224 matches
-
trimestrul/semestrul școlar și ora școlară. Proiectarea unei discipline 1 pentru un an sau trimestru/semestru școlar constă În planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, a predării materiei respective, În conformitate cu programa școlară, unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă În identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula În cadrul unui timp bine determinat, respectiv o oră școlară, concretizându-se, de la caz la caz, În proiecte de lecție, scenarii
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Lumea și viața omului"; E. "Simțul proporțiilor"; F. "Concepte etice"; G. "Viața socială"; H. "Interacțiunea socială"; J. "Comunicarea"; K. "Poziția socială"; L. "Convenții și norme"; M. "A deprinde și a învăța"; T. "Timpul și spațiul"), iar, în cadrul acestora, 52 de subteme 133. Utilitatea acestor clasificări este enormă pentru antropologie și etnologie, dar aproape inexistentă pentru lingvistică. Din perspectiva acesteia din urmă, indiferent dacă aleg ca bază a clasificării cuvintele-temă sau sfera de activitate pe care o vizează proverbul, studiile tematologice neglijează
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cele trei dimensiuni ale temei volumului și de a imprima o anumită unitate și coerență proiectului editorial. Autorii au avut deplină libertate în formularea argumentării și în configurarea textului propriu, nefiind obligați să răspundă punctual la fiecare dintre întrebările și subtemele avansate. Relevantă rămâne racordarea la tematica volumului, precum și autenticitatea relatării autorilor/autoarelor. De asemenea, autorii au fost invitați să vină cu perspective critice în raport cu abordarea propusă, la fel cum au putut să aducă în discuție și alte aspecte pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fiecare autor le consideră ca fiind definitorii pentru modelarea socio-culturală a propriei feminități sau masculinități, privite în manieră diacronică, reconstituind astfel traseul principalelor etape de evoluție psihosocială: copilăria, adolescența, maturitatea. În acest sens, am lansat un set de întrebări și subteme care să inspire autorii în redactarea propriilor biografii din perspectiva genului: ▪ Cum au evoluat rolurile, statutul de gen, propria percepție asupra acestora, pe traseul vieții dumneavoastră? Cum s-au stucturat toate aceste componente de gen-rol prin raportare la generația părinților
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
alde Gigi; Noi rămânem cu alde Olăroiu (apud Zafiu, în acest volum, p. ). 3. ATRAGEREA PRONUMELOR ÎN MECANISME DE FOCALIZARE LOCALĂ O particularitate a discursului în cultura română este gradul scăzut de focalizare a informației: structurarea laxă a temelor și subtemelor, elaborarea insuficientă a sensului, coerență și coeziune textuală scăzute, circularitate și redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației (vezi Șerbănescu 2007: 49-83). Aceste particularități discursive sunt compensate de existența unor procese (semi)gramaticalizate de focalizare a unor constituenți
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
comune ale membrilor colectivității și a istoriei conversaționale a interactanților; codificarea semnificației mai degrabă prin acte de vorbire indirecte decât directe, în special pe baza unor mecanisme ale implicitului decât prin codificarea literală a informației; structurarea laxă a temelor și subtemelor; gradul scăzut de elaborare a semnificației; grad scăzut de coerență și coeziune textuală; redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației; colectivizarea experienței individuale prin tendința autoincluderii în grup, prin impersonalizare și indeterminare. 1 Cercetarea s-a bazat pe
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
modelelor românești. Câte meandre are această cercetare, câte analogii pune în mișcare comentariul autoarei putem vedea zăbovind asupra unei singure trepte motivul ochiului la Eminescu. Pentru o mai rapidă sistematizare a uriașului material voi subîmpărți expozeul nostru în trei mici subteme: 1. Cecitatea sacră. Raportul ochiului cu lumea la Eminescu este unul ontologic: lumea există dacă este oglindită. Sau pentru a fi oglindită: "Și se privesc... Codrii de secoli, oceane de popoare / Se întorc cu repejune ca gândirile ce zboară / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
replici) este alcătuit din trei elemente: acțiune (vorbitorul 1) - reacție (vorbitorul 2) - ratificare (feedback dat de vorbitorul 1 vorbitorului 2). Tranzacția. Unul sau mai multe schimburi pe aceeași temă formează o tranzacție. O temă poate fi alcătuită din mai multe subteme. Introducerea temei depinde de cunoștințele comune ale vorbitorilor, de gradul de cunoaștere reciprocă dintre vorbitori. Presupune adoptarea unor strategii prin care vorbitorul își începe interacțiunea comunicativă și își pregătește interlocutorii pentru schimbul verbal. Temele pot fi introduse direct prin acte
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
perechile de adiacență întrebare-răspuns, neurmate de ratificări (follow-up) din partea jurnalistului, nu apar apelative și elemente de focalizare a discursului, nu apar glume (Jiang, 2006). Structura interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1.2. Progresia tematică Există două variante principale de progresie tematică: progresia tematică liniară și progresia tematică în spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și argumentarea lor globală, reveniri la o subtemă precedentă rămasă deschisă pentru comentarii suplimentare, reluări redundante ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tematică: progresia tematică liniară și progresia tematică în spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și argumentarea lor globală, reveniri la o subtemă precedentă rămasă deschisă pentru comentarii suplimentare, reluări redundante ale unor subteme sau ale unor concluzii