7,897 matches
-
ro). Se remarcă asocierea contrastantă dintre cuvîntul popular și prefixoidul neologic: "da e super belea jocu, n-am ce zice" (computergames.ro); "mi-am adus aminte de stalagmitele și stalactitele super belea din peșteră" (forum.apropo.ro). Calitatea primară de substantiv îi permite să intre și în construcțiile de superlativ expresiv cu repetiție legată: "e belea de belea, bravo omule, ești jmecher rău" (forum.kappa.ro); "belea de belea, uită-te și nu vei regreta" (rotop.ro) De altfel, belea apare
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
le credem, regulile rămîn totuși convenții necesare și pe deplin respectabile. Un bun exemplu de impunere indiscutabilă a normei explicite (chiar dacă la origine criteriul de decizie poate fi considerat arbitrar) l-ar constitui modul de formare al genitiv-dativului articulat la substantivele feminine cu terminația în -ie postconsonantică (familie, primărie, educație etc.). Acestea reprezintă în româna actuală o excepție de la regula de bază a femininelor, care cere ca articolul hotărît să se atașeze formei de genitiv-dativ (omonime cu pluralul), stabilind o legătură
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
reprezintă în româna actuală o excepție de la regula de bază a femininelor, care cere ca articolul hotărît să se atașeze formei de genitiv-dativ (omonime cu pluralul), stabilind o legătură clară între formele (unei, aceste sau niște) case și casei. La substantivele din subclasa descrisă, articolul se adaugă însă formei de nominativ-acuzativ singular: familiei, primăriei, educației se explică pornind de la familie, primărie, educație, nu de la (unei) familii, primării, educații. Se observă imediat că substantivele din această categorie - de altfel destul de numeroase - sînt
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
unei, aceste sau niște) case și casei. La substantivele din subclasa descrisă, articolul se adaugă însă formei de nominativ-acuzativ singular: familiei, primăriei, educației se explică pornind de la familie, primărie, educație, nu de la (unei) familii, primării, educații. Se observă imediat că substantivele din această categorie - de altfel destul de numeroase - sînt fie termeni culți moderni, împrumutați și adaptați fonetic (familie - din latină), fie - mai ales - formații cu sufixele -ie /-(ăr)ie și -ție. Sufixul din urmă este caracteristic tot limbii culte, moderne. În
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea, formele în cauză apăreau ca nefixate grafic, iar pronunția filosofiii era considerată normală, dar inestetică. În propunerea unei modalități de scriere, criteriul estetic-eufonic era hotărîtor. În monografia sa Structură și evoluție în morfologia substantivului românesc (1970), Paula Diaconescu prezintă în detaliu istoria substantivelor feminine și a variațiilor formelor lor accentuate: se constată că în limba română veche acestea cunoșteau numeroase oscilații. Substantivele feminine în -ie aveau în secolul al XVI-lea terminațiile de genitiv-dativ
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
cauză apăreau ca nefixate grafic, iar pronunția filosofiii era considerată normală, dar inestetică. În propunerea unei modalități de scriere, criteriul estetic-eufonic era hotărîtor. În monografia sa Structură și evoluție în morfologia substantivului românesc (1970), Paula Diaconescu prezintă în detaliu istoria substantivelor feminine și a variațiilor formelor lor accentuate: se constată că în limba română veche acestea cunoșteau numeroase oscilații. Substantivele feminine în -ie aveau în secolul al XVI-lea terminațiile de genitiv-dativ articulat -ieei, -iei, -iiei, -ii: corabieei, bucuriei, mîniiei, domnii
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
criteriul estetic-eufonic era hotărîtor. În monografia sa Structură și evoluție în morfologia substantivului românesc (1970), Paula Diaconescu prezintă în detaliu istoria substantivelor feminine și a variațiilor formelor lor accentuate: se constată că în limba română veche acestea cunoșteau numeroase oscilații. Substantivele feminine în -ie aveau în secolul al XVI-lea terminațiile de genitiv-dativ articulat -ieei, -iei, -iiei, -ii: corabieei, bucuriei, mîniiei, domnii etc. În secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, în texte se întîlneau mai ales formele în iei și
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
mai găsit numele lui Mihai Pelin, iar între corespondenții din străinătate pe acela al lui Grigore Arbore. Ileana Vulpescu are o rubrică, Gemulețul cu imagini, în care se ocupă de folosirea improprie a unor cuvinte. în nr. 16, cuvîntul e substantivul (și adjectivul) securist - "derivat al substantivului securitate, desemnînd instituția care s-a ocupat, cu păcatele și cu însușirile ei, de Siguranța națională". Derivarea corectă, ne învață d-na Vulpescu, ar fi fost în românește securitist "Termenul securist este impropriu în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
