413 matches
-
mere, o mulțime de studenți b. un guvern de femei miniștri, un electorat de oameni educați - sintagmele sunt corecte, dar nu cu sensul de măsură specific construcțiilor pseudopartitive, cantitative Sintagma un guvern de femei miniștri este un GD cu centru substantival (guvern) și adjunct prepozițional, fără sens cantitativ. Substantivul guvern nu măsoară numărul sau cantitatea de femei. În schimb, în sintagmele pseudopartitive o grămadă de mere și o mulțime de studenți, substantivele cu sens colectiv grămadă și mulțime exprimă o apreciere
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu are o trăsătură de persoană pe care să o transmită prin acord verbului, astfel încât ar trebui să acceptăm că verbul are trăsături interpretabile. Termenii inclusivi sunt de două tipuri majore: pronume indefinite, negative, interogative sau relative și substantive (grupuri substantivale). 2.7.1. Pronumele indefinite, negative, interogative și relative Unele pronume indefinite, negative, interogative și relative (lipsite de trăsătura persoanei), aflate în poziția de subiect, acceptă ca verbul-predicat să fie la persoana I sau a II-a: (82) a. Câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care denumesc setul de entități în care se includ locutorul sau interlocutorul: (87) a. Aceia / cei / toți / unii care am plecat mai devreme... b. Fetele care am plecat mai devreme eram sora mea și cu mine. 2.7.2. Grupurile substantivale cu utilizare inclusivă În limba vorbită sau într-un registru colocvial, și substantivele subiect admit ca verbul-predicat să fie la persoana I sau a II-a: (88) a. 100 de persoane am semnat cu Piperea (http://finance.groups.yahoo.com
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
băieții ne-am bucurat pentru el. (www.dinamomania.net) c. Băieții se uită la fotbal, fetele vă uitați la filme. În aceste enunțuri, putem presupune că există un subiect pronominal nelexicalizat (noi, voi), aflat într-o relație apozitivă cu grupul substantival: (89) a. Noi, 100 de persoane am semnat cu Piperea (http://finance.groups.yahoo.com/) b. De mult timp aștepta să marcheze, noi, toți băieții ne-am bucurat pentru el. (www.dinamomania.net) c. Băieții se uită la fotbal,voi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de studenți b. două kilograme de mere, o armată de furnici, o mulțime de studenți Numeralele legate de substantiv prin prepoziția de sunt formate cu -zeci, sută, mie, milion, miliard etc. Formanții sută, mie, milion, miliard au unele caracteristici morfologice substantivale, ceea ce explică de ce se leagă de nominalul cuantificat prin prepoziție, la fel ca substantivele cu sens cantitativ din sintagmele pseudopartitive. Kupferman (2004) consideră că prepoziția de este centrul sintagmei, N2 este complementul său, iar N1 este un specificator. Nedelcu (2009
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întâlnesc rar în practică [...] fiind de obicei evitate. Situații de acest fel apar în special în traduceri, dar chiar și aici un bun traducător recurge la schimbarea construcției (de exemplu, apelând la pasivul reflexiv în locul celui analitic) sau găsește sinonime substantivale de același gen în locul substantivelor de genuri diferite [...] ori sinonime adjectivale cu formă unică la plural în locul adjectivelor cu forme de gen diferențiate" (Avram, 2001: 345). "Când substantivele sunt nume de lucruri, tipurile de acord sunt mult mai diferite. Cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
