgarea convenției ficțiunii. Altfel, mesajele afișate gen "Ana, totul în jur e muzică!" sunt un fel de soporifice didascalii în deplin dezacord cu suspanse-ul pe care încearcă să-l construiască regizorul. Prezența misterioasă se reduce la o inițială
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
Daniel Cristea-Enache Pentru a nu rămâne o vorbă frumoasă și găunoasă, obiectivitatea în critică trebuie testată și probată. Probată prin sublinierea calmă a meritelor altor autori (unii dintre ei critici literari, deci concurenți pe același culoar) și testată pe subiectul devenit obiect. Pe urmele lui Andrei Cornea, care a scris despre testul de autoincluziune, însă într-o accepție diferită, aș propune
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
recunoaște". Într-un interviu (High life, 13.01.2006), persoana care își povestea viața a folosit de mai multe ori adverbul ca pe un echivalent al lui sigur, deci izolat sau integrat sintactic, în poziție inițială, cu funcție de marcă a sublinierii acordului: "Automat, că ierți"; "Automat că nu puteam să trec peste toate!" etc. Prin frecvență, automat tinde să devină, la unii vorbitori, un veritabil clișeu verbal. Interesantă e specializarea sa sociolingvistică: nu pare să apară în vorbirea spontană, familiară, a
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
Malcevsky, Gustave Klimt, Delville etc. Pentru sensibilitatea decadentă, oroarea este informată estetic ca și cruzimea. Ceea ce este definitoriu pentru sfârșitul de secol XIX și începutul secolului XX și marchează componenta sa decadentă în construcția identității feminine și masculine constă în sublinierea privirii meduzante, emblemă a unei alterități virtual punitive. Figura femeii, privirea ei se încarcă de o fatalitate care transcende condiția socială și-i conferă un statut redimensionat mitologic. Femeia fin de siecle are ceva din fascinul și spectralitatea privirii Meduzei
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
similar din Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. Autorul volumului de față știe că asemenea cearcăne de melancolie dau bine în introducerea unei cărți, mai ales într-una despre jurnale de scriitori, și îndeosebi într-un capitol de subliniere a subiectivității proprii. Nu că nu e frumos, dar nu prea se mai poartă, într-o epocă a inocenței pierdute cum e postmodernismul, râsul satisfăcut, plin, la întâlnirea cu diferiți creatori - și cu sine. Mircea Mihăieș știe că totul s-
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
iar alteori foarte literar; poate și un hermeneut la sud de Dumnezeu, dublat de un exeget la vest de nicăieri". Avem din nou a face cu o echilibristică între seriozitate și glumă, între realism și imaginar, al cărei efect e sublinierea, autentificarea, intensificarea factorilor "pozitivi". Fără a se dezice în maniera ipocrită de pozițiile la care a ajuns în carieră, Pițu atrage atenția că ele "nu mă dezamparează, nu mă debusolează, nu-mi disipează modestia", nici nu-i sting "setea ca
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
fundată de Episcopul Inochentie Micu, la Blaj, acum două sute de ani. Nu cred că e nevoie să mai adaog ceva." Sub forma acestei epistole - Pecetea Blajului - este un veritabil poem în proză. Accentele de odă sunt prezente în introducere prin sublinierea omagiului de recunoștință pe care-l datorează cultura română lui Inochentie Micu, întemeietorul Blajului și inițiatorul vestitelor școli din Mica Romă ardeleană. Scriitorul mărturisește că nu poate adăuga ceva semnificativ la elogiul temeinic făcut de istoricii acestui vlădică întemeietor și
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
Mărășești,/ Fenomenul Scornicești,/ Combinatul Săvinești,/ Republica din Ploiești,/ Coiful din Coțofenești/ Și lunca de la Mircești,/ Plus stejarul din Borzești./ Și-n mijlocu' la covor-/ Podu' lu' Apolodor." O dată cu acest fragment de text și cu alte câteva aluzii evidente (vezi și sublinierea de mai sus), intrăm pe teritoriul target-ului secund, mai bine disimulat și mai subversiv între rândurile aparent naive ale lui Florin Bican. Oricât de fantezistă ar părea ipoteza, văd în această carte o vastă parodie a întregului inventar de producții
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
ale unei tendințe critice, autorul Istoriei are o invidiabilă deschidere de compas, trecând în revistă, cu calm descriptiv și analitic, cele mai diferite orientări artistice. Acestea nu sunt radiate, șterse din tablou, sacrificate în favoarea unui model central, ci tipologizate, prin sublinierea notelor dominante. Deși n-o spune direct, criticul are convingerea că în diversitatea, bogăția, pluralitatea unei literaturi stau consistența și capacitatea ei de modelare. Astfel, textualiștii (Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Constantin Stan) figurează, în sumar, alături de prozatorii observatori ai derizoriului
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
realității surprinse În poveștile lor de viață, afirmațiile fetelor au fost citate ca atare, inadvertențele gramaticale sau nivelul vocabularului utilizat contribuind la acuratețea profilurior conturate, chiar dacă acest lucru s-a făcut uneori În detrimentul respectării rigorilor limbii literare. Totodată, În scopul sublinierii stărilor de spirit ale subiecților (ezitări, pauze de gândire, sincope discursive cu Încărcătură emoțională etc.ă s-au utilizat foarte frecvent punctele de suspensie - solicităm indulgența cititorului și pentru acest ultim aspect. 3.1. Situația familială O trăsătură inedită observată
