164 matches
-
Idicel-Pădure este un sat în comuna Brâncovenești din județul Mureș, Transilvania, România. Satul se află într-o zonă geografică deluroasă, întins pe o lungime de 10 km. Localitatea se află așezată la poalele munților Gurghiului, într-o pitorească zonă submontană. Așezarea are un lung istoric, pe teritoriul localității găsindu-se numeroase obiecte încă din perioada neoliticului. Se presupune că ar fi fost locuită și în perioada stăpânirii romane a Daciei, ținând cont că în apropiere se afla castrul roman de la
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
al ieromonahului Isaia. În același an, 1761, biserica din Dejani a fost declarată unită de către comisia aulică, deși "nu exista nici un credincios unit în sat". Înființarea în 1765 a "Regimentului grăniceresc al districtului Făgăraș" a însemnat militarizarea a 13 sate submontane printre care și Dejaniul. Prin grănicerizare, satele au fost declarate automat unite. Familiile care au refuzat înscrierea ca grăniceri și implicit să-și schimbe credința au fost alungate din localități(Breaza, Șinca Veche, Țînțari, Tohan, Jina, Veștem, Cugir), multe fugind
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
cu același nume, integrată în principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Munților Orăștiei. Situată pe culmea Blidaru, la o altitudine de 703 m, fortificația cuprinde două incinte, unite între ele, având împreună șase turnuri puternice de observație. Înălțime submontană ( alt.) în zona Munților Orăștiei, situată pe teritoriul com. Boșorod (jud. Hunedoara), pe al cărei platou a fost ridicată o cetate dacică datată la finele sec. 1 a. Chr. și în sec. 1 p. Chr. Cetatea a fost prevăzută cu
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
dealuri acoperite de păduri de stejari seculari (Pădurea Mociar), dar și prin zona care constituie un loc de plimbare, de relaxare și de pescuit pentru turiștii veniți la odihna sau tratament. Aerul puternic ozonat, purificat de vegetația bogată a zonei submontane și pădurii din apropiere, coloritul bogat, umbra și răcoarea din timpul verii, fac din microstațiune principala zonă de atracție și agrement din zonă. În prezent "Băile Jabenița" sunt recunoscute ca fiind foarte benefice de către locuitorii din regiunea învecinată satului Jabenița
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
Armata ungară a fost prinsă de oamenii lui Basarab I într-o vale îngustă și prăpăstioasă, suferind ca urmare o înfrângere umilitoare. Locul bătăliei nu a fost stabilit până astăzi cu certitudine, istoricii plasându-l în diverse puncte din zona submontană precum: Țara Loviștei, Valea Oltului, comuna Titești, culoarul Rucăr-Bran sau lângă Mehadia. În urma luptei de 4 zile, 9 - 12 noiembrie 1330, regele Carol Robert a scăpat cu greu schimbând hainele cu cele ale unui fidel al său. Datorită faptului că
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
decidua" și/sau "Pinus cembra", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Tufărișuri de "Pinus mugo" și "Rhododendron hirsutum", Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri subarctice de "Salix spp.", Pajiști de "Nardus" bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști boreale și alpine pe substrate silicatice, Fânețe montane, Formațiuni pioniere alpine din "Caricion bicoloris-atrofuscae", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apă montane
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
La nivelul localității, se semnalează un număr de 180 zile noroase pe an iar numărul zilelor cu strat de zăpadă are o medie de 75-100 zile în zona locuită și de 110-140 zile în zona montană. Circulația aerului în zona submontană a satului Pietrni este predominantă pe direcția nord-sud, date fiind diferențele mari de altitudine și când aerul mai cald din vatra satului tinde în permanrnță să fie înlocuit de aerul montan, mai rece, în orice anotimp. În zona montană cu
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Mediaș, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig, Calarasi. Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la Suceava, Bistrița, Focșani, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Arad, Târgu Mureș, Reghin, Satu Mare, București, Brăila și Constanța. Industriile ușoară și alimentară au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
ul este o specie de pește care trăiește în special în apele de munte, ape cu temperatură relativ scăzută și în timpul verii, dar poate fi găsit și în zonele mai joase, submontane și de deal, cu condiția ca apele să fie puternic oxigenate. Poate fi găsit și la altitudini de 250-300 m, însă principalul său habitat îl reprezintă apele de la altitudini de peste 1000 m. Atinge 25-30 cm lungime și 0,8-1,6
Păstrăv () [Corola-website/Science/312628_a_313957]
-
Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar care se întinde de la confluența Văii Mârșa cu Oltul și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de uscat și chiar scorpionul. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de păstrav, mrean, clean. Satele se desfășoară de-a lungul cursului râului Motru, iar Cerna-Sat pe cheile râului Cerna la o distanță destul de mare de centrul comunei. Așezarea este submontană, beneficiind de o climă temperat-mediteraneană și de un potențial turistic deosebit, însă foarte puțin exploatat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Padeș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții - spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m) desparte satul Bardar de Ruseștii Noi. De pe piscul Chirieci se vede conturat în zare Chișinăul. La poarta satului
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
km în uz) (1995) Prin intermediul căilor ferate, Columbia e conectată doar cu Venezuela, dar artera e inoperabilă. - Drumuri Total: 115.564 km asfaltate: 13.868 km nepavate: 101.696 km (1997 est.) În regiunea Anzilor, coasta de nord și zonele submontane, unde se întregistrează cea mai mare densitate a populației, transportul rutier e cel mai dezvoltat. Exista un sistem de transport auto, oferit de câteva companii, care operează între cele mai importante orașe. Acest serviciu nu este nici prea comod, nici
Economia Columbiei () [Corola-website/Science/305994_a_307323]
-
marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite" (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
estică a țării și în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului crivățul, un vânt geros iarna și uscat vara, determinând existența unor temperaturi scăzute iarna (între -6°C și 0°C) și secete vara (peste 23°C). În anumite depresiuni submontane există vânturi cu caracter de föehn. Temperaturile extreme au fost următoarele: temperatura maximă absolută de 44,5°C (lângă Brăila) și minima absolută de -38,5°C (lângă Brașov).