deoarece omonimiile sunt, de obicei, restrânse la anumite cuvinte sau clase morfologice. O altă problemă pentru această ipoteză o ridică sistemul pronominal. În general, limbile naturale tind să exprime mai multe opoziții de gen în sistemul pronominal decât în cel substantival (cf. Corbett, 1991). De exemplu, în engleză și în scandinavă doar pronumele personal are gen (trei valori în engleză: masculin, feminin, neutru; două în limbile scandinave: feminin și masculin). În limba română, pronumele neutre nu au forme speciale, nici pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantivului centru din alcătuirea sintagmei abreviate (de ex. Televiziunea Română, TVR) sau potrivit trăsăturilor substantivului format prin recategorizarea abrevierii (de ex. TVR-ul, recategorizat drept substantiv masculin sau neutru). Termenii inclusivi (pronume indefinite, negative, interogative sau relative și substantive sau grupuri substantivale) sunt nominale aflate în poziția de subiect care, fără să aibă trăsătura de persoană (I sau a II-a), acceptă acordul la persoana I sau a II-a a verbului-predicat, lectura propoziției fiind că locutorul sau interlocutorul sunt incluși între
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau de masive: (i) a. Suma a două ansambluri copii este tot copii. b. Suma a două cantități de apă este tot apă. c. Suma a două entități copil nu este tot copil. 66 Celelalte tipuri de denotații în domeniul substantival sunt entitate atomică (substantiv numărabil la singular) și entitate non-atomică, non-delimitabilă (substantiv masiv). 67 (i) a. *O parte din scaun sunt verzi. b. *O parte din Constanța sunt interesante. c. *O parte din apă sunt poluate. 68 Este mai acceptabil
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de vid. Anume, există „voci“ care spun că acest nume e ceva comun spiritului uman, e un loc comun și pentru indo-europenii ce suntem, Însemnând mare Într’o dublă accepțiune: prima, și istoricește, aceea adjectivală, a doua, printr’o extindere substantivală, adresată Întinderii de ape fără margini. Și, aducându-mi aminte de abia invocatul „caștravete“, spun doar atât: Marea aneantizează totul: Mecanic, precum năvălirea de acum vreo 800 de milioane de ani a Mediteranei, prin Bosforul atunci prăbușit, asupra depresiunii devenite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai multor cuvinte expuse simultan va necesita reglarea dimensiunii fontului pentru încadrarea textului pe display și va impune o limită inferioară minimă necesară efectuării lexiei. Am creat liste tematice de cuvinte pe categorii gramaticale: substantive, verbe, adjective, liste de sintagme substantivale, sintagme adjectivale având un continut logic sau irațional. Am creat propoziții expuse cuvânt cu cuvânt, sau sub formă de sintagme. Imaginile pot fi atașate în orice tip de format: jpg, bmp, png și pot fi expuse asociat sau nu cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fără consonanță; - Fișiere pentru testarea decodificării îmemorizării) șirurilor negrafemice; - Fișiere pentru decodificarea îmemorizarea) șirurilor idiografice; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul sintagmic, în funcție de probabilitatea de asociere lexicală îgrad de anticipație lexicală ridicată sau scăzută); - Fișiere pe categorii de sintagme îadjectivale, substantivale, verbale); - Fișiere create pe criterii prozodiale îperechi de cuvinte rimate, texte rimate); - Fișiere cu prezentarea cuvintelor concrete - abstracte în contextul propozițional; - Fișiere cu prezentarea în contextul propozițional a cuvintelor imaginabile - neimaginabile; - Fișiere cu prezentarea în context propozițional a parafaziilor provenite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
propoziței (2000: 101): „Exemplu din programa atributului: „Puii din lăstar au ieșit după o clipă de socoteală”. Subliniază atributele din textul de mai jos. Observă cu atenție partea de vorbire prin care sînt exprimate. Ce fel de atribute sunt: adjectivale, substantivale, pronominale, verbale sau adverbiale? (subliniază răspunsul pe care-l consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O rachetă gigantică se înalță repede”. Arată felul acestei propoziții, subliniind răspunsul corect: a) după structură: simplă sau dezvoltată? b) după forma verbului predicativ: afirmativă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
