273 matches
-
loc. cît., doc. nr. 23, 29; mai ales că Poartă Otomană avea bănuiala că Suedia urmărea îmbunătățirea raporturilor sale cu Rusia (cf., loc. cît., doc. nr. 27), desi Mouradgea d'Ohsson se străduia să-i convingă pe otomani că deblocarea subsidiilor era reclamata de comunitatea de interese suedo-turcă, în raporturile lor cu Rusia (cf., loc. cît., doc. nr. 30). vechea influență a Imperiului Otoman asupra sistemului politic european. În împrejurările internaționale de atunci, Suedia consideră, de asemenea, așa cum am mai menționat
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
respectable", firește, care să impună Rusiei, de unde rezultă un avantaj evident și pentru Poartă Otomană 47. Iar concluzia care se impunea era că aceasta din urmă trebuia să revină, cât mai grabnic cu putință, asupra deciziei de a suspenda plata subsidiilor, atât de necesare pentru finanțarea cheltuielilor amintite 48. Această necesitate era reclamata, de altfel, nu numai de situația politică din Europa de Nord-Est, ci, susținea el, de întreaga conjunctură politică de pe Continent care ar fi reliefat, o dată în plus, comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
politică din Europa de Nord-Est, ci, susținea el, de întreaga conjunctură politică de pe Continent care ar fi reliefat, o dată în plus, comunitatea de interese, în plan internațional, turco-suedeză49. Deși diplomația suedeză aducea noi argumente în susținerea poziției Suediei în problema subsidiilor, precum tentativă mascată a Rusiei de a sprijini o lovitură de stat în Suedia, în vara anului 179450, Poartă Otomană, chiar dacă recunoștea, la rândul ei, importanța unei strânse colaborări cu Suedia împotriva Rusiei, continuă să refuze să-și însușească punctul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
anului 179450, Poartă Otomană, chiar dacă recunoștea, la rândul ei, importanța unei strânse colaborări cu Suedia împotriva Rusiei, continuă să refuze să-și însușească punctul de vedere suedez. În schimb, insistă asupra necesității de a se încheia un nou tratat de subsidii care să-l înlocuiască pe cel din 11 iulie 1789, deoarece urmărea să implice, astfel, mai activ Suedia în politica să europeană 51. Ceea ce nu convenea, câtuși de puțin, Suediei care a încercat să demonteze argumentele turcilor, punând în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
di Stato di Venezia, fond Archivio Proprio della Legazione Pietroburgo, Registro 5, nr. 14, f. 48-48v. 47 Cf., Europe and the Porte, doc. nr. 31. 48 Cf., loc. cît., doc. cît. 49 Cf., loc. cît., doc. nr 32; pentru problema subsidiilor, vezi și doc. nr. 33. 50 Cf., loc. cît., doc. nr. 36. 51 Cf., loc. cît., doc. nr. 37, 39, 40, 41. De aceea, după convingerea lui Pehr Olof von Asp, Poartă Otomană nu era îndreptățită să reproșeze Suediei încheierea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
soliditate" a fost însușita, după cum afirmă Mouradgea d'Ohsson, de oficialii otomani cărora le-au fost prezentate, nu au fost, totuși, în măsura să-i determine pe aceștia să renunțe la ideea de a se încheia un nou tratat de subsidii care să fi corespuns noilor necesități ale Porții, în domeniul politicii sale europene. Astfel că problema subsidiilor a rămas în suspensie 53. Problema era cu atat mai stringenta pentru Suedia, cu cât, în luna martie 1795 se profila pericolul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
nu au fost, totuși, în măsura să-i determine pe aceștia să renunțe la ideea de a se încheia un nou tratat de subsidii care să fi corespuns noilor necesități ale Porții, în domeniul politicii sale europene. Astfel că problema subsidiilor a rămas în suspensie 53. Problema era cu atat mai stringenta pentru Suedia, cu cât, în luna martie 1795 se profila pericolul unei agresiuni militare sau, cel putin, diplomatice a Rusiei împotriva ei. Or, pentru evitarea pericolului, Pehr Olof von
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
adresate acesteia, la 12 și, respectiv, 20 februarie 1796. În cuprinsul celei dintâi, se solicită că, în virtutea tratatelor existente între Suedia și Poartă Otomană cu referire, probabil, la Tratatul de alianță defensivă, din 24 decembrie 1739, si a celui de subsidii, din 11 iulie 178972 cea din urma să-i ofere bunele oficii, pentru a evita războiul cu Rusia. În cazul în care acele demersuri diplomatice ar fi eșuat, Suedia reclamă, în baza acelorași tratate, sprijin militar și financiar, în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
178972 cea din urma să-i ofere bunele oficii, pentru a evita războiul cu Rusia. În cazul în care acele demersuri diplomatice ar fi eșuat, Suedia reclamă, în baza acelorași tratate, sprijin militar și financiar, în ultimul caz, achitarea arieratelor subsidiilor stipulate prin tratatul din 11 iulie 1789, în așa fel, încât cele două puteri prietene să poată respinge "d'un concert parfait leș attaques d'un Ennemi commun", adică Rusia, si a obține "une paix sure, glorieuse et durable"73