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
a reliefului, sînt foarte frecvente particularitățile topoclimatice, mai ales din cadrul montan și cel deluros, mai blînde (așa se explică prezența viței de vie chiar în imediata vecinătate a muntelui, la Livezile, Viișoara, Sărata), unde, în genere, climatul trebuie sa fie submontan, răcoros și umed. Spațiul montan, cu expoziție față de circulația predominant vestică, favorizează cumularea unor importante cantități de precipitații anuale, a căror medie atinge 1000 mm, iar pe culmile înalte peste 1400 mm, nebulozitatea medie depășind 6 zecimi. Climatul munților mijlocii
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine și vertisolurile, solurile brune, brune podzolite și solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că în zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane și submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa", sub formă de petice
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că în zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane și submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa", sub formă de petice. Solurile „terra rossa” prezintă un profil diferențiat textural de cel al solurilor brune
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
12 și 19 km, depresiunea relevă două tipuri principale de relief. Acestea se succed dinspre munte (Munții Făgăraș), sub forma unui vast amfiteatru cu deschiderea către nord, spre lunca largă a Oltului și Podișul Hârtibaciului. Relieful colinar format din dealurile submontane perșano-făgărășene, cu altitudini cuprinse între 500 și 800 m și adânc fragmentat de acțiunea freatică a râurilor montane, sugerează o anfiladă de contraforturi naturale, care dispar treptat la nord-est de Valea Veneției. Această unitate se află în legătură cu alte câteva subunități
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
înființarea unui centru de obținere a nucului altoit care să asigure plantarea anuală a cca. 200 ha plantații de nuc. Se va avea ca obiectiv redarea în circuitul pomicol a cca. 200 ha teren anual din zonele de deal și submontane având în vedere că nucul are zonă de favorabilitate de la malul mării până la altitudinea de 1000-1200 m. De asemenea, plantațiile de nuc au o eficiență economică mare pe unitatea de suprafață (cca 20 mii euro/ha). Rezultate scontate: - identificarea și
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
pe substrat silicios DE 6210 * Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros Festuco Brometalia (*situri importante pentru orhidee) DE 6230 * Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) AT, DE 6240 * Pajiști stepice sub-panonice DE 6410 Pajiști pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caenuleae) DE, LU 6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin DE 6440
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
tufișuri dezvoltate pe substraturi calcaroase (Festuco Brometalia) (* situri importante pentru orhidee) DE 6220 * Pseudo-stepă cu plante erbacee și specii anuale de Thero-Brachypodietea FR 6230 * Pășuni cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) DE 6240 * Pășuni de stepă sub-panonice DE 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-mlăștinoase sau pe turbării (Molinion caenuleae) DE, FR 6430 Comunități mărginașe de ierburi hidrofile înalte de câmpie și de nivel montan-alpin
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
egalității de șanse, în cadrul unor parteneriate între APL, ONG-uri și membrii comunităților locale. Județul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicație și accesibilitate spre porturile dunărene și în zona turistică submontană: Gorjul este traversat de drumuri județene și este accesibil prin rețeaua de drumuri naționale de bună calitate (1.500 km de drumuri la nivelul județului). În 2-5 ore se poate ajunge într-unul din marile centre ale țării - București, Timișoara
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
decât la Petroșani, unde se produc răciri accentuate prin radiație. Tot datorită adunării aerului rece, putem să întâlnim în luna mai brume și zile cu înghețuri de primăvară. Prin poziția sa geografică și altitudine, climatul Petroșaniului ar trebui să fie submontan, însă dacă ne luăm după temperatura lunii celei mai calde(Iulie cu media de 16,7 °C) și media temperatui anuale(6,8ș) el se aproprie mai mult de cel montan de altitudine joasa. Mediile lunii Iulie sunt cu 3-4
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
16,7 °C) și media temperatui anuale(6,8ș) el se aproprie mai mult de cel montan de altitudine joasa. Mediile lunii Iulie sunt cu 3-4 °C mai mari, iar cele anuale cu 2-3 °C, decât zonele cu un climat submontan. Zilele călduroase cu media temperaturilor peste 10 °C este mai redus la Petroșani decât în alte regiuni considerate mai reci, iar numarul zilelor de vară cu temperatura de peste 25 °C este de 50 zile. Media precipitaților medii anuale este de
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]