substantivului. 3. El răspunde la întrebările: a)....................................... b) .................. c)...................d)..............................(dacă nu știi să răspunzi, revezi secvența 33). 3. Ai învățat că după partea de vorbire care poate fi exprimat există mai multe feluri de atribute și anume: a) atribut substantival exprimat prin................................... b) atribut............................exprimat prin adjectiv c) atribut ............................exprimat prin pronume d) atribut ........................... exprimat prin verb (la un mod personal) e) atribut ............................exprimat prin adverb Din exemplificările aduse și din descrierea „programelor” observăm și noi că este vorba de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de predare și metodologie. Partea I, București, EDP, 1978, 310 [-311] p.[cu bibliografie]. [102] POTOLEA, SILVIA; CRIVĂȚ, VICTORIA; DĂNUȚIU, JOIȚA; ALDEA, FLORIAN; CÎMPEANU, MARIA; RADU, IOANA, Tulburările limbajului scris, în: ȘA, 1978, p. 125 128. [103] PRUSACOV, FLOAREA, Atributul substantival în stilul tehnico-științific și problema predării limbii române studenților străini (vietnamezi), CRIP, 107 108. [104] PRUSACOV, FLOAREA, Dificultăți în însușirea terminologiei tehnico-științifice românești de către studenții și doctoranzii străini din anul pregătitor, CRIP, 108-110. [105] PRUSACOV, FLOAREA, Unele particularități morfo sintactice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
II), nr. 4, 24-26. 1190. [149] ȘOȘA, ELISABETA; MARINESCU, ILEANA; PETRE, ELENA, Organizarea vocabularuluI-farmaceutic în scop didactic, LR, 39, nr. 5 — 6, 1990, 437-445 [cu 2 tab. și 1 an.]. [150] TOFAN, FLOAREA, Valoarea expresivă a unor compuse si locuțiuni substantivale studiate în clasele gimnaziale, BullDMȘ-Suceava, 3, 1989, 145—148. [151] TOMA, ELENA, Manualul școlar - instrument de însușire a terminologiei tehnicoștiințifice. în: LL, nr. 1, 1991, p. 69-72. [152] TOMA, ION, Analiza subiectelor de limba română date la concursul de admitere
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
al Focusului (engl. Focus Phase) / centrul sintactic Focus IP / I0 Grup al Flexiunii (engl. Inflectional Phrase) / centrul sintactic Flexiune MOODP / MOOD0 Grup al Modului (engl. Mood Phrase) / centrul sintactic Mod NP / N Grup nominal (minimal) (engl. Noun Phrase) / centrul sintactic substantival NUMP / NUM0 Grup al Numărului (engl. Number Phrase) / centrul sintactic Număr QP / Q0 Grup al Cuantificatorului (engl. Quantifier Phrase) / centrul sintactic Cuantificator TOP / T0 Grup Timp-obiect (engl. Tense-object Phase) / centrul sintactic Timp-obiect TOPP / TOP0 Grup al Topicului (engl. Topic Phrase
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-a (acest / acesta), prin procese morfofonologice interne (acea [aʧḙa] / aceea [aʧeja]), precum și specializarea sintactică a demonstrativelor în funcție de această distincție morfologică, caracteristice românei moderne (v. Nicolae 2013b, 2015b), nu sunt încă fixate în româna veche. În structuri nonpronominale (i.e. cu centrul substantival lexicalizat), atât demonstrativele slabe (22), cât și demonstrativele tari (23) pot apărea atât la dreapta, cât și la stânga centrului substantival (Dimitrescu 1978: 278; Stan 2013: 35-36): (22) a. ci de la Dumnezeu să să îndrepteze acel păcat (PI.~1650: 5v) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
caracteristice românei moderne (v. Nicolae 2013b, 2015b), nu sunt încă fixate în româna veche. În structuri nonpronominale (i.e. cu centrul substantival lexicalizat), atât demonstrativele slabe (22), cât și demonstrativele tari (23) pot apărea atât la dreapta, cât și la stânga centrului substantival (Dimitrescu 1978: 278; Stan 2013: 35-36): (22) a. ci de la Dumnezeu să să îndrepteze acel păcat (PI.~1650: 5v) b. nu socotiiu de neamul acel și ziș (CP1.1577: 185r) (23) a. va veni aceastea cărți creștinești (CCat.1560: 2r