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
care, atunci, nu îi îngăduia să procedeze altfel; iar între elementele care configurau acea situație internațională se numără și posibilitatea izbucnirii unei noi insurecții în Polonia. Totuși, Mouradgea d'Ohsson a repurtat un succes notabil, după părerea să, în problema subsidiilor, reușind să obțină achitarea unei părți a arieratelor din sumele totale reclamate de Suedia 80. 77 "Plus ces projets de la Sublime Porte șont grands, utiles et avantageux et plus la Russie a intérêt de leș attaquer dans leur naissance même
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pus la dispoziție datele necesare de care diplomatul suedez s-a grăbit să facă uz, în eforturile sale de a redresa poziția Suediei la Istanbul și, pe cale de consecință, de a determina Poartă Otomană să nu sisteze, din nou, plata subsidiilor 89. Ceea ce se pare că a reușit, cel puțin în ceea ce privește convingerea Porții Otomane că nu există nici un pericol că Suedia să fi aderat la tabăra rusă. Pornind de aici, Mouradgea d'Ohsson a reiterat necesitatea creării unei largi coaliții, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Criză din relațiile suedo-franceze a complicat poziția Suediei la Istanbul, existând pericolul accentuării neîncrederii cercurilor conducătoare otomane în capacitatea Suediei de a colabora la realizarea obiectivelor politicii lor europene. Pe termen scurt, acea neîncredere se concretiza în temporizarea rezolvării problemei subsidiilor ceea ce constituia pentru Suedia un serios handicap, de vreme ce nu putea să conteze pe acea sursă de venituri, în eforturile de redresare a situației sale financiare. De aceea, Mouradgea d'Ohsson era de părere că îmbunătățirea raporturilor diplomatice cu Franța era
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
120 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, însărcinatul cu afaceri al Suediei pe lângă Poartă Otomană, din 25 octombrie 1805, în loc. cît., doc. nr. 31 și n. 19. vreme ce rezolvarea problemei atât de acută pentru cea dintâi, anume cea a subsidiilor, trena. Or, la această stare de lucruri contribuia și opoziția Rusiei, interesată să-și mențină controlul asupra acelor raporturi. Pe de altă parte, tocmai acest obiectiv al Rusiei a putut motiva diplomația suedeză să se preocupe, la rândul ei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
din partea unui înalt demnitar otoman, s-a arătat foarte reticent în ceea ce privește autenticitatea acelor intenții care puteau fi doar expresia intrigilor diplomației franceze, așteptând ca, înainte de a se fi angajat în vreo discuție pe această temă, Poartă să fi reluat plata subsidiilor 136. Punctul de vedere al Suediei în problema medierii păcii turco-ruse, solicitată de Poartă Otomană, era acela că pacea putea fi restabilită, daca Rusia ar fi acceptat și ea medierea. De altfel, angajarea unei astfel de misiuni era cu atat
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
din timpul războiului rusoaustro-turc, dintre anii 1787 și 1792. Scop în care se declară dispusă să pună capăt, în favoarea Suediei, diferendului diplomatic generat și întreținut de aproape două decenii, raportate la acea dată, adică la începutul anului 1807, de problema subsidiilor, pretinse de această de la Poarta Otomană. Cu o condiție, însă, care sugera intenția Porții Otomane de a reface ea, de acea dată, vechiul sistem francez de alianțe, cunoscută "Barrière de l'Est": anume că sumele reclamate de suedezi urmau să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
à la Suède, et en même tems à la France pour faire la paix entre ces deux anciennes Alliés de la Porte" (s. Ven.C.)184. Împrejurare în care, sugerau otomanii, câștigurile Suediei nu s-ar fi limitat doar la recuperarea subsidiilor, ci ar fi fost mult mai consistente. Deoarece, în cuprinsul prezumptivului tratat de pace dintre Suedia și Franța, "leș possessions de la Suède et particulièrement de la Pommeranie, seront garanties indépendantes, protégées des avantages, dont leș succès dans la guerre (al Suediei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
se argumentează că "Patronul editurilor și librăriilor Humanitas a beneficiat de scutiri și reeșalonări de miliarde de lei la plata datoriilor către stat". Argumentarea se bazează pe inducție, pe enumerarea cazurilor în care firmele lui Gabriel Liiceanu au beneficiat de subsidii de la stat, argumente structurate pe anumite subtitluri care se constituie ca și concluzii intermediare: "Cu mâna întinsă", "Favoruri de peste 270.000 de dolari", "Reeșalonare pe patru ani și jumătate", "Impozit pe salarii nevirat", " Finanțele spun ca au început executarea silită