iar între corespondenții din străinătate pe acela al lui Grigore Arbore. Ileana Vulpescu are o rubrică, Gemulețul cu imagini, în care se ocupă de folosirea improprie a unor cuvinte. în nr. 16, cuvîntul e substantivul (și adjectivul) securist - "derivat al substantivului securitate, desemnînd instituția care s-a ocupat, cu păcatele și cu însușirile ei, de Siguranța națională". Derivarea corectă, ne învață d-na Vulpescu, ar fi fost în românește securitist "Termenul securist este impropriu în acest caz, derivat fiind de la un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
neschimbat, ca și după 1989, cînd în DEX (1996) definiția Crăciunului se precizează: "sărbătoare creștină care celebrează, la 25 decembrie, nașterea lui Cristos". Interesant e că - prevalîndu-se de regula neintroducerii în dicționar a numelor proprii - Moș Crăciun este înregistrat, o dată cu substantivul comun crăciun, în vreme ce oficialul Moș Gerilă rămîne pe dinafară. Micul dicționar enciclopedic - ediția 1978 - nu-l mai introducea pe Moș Crăciun, poate și din dificultatea de a-i găsi locul - la litera M, la C? -, tratîndu-l pe Gerilă, în secțiunea
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
abisale nevoi de ordine și rînduială. Avea dreptate Spengler atunci cînd afirma că implantarea în teoretic duce inevitabil la decadență, la abstractizarea speculativă a valorilor și, implicit, la de-concretizarea lor. A încerca să-ți salvezi condiția de creator, conjugînd substantivul operei cu verbul teoretizării, înseamnă, în ordine componistică, derogarea de la menirea principală: aceea de a face sunetele să cuvînteze și nu de a determina cuvintele să sune. Incitantele și spectaculoasele piruete metafizice ori estetice, detentele explicative și testimoniale, tumbele revendicative
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
sonor al modernității grăbite. Cînd e folosit cu sensul său de bază, ca onomatopee, cuvîntul este adesea repetat (,la intrare băieți serioși, în costum, cu aparate din alea care fac bip-bip", atelier.liternet.ro). În cele mai multe utilizări, bip este un substantiv, adesea articulat - un bip, bip-ul (,se va auzi un nou bip", mithos.ro; "ziariștii din Buzău au primit Ťbip-ulť prietenesc prin care erau anunțați că e rost de-o știre", Evenimentul zilei = EZ 3742, 2004, 5), de genul neutru
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
și forma adaptată înregistrează o frecvență destul de mare. Anglicismul beep a intrat și în alte limbi romanice: în Internet găsim multe atestări ale sale în spaniolă sau franceză, dar numai italiana pare să-i fi admis intrarea în dicționare (bip, substantiv invariabil, în Zingarelli 1995). Interesante sînt evoluțiile și specializările semantice ale cuvîntului, care țin de specificul fiecărei limbi; în româna actuală colocvială, de exemplu, se bucură de o mare circulație expresia a da bip (prezentă, de altfel, într-o asociere
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
se bucură de o mare circulație expresia a da bip (prezentă, de altfel, într-o asociere ludic-absurdă, în textul de larg succes internațional al unei melodii a formației O-Zone: ,}i-am dat bip / și sînt voinic"). În acest caz, substantivul desemnează semnalul sonor, scurt, al telefonului mobil, iar expresia descrie o practică de folosire economică a acestuia, nu pentru convorbiri, ci pentru transmiterea unor simple mesaje convenționale (cerere de a fi sunat, semnal de sosire etc.): "ei ne dau un
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
politețe generic în formă feminină (doamnă) urmat de denumirea funcției în formă masculină: doamna ministru": "doamna ministru, prin al său birou de presă, (...) ne trîntește o amenințare" (EZ 3297, 2003, 1). Familiar, într-un forum, apare însă secvența cu ambele substantive feminine: "aș avea și eu câteva cuvinte pentru doamna ministră și pentru celelalte persoane din ministerul învățământului în legătură cu bacalaureatul din 2003" (portal.edu.ro). Ceva mai rară (circa 50 de atestări) și mai clar depreciativă e forma ministresa: "Ministresa e
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
de tipar"), cît și tranzitiv, avînd drept complement obiectul căutării ("n-avui timp la dispoziție pentru gugălit bibliografie"). Cum se vede din exemple, e folosit frecvent supinul, aflat la limita substantivării ("Spor la gugălit"). E însă deja prezent și un substantiv derivat, abstractul verbal, previzibil în registrul familiar-popular, format cu sufixul -eală: "Zic și io una repede că nu am vreme de gugăleală"; "după o gugăleală sumară reiese că pesa e a lu' un nenea". Probabil că verbul a gugăli nu