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ledgeway 2012: 281-282). 1.2.4 Domeniul prenominal În româna veche, domeniul prenominal dă dovadă de o mai largă accesibilitate decât în româna modernă. Lăsând deoparte elementele funcționale (determinanții și cuantificatorii), o mare varietate de elemente lexicale pot preceda centrul substantival (v. și Cornilescu și Nicolae 2011c; Brăescu și Dragomirescu 2014; Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015): adjective calificative (30), adjective relaționale (tematice și clasificatoare) (31), genitive și adjective posesive (32) și argumente nominale (33). (30) a. la luminatul craiul leșescu (DÎ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
română (49c): (49) a. the man (engleză) DEF om b. a man un om c. un om (română) Articolele sunt specificate lexical pentru valoarea [+ / - definit], valorizând, astfel, trăsătura centrului D0; trăsăturile gramaticale (), nespecificate lexical, se valorizează prin ACORD cu centrul substantival al grupului nominal: (50) DP DP qp qp D NP D NP [i+def] [1] 4 [i-def] [1] 4 [i] [SG, MASC] [2] [i] [SG, MASC] [2] the man a man [u+def] [1] [u] [SG, MASC] [2] un om
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
obiectelor” delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract când exprimă conceptul în sine: „Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie.” (M. Eminescu, I, p. 29) și substantiv concret când exprimă, prin metonimie, obiecte caracterizate prin însușirea denumită substantival: „Frumsețile-ne tineri bătrânii lor distrug.” (M. Eminescu, I, p. 59) $=fete frumoase$$. Între cele două clase semantice de substantive intervin deosebiri morfologice și sintactice: • Substantivele abstracte nu realizează singure întreaga pardigmă a categoriei determinării. Se poate spune „I-am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structura lor fonetic-lexicală, substantivele se grupează în patru clase: a. - simple; substantive primare constituite dintr-un singur termen, cu un singur morfem-rădăcină; reprezintă majoritatea substantivelor: alean, dor, înțelepciune, răsărit, unt, Daniel, Milano, Dunărea etc. b. - sintagmatice: sintagme constituite din termeni substantivali sau nesubstantivali precedați de „articolul” genitival al sau de „articolul” demonstrativ cel, care funcționează ca instrumente de substantivare: „Toți ai casei erau neliniștiți.”, „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doi sau mai mulți termeni lexicali (reprezentați de un număr corespunzător de morfeme-rădăcini), dar denumind un singur „obiect” din realitatea extralingvistică: bună creștere, bun simț, ciuboțica-cucului, drum de fier, fier de călcat, gura-leului, Târgu-Neamț, Reggio Emilia, Tel-Aviv etc. d. - locuțiuni substantivale: grupuri formate din mai mulți termeni, cu sens lexical unitar și sens lexico-gramatical de substantiv; aducere aminte, băgare de seamă, bătaie de joc, băgător de seamă, învățătură de minte, luare aminte etc. GENUL SUBSTANTIVULUITC "GENUL SUBSTANTIVULUI" În planul semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivul-centru al unei sintagme nominale. Morfemul cel intensifică sensul de determinare din perspectiva unei caracteristici, exprimată adjectival: „Ca toamna cea târzie e viața mea și cad/ Iluzii ca și frunza pe undele de vad.” (M. Eminescu, IV, p. 432) sau substantival: „Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri/ Trecea cu barba albă - pe fruntea-ntunecată/Cununa cea de paie îi atârna uscată - /Moșneagul rege Lear.” (M. Eminescu, I, p. 63) Morfemul al realizează sensul de determinare din perspectiva sensurilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]