15,167 matches
-
știu că acest fapt este în beneficiul dezvoltării festivalului, putem „vinde” evenimentele pe care le organizăm un pic mai ușor decât la prima ediție. Totodată, față de primii ani, inclusiv organizatorii festivalului Ars HUNGARICA s-au perfecționat împreună cu acesta. Chiar și subsemnatul. Sunt încă foarte mulți pași de făcut până când vom putea declara că festivalul este unul matur. Anual încercăm să dezvoltăm atât imaginea festivalului cultural maghiar de la Sibiu, brandul, ca să fiu mai explicit, dar să și oferim din punct de vedere
Poftiţi la festivalul culturii maghiare! [Corola-blog/BlogPost/99849_a_101141]
-
model: Sâncraiu Almașului- județul Sălaj”, autor Ion Onuc Nemeș, tânăr pensionar, până de curând director al renumitei „Biblioteci ASTRA” Ca invitați eram și câțiva foști colegi de „suferință” ai lui Onuc de la facultatea de Filologie din Cluj, printre care și subsemnatul, domnul profesor Titu Cârstea, doamna profesoară Doina Blaga (născută Danciu), dar cel mai important pentru noi, cu care am depănat amintiri, domnul profesor universitar Mircea Tomuș, fost redactor al revistei „Tribuna” (la Cluj) și al revistei „Transilvania”, critic si istoric
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
Podgoria Voievodala a Banilor Craiovei” Bineînțeles că nu se putea să lipsească „Povetea numelui” (cap. 2) Între „legendă și adevăr”, autorul citează toate variantele, toate sursele, inclusiv legendele despre toponimul Drăgășani. Adevărul e unul singur, despre care a scris și subsemnatul, în „Actualitatea drăgășăneană”, adevăr consemnat și în lucrări lingvistice, acela că radicalul DRAG, de origine slavă, inseamna PLĂCUT, IUBIT (v. cuvântul DRAGOBETE, sărbătoare ; vresus Valentyn Days. Și uite așa, autorul ne spune „Povestea Uliței Martirilor, „Povestea grecilor din Drăgășani”, „Povestea
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
lui Dinescu, pe ici, pe colo, și metafore inspirate, cum ar fi: „Opriți Istoria - cobor la prima, opriți la stația Doamne ferește.” (din poezia Doamne ferește!; Atenție: virgula din text și semnul exclamării din titlu nu se regăsesc în textul original, aparțin subsemnatului!); „Instrument cețos cu coarde, și burdufuri, și pedală, moartea vine și se-mparte fiecăruia, egală.” (din poezia Soră și frate; Atenție: semnele de punctuație, cu excepția punctului final, aparțin subsemnatului); „Pe după șure, lîngă cimitir, o pasăre s-a dezbrăcat de pene
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
semnul exclamării din titlu nu se regăsesc în textul original, aparțin subsemnatului!); „Instrument cețos cu coarde, și burdufuri, și pedală, moartea vine și se-mparte fiecăruia, egală.” (din poezia Soră și frate; Atenție: semnele de punctuație, cu excepția punctului final, aparțin subsemnatului); „Pe după șure, lîngă cimitir, o pasăre s-a dezbrăcat de pene, poate că i-o fi fost un soi de lene sau poate-un fel de silă și sictir.” (din poezia Recurs la Geneză; Atenție: virgula de la finalul primului vers
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
șure, lîngă cimitir, o pasăre s-a dezbrăcat de pene, poate că i-o fi fost un soi de lene sau poate-un fel de silă și sictir.” (din poezia Recurs la Geneză; Atenție: virgula de la finalul primului vers aparține subsemnatului). Totuși, nu pot să nu remarc vreo două-trei poezii reușite, unele chiar excepționale: Damen tango, Elegia butoiului, Blestem și, mai ales, Sînt tînăr, Doamnă... Din toată poezia lui Mircea Dinescu, cu câteva excepții (unele amintite mai sus), eu unul am
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