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
dar iată ce e într-adevăr impardonabil și nu poate fi scuzat prin nici o maladie interesantă: acest milionar de-abia ieșit din pantofii profesorului său n-a fost în stare nici măcar să-și dea seama că nu milă și nu subsidiu îi cere caracterul tânărului care-și distruge sănătatea dând meditații, ci dreptul său, ceea ce i se cuvine, chiar dacă nu din punct de vedere juridic, ba încă nu el este cel care cere, ci prietenii fac demersuri în locul lui. Cu grandomania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întocmirea recensământului rusesc din 1772-1774, nu s-a mai vorbit de populație fugită în alte părți, în Ardeal sau Maramureș. Profitând de slăbiciunea Turciei, Austria, „încurajată și de atitudinea pasivă a celorlalte puteri, încheie cu Poarta otomană un tratat de subsidii la 6 iulie 1771, prin care Austria obținea promisiunea Porții pentru o rectificare de frontieră, atât în zona de nord a Moldovei, cât și acapararea Olteniei” <footnote Ibidem, p. 58. footnote>. Era, fără îndoială, un mare succes diplomatic pentru Austria
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Basarabi care cuprindea amplul spațiu carpato-dunărean, între anii 800-650 î.e.n; cultura La Tene-ului getodacic, desfășurată între anii 600 și 50 î.Hr., caracterizată printro intensă dezvoltare (olărit practicat la roată; metalurgie; construcții de nave, comerț, primirea unor tezaure ca subsidii de la coloniile grecești și de la Imperiul roman etc.; -cultura Lipița și cultura carpică, atribuite dacilor liberi și, În special, carpilor. Puternica unitate tribală a carpilor s-a evidențiat cel puțin între sec. IV Î.e.n.IV e.n., iar cultura lor materială
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
amforele grecești; amforele romane; tezaurele monetare de argint, ca cel din comuna învecinată Ipatele, apoi monedele imperiale romane de la Gârbești și Ț ibana, care ilustrează atât un comerț intens cât și fenomenul de acordare din partea unor împărați romani, a unor subsidii carpilor, În calitatea lor circumstațială de foederați sau de putere clientelară la granița imperiului; -ceramica bastarnică specifică culturii aparținând unei populații germanice, inferioară celei getodacice, prezintă tortițe în formă de X, are culoare neagră și lucioasă, fiind găsită în punctele
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
o analiză critică a loviturii de stat din 2 decembrie, care a pus capăt celei de-a II-a Republici. Aflat într-o situație financiară dezastruoasă, fără slujbă și trebuind totuși să-și întrețină familia, Marx nu supraviețuiește decât grație subsidiilor lui Engels și sumelor primite de la un ziar american pentru articolele trimise - multe fiind redactate de prietenul său. De fapt, Marx petrece cea mai mare parte a timpului său în bibliotecă, consacrându-se pregătirii marii sale opere Capitalul; partea care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
său. De fapt, Marx petrece cea mai mare parte a timpului său în bibliotecă, consacrându-se pregătirii marii sale opere Capitalul; partea care constituie un fel de introducere a acesteia, Contribuții la critica economiei politice este gata în 1859; datorită subsidiilor primite de la Engels, și care-l pun la adăpost de lipsuri, el termină Cartea I a lucrării în 1867. Pe 28 septembrie 1864, el participă, la Londra, la înființarea Asociației Internaționale a Muncitorilor (A.I.T) sau Internaționala I, pentru care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Jean Kanapa, consilier al lui Georges Marchais în probleme de politică internațională, apoi cea a lui Enrico Berlinguer, în 1984. Moscova își multiplică presiunile financiare - amenințarea de a întrerupe ajutoarele bănești pe care anumite PC le primeau sub formă de subsidii secrete -, provoacă sciziuni în rândurile anumitor PC eurocomuniste - spaniol și finlandez - și reușesc să anihileze formarea unui pol eurocomunist. Numai că toate acestea nu curmă criticile care li se aduc, alimentate de invadarea Afganistanului* în 1979 și de acțiunile represive
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cel Frumos, Ludovic X (1314-1316), Filip cel Lung (1316-1322) și Carol IV (1322-1328) cunosc dificultăți financiare și trebuie să facă față unei noi revolte feudale. De aceea, ei încearcă tot mai mult să se sprijine pe burghezii orașelor, care, în schimbul subsidiilor care le sînt cerate, doresc să le controleze utilizarea. O criză politică se profilează astfel în clipa în care apar grave probleme economice și sociale care vor afecta, în secolul al XIV-lea, cea mai mare parte a lumii occidentale
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]