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
ce mai arată interes istoriei patriei, doctrinei în general. în linii mari se știe că de la anticii elini colonizați pe țărmul Euxin ne-a revenit cuvântul chiverniseală, cu actuala prezență în cibernetică, de la invadatorii goți verbul a cutropi și poate substantivul hoț, de la slavi verbul a iubi " iubește-mă că te tai! " de la inițial oneștii otomani ciubucul, bacșișul, șpaga. Cea mică, deoarece aceea mare, enormă se numește inginerie financiară, faliment întru reorganizare, privatizare cu probleme. Corupător fără demonie este intimidatul pacient
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
Constantin Țoiu În nici o limbă din lume, repetarea unor serii de substantive sau adjective nu are un efect stilistic mai mare și mai dinadins urmărit decât în franceză. În limbile clasice, precum latina sau greaca, ori în cele moderne, minus cele hispanice, mai apropiate de ludic, lucrul este exclus, în primele două
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
la tradition populaire", Trésor de la langue française), în DEX e vorba doar de "imaginar"; în plus (și din nou în contrast cu alte dicționare străine și chiar cu definirea în același tom a îngerului), dracului i se atribuie o identitate clar masculină. Substantivul articulat apare atît în forma de nominativ-acuzativ (dracul), cît și în cea de genitiv-dativ (dracului). De fapt, ambele forme suferă transformări fonetice tipice oralității. În limba vorbită de azi, dar și în transcrierea ei, e rar ca dracul să apară
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
fi necesară și pentru a semnala erorile de lexic, gramatică etc. și a altor categorii de vorbitori (scriitori) de limbă română. De exemplu, pentru crainicii de la t.v. care spun "a fost prins în flagrant", ca și cum adjectivul ar fi devenit substantiv. Corect este flagrant delict. Cît despre prepoziția pe înainte de substantive cu caracter personal și despre dublarea lor obligatorie prin pronume (îl văd pe cutare), nu mai e nimic de spus. Citim în ziare astfel de titluri de-o șchioapă: "Justiția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
etc. și a altor categorii de vorbitori (scriitori) de limbă română. De exemplu, pentru crainicii de la t.v. care spun "a fost prins în flagrant", ca și cum adjectivul ar fi devenit substantiv. Corect este flagrant delict. Cît despre prepoziția pe înainte de substantive cu caracter personal și despre dublarea lor obligatorie prin pronume (îl văd pe cutare), nu mai e nimic de spus. Citim în ziare astfel de titluri de-o șchioapă: "Justiția eliberează infractorul". îl eliberează pe infractor pare deja o prețiozitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
de merit". Errare humanum est, perseverare... De multă vreme nu mai auzi pe nimeni spunînd la t.v. ori nu mai citești în ziare flagrant delict. Expresia, juridică la origine, compusă din adjectivul flagrant, care indică modul surprinderii faptului, și substantivul delict, care indică infracțiunea, și-a pierdut unul din termeni. "A fost surprins în flagrant", spun aproape toți crainicii ori scriu aproape toți ziariștii. înjumătățită, expresia este incorectă și face dovada inculturii celor care o folosesc. O altă expresie greșit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
Cațavencu, 8, 1991, 8). șuștangiu (de la șustă) și tirangiu (de la tiră) sînt înregistrate în Dicționarul de argou al limbii române, de Nina Croitoru Bobârniche (1996, 2003), cu sensuri similare: complice, ajutor al unui hoț. Să amintim că derivatul feminin de la substantivele în -(an)giu, nu totdeauna în uz, dar ușor de produs, e format cu sufixul -oaică: ale cărui conotații peiorative sînt și mai accentuate: chiulangioaică, scandalagioaică etc. Un derivat recent, ingenios și sugestiv - clipangiu - e, foarte probabil, o creație personală
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
o mulțime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") și prin prepoziția dintre dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural ("unul
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
chiar dacă DEX înregistrează forma adaptată, spaghete, circulă mult și cea originară), broccoli, ravioli etc: acestea sînt folosite în genere ca denumiri invariabile, dar și ca plurale, atît nearticulate cît și articulate - pronunțarea lor fiind perfect asemănătoare cu cea a unui substantiv românesc masculin, articulat hotărît; echivalarea finalei cu un articol produce totuși în scris o oarecare inadecvare: articolul nu e material prezent (într-un singur i). În plus, se percepe chiar o oarecare nepotrivire semantică, în mod normal aceste cuvinte tinzînd
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]