a pus bazele unei fundații cu sediul în portul dunărean Cetate, unde sunt invitați periodic artiști plastici, muzicieni și scriitori din toată lumea și, nu în ultimul rând, pentru sinceritatea, dezinvoltura, exuberanța și farmecul care îi atrag simpatia românilor, inclusiv a subsemnatului, în intervențiile sale televizate, de-a lungul timpului, la aproape toate posturile TV, sub formă de talk-show (vă mai amintiți, de pildă, de atractivele dialoguri Stelian Tănase - Mircea Dinescu?), sau sub formă de emisiuni cu dumnealui în calitate de amfitrion și totodată
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
care, prin caracterul lor continuu, urmăresc un singur scop: eliminarea salariatului incomod. „Precizez că nu sunt pentru prima oară expus comportamentului hărțuitor al angajatorului care, în pofida sancțiunilor primite de Statul Român, recidivează în acțiunea sa discreționară de negare a demnității subsemnatului. Dovadă în acest sens decizia din 2-X-2006 a CEDO prin care a fost condamnat Statul Român la plata a 3000 de euro pentru refuzul punerii în practică a sentinței de reintegrare și plata drepturilor cuvenite, situație oarecum similară cu circumstanțele
Primul caz de hărțuire morală (mobbing) în mediul academic românesc, a unui profesor Bologna [Corola-blog/BlogPost/94162_a_95454]
-
nivelul de competență dovedit și recunoscut public, să mi se reducă salariul în mod abuziv, si, în final, să fiu concediat. În scopul decredibilizării mele (fără ca această măsură să privească spațiul public) angajatorul a adus la cunoștință publică măsurile dispuse, subsemnatul aflând din presă că sunt concediat”, continuă profesorul Bebe Mihăescu. Prin sentința civilă 2225/23 iunie 2014 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosar 5994/99/2013 și rămasă definitivă prin respingerea ambelor apeluri, s-a dispus anularea deciziei de concediere
Primul caz de hărțuire morală (mobbing) în mediul academic românesc, a unui profesor Bologna [Corola-blog/BlogPost/94162_a_95454]
-
solicitat Camerei Deputaților acordarea unei pensii pentru Eminescu. Iată textul acelei petiții: ,,Domnule președinte, domnilor deputați! Poetul Mihail Eminescu suferind de mai mulți ani de o boală grea care-l pune în imposibilitate de a-și procura mijloacele de asistință, subsemnații venim a vă ruga să binevoiți a-i acorda o pensie viageră ca semn de recunoștință din partea țării pentru meritele sale literare”. Petiția l-a avut ca inițiator pe poetul A.C. Cuza, care - spune redacția aceleiași reviste - a donat suma
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
La două săptămâni după Regalul princiar (vezi articolul cu același titlu al subsemnatului, publicat în ultimele două numere ale revistei noastre, despre sărbătorirea de către Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni a nonagenarului Eugen Caraghiaur, distins reprezentant al Diasporei Românești), Sala Rondă a Muzeului Național al Literaturii Române a găzduit un alt eveniment
SUB SEMNUL LUI EMINESCU, ZIARISTUL [Corola-blog/BlogPost/93669_a_94961]
-
Independance Roumaine și directorul acestuia, Emil Galli, este expulzat din țară. La fel si Zamfir C.. Arbore. Societatea Carpații este pur si simplu desființată, în urma unui raport al baronului von Mayr, agent al serviciilor secrete austro-ungare”. (cf. rețeaua literară). ...Dacă subsemnatul, autorul articolului de față, precum și erudiții mărturisitori, am putea fi acuzați de „deviere mentală” ori de „complotită„...- apoi, ditamai Imperiul, cu tot cu serviciile sale secrete, nu pot fi supuși la acelasi soi de termeni imbecili, precum „deviere mentală” și „complotită„: „pe
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