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Într-o manieră facilă necesitățile materiale cotidiene. Cele patru cazuri studiate și prezentate mai sus comportă diferențe majore În privința primelor contacte cu sfera divertismentului sexual, incluzând aici activități diverse, de la dansuri lascive În cluburi de noapte până la prostituția propriu-zisă. Pentru sublinierea acestor diferențe, aspectele relevante ale povestirilor celor patru subiecți vor fi expuse rezumativ mai jos, Într-o manieră schematică: Amelia acceptă să se prostitueze constrânsă de lipsa mijloacelor subzistențiale, decizia fiindu-i „Înlesnită” de abuzurile sexuale suferite În copilărie. Dă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
intrării În acest domeniu de activitate a fost una asumată, rezultantă atât a climatului de dezvoltare cât și a exercitării liberului arbitru imanentă, ci de a evidenția numitorii comuni ai poveștilor lor de viață, conturând un portret general rezultat din sublinierea factorilor favorizanți care au contribuit la status-ul ocupațional curent. Astfel, putem delimita influențele mediului de dezvoltare și cristalizare a propriei lor personalități, clasificându-le În psihologice (climatul familial, anturajul, relațiile sentimentale etc.), cultural-educaționale și materiale (În special financiareă. Din
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fi studiat și cunoscut de toți cei ce s-au dedicat, sau se dedică astăzi Dreptului și sinuozităților sale (nu o dată Întortocheate!) socialpolitice. Alături de impresionanta Operă a filosofului neokantian, pe care o prezintă În toate articulațiile esențiale, autoarea lucrării face sublinieri, din practica juridică actuală, atunci când asumă eșafodajul argumentativ caracteristic al Teoriei dreptului. Capitolul al-IV-lea insistă, persuasiv, asupra Binarității raportului dintre „ceea ce trebuie să se facă” și „ceea ce nu trebuie Împiedicat să se facă”. Cu o foarte bună informație bibliografică, Întemeiată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca un puternic și permanent impuls, În lupta noastră de apărare și reîntregire a patrimoniului nostru național, căci singură ideea de justiție Îl poate consfinți ca intangibil și imprescriptibil”. Cu Întrega responsabilitate a filosofului timpului său istoric, Mircea Djuvara făcea sublinierea esențială: „Într-o asemenea luptă, națiunea noastră trebuie să se afirme totodată și printr-o cultură proprie, adusă prinos umanității. O cultură națională se alimentează Însă Întotdeauna din ceva care este trainic În cultura universală. Osmoza culturilor este una dintre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nici un caz sărăcia mijloacelor economice - avertizează Del Vecchio - nu trebuie să constituie un obstacol insurmontabil, care să Împiedice individul de a se urca În cadrul profesional și chiar științific sau artistic, dacă el posedă aptitudinile necesare”. Extrem de importantă și actuală această subliniere reiterată pe un fond de gândire democratică. Meritul personal trebuie să primeze și să stea mereu În atenția Dreptului, și nicidecum alte criterii, non-valorice sau chiar antivalorice! „Operele inteligenței sunt fructul liberei dezvoltări a conștiinței individuale. Este deci absurd de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai bun mijloc de a atinge un astfel de scop, constă În faptul că „formațiuni juridice determinate sunt considerate În chip egal sau În chip indiferent ca fiind socialmente spontane și ca impuse prin autoritatea Statului”. Del Vecchio face această subliniere concordant cu tânărul John Rawls, când acesta vorbește despre „poziția originară”, În care se identifică („coincidentia oppositorum”) „naturalul” cu „pozitivul” În Drept. Oricum, filosoful Dreptului, care este Giorgio del Vecchio, observă cu suplețe dialectica Între: „ceea ce este voință a Statului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ascunde sub idealismul ei, un „materialism abject și o negație totală a acestor valori ideale care, singure, pot da un sens vieții”. La fel de imorale, nedrepte sunt: atât disprețul sistematic față de Stat, cât și exaltarea Statului, conchide Del Vecchio. Neokantianul face sublinierea: deși este și el opera omului, Statul trebuie să fie el Însuși supus unui tribunal al Rațiunii. Astfel că, noi nu putem accepta ca fiind apriori legitimă orice formă de Stat. „Determinarea criteriului de evaluare al realității politice ar putea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe sub nas îmi mărșăluiesc „cai beliți”. În altă ordine de idei, în sfârșit, cartea lui Eliade, “Aspecte ale mitului”. După doi ani de la apariție. Abia acuma am reușit să trec, din 1978, de când am primit-o cadou, de simpla răsfoială. Sublinierile cu creionul îmi arată că am mai zăbovit la anumite paragrafe destul de bine. S-ar putea ca o astfel de carte mai mult decât interesantă, să ți schimbe viața sau să-ți dea senzația că nu te-ai născut degeaba
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a pufnit râsul: — Vă mai mirați de chestiile astea? Trăiți înconjurați din toate părțile de goimi și încă vă mai mirați? Singurul loc unde ar trebui să trăiască un evreu este între evrei, mai ales, zicea el apăsat și sensul sublinierii lui nu mi-a scăpat întru totul, mai ales când copiii cresc laolaltă cu persoane de sex opus. Unchiului Hymie îi plăcea să se dea rotund în fața tatii și-i făcu chiar plăcere să arate că în Jersey City blocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]