fi putut fi decretată Ziua Limbii Române, așa cum Federația Rusă, în anul 2011, a decretat ziua lui Pușkin (6 iunie) - Ziua Limbii Ruse. Însă, prin eforturile marelui scriitor Corneliu Leu și a altor români patrioți, la care a subscris și subsemnatul prin revista Destine Literare, s-a ajuns a se lua cea mai bună decizie. Trăiască Limba Română! La mulți ani Zilei Limbii Române pe 31 august! - clamăm noi, aici, în Canada Așa cum limba franceză din provincia canadiană Quebec este o
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
totuși nu îmi ascultă sfatul și în ciuda avertismentului meu se hotărăște în cele din urmă să o parcurgă, înseamnă că își asumă deliberat riscul lecturii. Ceea ce în fond ar putea să echivaleze cu o compensație pentru riscul scrisului asumat de subsemnatul. Punct. Citește mai mult AvertismentMă simt dator să atrag atenția Măriei Sale Cititorul că aceasta este într-adevăr o scenetă banală și dacă se grăbește sau are altceva mai bun de făcut, poate să sară lejer peste ea.O schiță în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
totuși nu îmi ascultă sfatul și în ciuda avertismentului meu se hotărăște în cele din urmă să o parcurgă, înseamnă că își asumă deliberat riscul lecturii.Ceea ce în fond ar putea să echivaleze cu o compensație pentru riscul scrisului asumat de subsemnatul. Punct.... XI. FUGIȚI, MORTUL!!!, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015. De unde și până unde, Ghiță Pălămidă ajunsese la concluzia că îl înșeală nevasta și pentru asta era în stare să își ia lumea în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
poetul Viorel Dinescu, acad. Nicolae Dabija, general (r.) Mircea Chelaru, dr. Nicolae Georgescu, dr. Vasile Băhnaru. Din grupul botoșănenilor au făcut parte, printre alții, dr. Lucia Olaru Nenati, Elena Condrei, Lili Bobu, Gabriel Alexe, Mihai Cornaci, Paul Mircea Iordache și subsemnatul. Printre cei sosiți pe ultima sută la reuniune i-am recunoscut pe Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu, poetul al cărui impozant bust tronează în fața clădirii Primăriei din localitate - microrecitalul folk cu două melodii la chitară interpretate de Andrei Păunescu
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
patriei poetul cernăuțean Vasile Tărâțeanu. Aparținînd unui meleag în care românii au ajuns minoritari, d-sa se simte victima, o victimă dublă, a refacerii granițelor și a sistemului sovietic, circumstanțe ce-i dictează rîndurile unei autobiografii cu accent de ieremiadă : "subsemnatul vasile tărâțeanu / născut cu peste o jumătate de viață în urmă / într-o familie de țărani / cărora li s-au luat cu japca pămîntul, plugul, caii și bucuriile/ lăsîn-du-li-se - proprietate privată - doar lacrimile / speranțele și munca lor de ocnă mereu
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
eter, plus o integrare a jazz-ului în formulele concertistice live și în spațiile de înregistrare în studiourile proprii de înaltă condiție tehnică, deservite de recunoscuți profesioniști într-ale sound-ului. Iată o constatare ce nu lasă nici un loc îndoielii, atâta timp cât subsemnatul - un simplu realizator pensionar - realizează doar el însuși, în fiecare lună, pește patruzeci de emisiuni (fiecare în durată de treizeci până la nouăzeci de minute, cele mai multe de șaizeci de minute) pentru Radio România Cultural și Radio România Actualități! Dar în
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
plus referiri de gen prilejuite de diverse evenimente - toate acestea fiind semnate de Daniela Nicolae, Cristian Marica, Liviu Zămora, Viorel Grecu, Marină Nedelcu, Berti Barbera, Mirela Stoenescu, Maria Monica Bojin, Constantin Uși Mendea, Ioana Mărculescu, Maria Balabaș, Anca Romeci și... subsemnatul. De relevat atît de interesantă „Stagiune de jazz” organizată în parteneriat cu România Cultural la Teatrul ACT, prezentată de Cristian Marica. Să nu uităm însă că între formațiile de elită ale Societății Române de Radiodifuziune se impune Big band-ul
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
altfel, la diverse lansări ale proiectelor sale solistice, el și-a readus alături o parte dintre vechii colegi, și cum succesul de public a fost absolut nescontat, iată-l acum revenind la ideea din urmă cu 40 de ani. Împreună cu subsemnatul scrie o biografie romanțată Pro Musica, iar cu siguranță lansarea va fi acompaniată de un concert (dacă nu turneu) al revenirii gloriei timișorene a anilor ’70 - ’80 - ’90. Cu siguranță, pe lângă cele două emisiuni documentare despre fenomenul de atunci, TVR
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
neobositul publicist Radu Lupașcu. Această sumă de interviuri aduce în atenția publicului nume importante de muzicieni, jurnaliști și scriitori din istoria recentă sau trecută a spiritualității mioritice rock, dar și prog. jazz sau blues. Iată lista de interviuri, cu ajutorul căreia subsemnatul vă propune o incursiune în frumoasă artă a sunetelor românești: Dan Andrei Aldea, Liviu Antonesei, Decebal Bădilă, Johnny Bota, Radu Cârlan, Cyfer, Walter Dionisie, Florin Grigoraș, Tavi Iepan, Florin Ochescu, Marcian Petrescu, Gabriel Petric, Călin Pop, Adrian Popescu, Christian Podratsky
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
domeniu al literaturii oficiale, subsumate propagandei și deci net diferențiate de poziția de permanentă rezervă a lui Blaga. Noncolaboraționismul său nu se putea armoniza întrutotul cu o variantă, fie și îmblînzită, a producției literare "pe linie". Cînd, în cursul convorbirilor subsemnatului cu Blaga, venea vorba despre steliști, poetul surîdea ușor, cu subînțeles. Într-o zi am menționat cîștigul bănesc considerabil în epocă al lui A. E. Baconsky, care își permitea nu doar veșminte de lux, ci și, după cum a adăugat, autorul
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
cu dăruire, competență și juvenit patos piesele „Oriental Dance” de Robert Cozma (primă audiție), „Butterfly” de Aziza Mustafa Zadeh (aceasta fiind unica piesă străină din program), într-un aranjament recompensat cu premiu în anul 2012 și - surpriză pentru prezentatorul invitat, subsemnat al prezentelor rânduri - piesa „Un trifoi cu cinci foi” de Florian Lungu. Inițiativa punerii în „pagină organizatorică” a acestui concert a aparținut cu deosebire pianistului, compozitorului (deținător a numeroase premii și distincții pentru creațiile sale, inclusiv în domeniile marii muzici
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
amintiți doar în treacăt". Mai sunt indicați Nicolae Manolescu și Gheorghe Grigurcu. În acest moment e menționată controversa în legătură cu Constantin Noica și a relațiilor sale cu regimul comunist, temă aflată în bună măsură în consubstanțialitate cu cea a indigenismului. Scria subsemnatul în Convorbiri literare, în 2003, citat de cercetătoare, despre naționalismul său "sublimat": "Ilustrat nu doar printr-un autohtonism ce rima cu propaganda național-comunismului (deși, să recunoaștem., situat la altă altitudine, dar oare înălțimea speculației nu semnifica în cele din urmă
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
începutul celui următor, tatăl meu era grav bolnav. N. Steinhardt, care m-a rugat să întreb de "părintele Nicolae", atunci cînd îl caut la telefonul Mînăstirii Rohia, mă îmbărbăta vorbindu-mi între altele de propriile sale suferințe trupești. Necunoscînd atitudinea subsemnatului față de religie, el, călugărul și credinciosul fervent, n-a atins niciodată, prin nici un cuvînt, acest subiect. Cu o supremă delicatețe, a înțeles a menaja, în acele momente dureroase, ceea ce presupunea că ar fi putut fi scepticismul religios al interlocutorului... Să
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]