anterioare. În esență, diferența constă în grade diferite de structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și argumentarea lor globală, reveniri la o subtemă precedentă rămasă deschisă pentru comentarii suplimentare, reluări redundante ale unor subteme sau ale unor concluzii anterioare. În esență, diferența constă în grade diferite de structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor textuale, de relevanță locală, de adaptare la interlocutor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și argumentarea lor globală, reveniri la o subtemă precedentă rămasă deschisă pentru comentarii suplimentare, reluări redundante ale unor subteme sau ale unor concluzii anterioare. În esență, diferența constă în grade diferite de structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor textuale, de relevanță locală, de adaptare la interlocutor. În culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor textuale, de relevanță locală, de adaptare la interlocutor. În culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se organizează în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ușurința cu care împărtășesc detalii din viața personală, prin tipul și numărul de subiecte abordate cu interlocutorii și gradul de profunzime cu care le abordează. Mărci ale implicării comunicative sunt: coparticiparea la gestionarea subiectului de discuție, introducerea de teme și subteme în comunicare, împărtășirea aceluiași grad de intimitate cu interlocutorul (formule de adresare, empatizare). Membrii culturilor individualiste au tendință spre confesiune (engl. self-disclosure), în timp ce membrii culturilor colectiviste împărtășesc mai greu detalii din viața personală; americanii percep o intimitate ridicată în relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în mediul muncitoresc: tânărul Ștefan Pintea părăsește facultatea pentru a lua viața de la început, ca muncitor, viețuind într-un cămin de nefamiliști, printre lumpeni ce-și conservă, în fericita lor ignoranță, autenticitatea psihică. Ruptura, schimbarea modului de viață introduc, ca subtemă a alienării, manifestările nevrozelor ca reacție a inadaptatului. Pintea - haiducul muncitor are o viziune obsesivă, coșmarescă, a inutilității ciclice a împotrivirii: „o roată de moară suspendată deasupra unui pârâu sec, învârtindu-se în gol, continuu, lent.” Romanele Refugii (1984) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
lui Tolstoi). Sinceritatea sau alterarea acesteia, urâțenia fizică sau cea de caracter, înțelepciunea în pragul deplinei maturități (atunci când gândurile amurgesc) sau frica unui sfârșit (a cărei răsuflare, cu umbrele ei reci..., o resimțim, vrem-nu-vrem, la un moment dat) sunt alte subteme care domină subconștientul septuagenarului autor. Are dreptate Marcel Proust, afirmând că omul care cade-n acea stare de însomnire „ține în cerc... firul orelor, rânduiala anilor și a lumilor...” și... până la „otrava veghei...” (Emil Cioran) nu mai e decât un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
iubirea înmugurește numai în inima unui suflet însingurat, ea va descumpăni și va ucide liniștea interioară, iar singurătatea va deveni o rană atât de dureroasă, încât poate, uneori (o dovedește acest naratologic), degenera în irațional. Merită a reține câteva dintre subtemele romanului, adevărate fișe psihologice: eșecul conjugal, vulnerabilitatea femeii singure, frica („teama globală care-i nega Magdei tot ce-a lăsat în urmă”), orgoliul femeii rănite, apartamentul (Magdei) - un „templu al singurătății”, spitalul - un loc al recuperării și al redării armoniei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
două „convertiri” (dacă analizăm antepunerea lui Oliver - ca tip al intrigantului, cu Orlando - figură tipic ingenuă). Această „poezie a convertirii” e subtil proiectatăși analizată de Vlad Zografi, ca un „moment de cotitură”. însă ceea ce amprentează și fascinează structuralul acestei generoase subteme shakespeariene îl reprezintă cuplul filosof-măscărici, „înțelepciunea și prostia” care „se țin de mână pe muchia cuțitului”. Cert este, apreciază analistul, „bufonul conține în viscerele lui tragedia”, implantarea haosului, de care noi ar trebui să luăm aminte. Interesantă este proiecția crimei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu lumea noastră, „mecanismele” puterii fiind, la fel, manevrate de adulții („maturii patologici”) care cunosc/dețin prea bine metodele și arta manipulării, exercitând asupra tinerilor o influență malefică. în acest mod s-ar explica și reacția „violentă” a acestora. O subtemă abordată cu generozitate de Vlad Zografi este stranietatea acestui „animal” modern: calculatorul și nocivitatea exercitată mai ales asupra neinițiaților, bineștiind că „lumea virtuală” imprimă o „stranie armonie” de natură psihopatologică. Concluzia? „Evadarea din real și plonjarea în virtual, conduce la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
nu este decât „soluția comodă” de scăpare, la care apelează toți cei care nu-și asumă povara cunoașterii de sine, este, în egală măsură, un act de vanitate și de frivolitate. Într-un dozaj bine controlat, sistemul de teme și subteme se întâlnește atât în prozele scurte, cât și în piesele-reper ale lui M. - Proștii sub clar de lună, Somnoroasa aventură, Acești nebuni fățarnici, Mobilă și durere. Deși gustul pentru dramaturgie l-a descoperit mai târziu, primatul deținându-l până la debutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
acțiune din perspectiva dată. De asemenea s-a dorit și conștientizarea necesității abordării acestui demers educativ, conturând o înțelegere mai profunda și o perspectivă mai amplă a participanților asupra temei prestabilite. Ghidul de interviu folosit a fost structurat pe următoarele subteme: * Noțiuni conceptuale 1. Ce înțelegeți prin creativitate? 2. Ce înțelegeți prin sintagma „Pedagogia creativității”? Găsiți și alte sintagme sinonime. * Percepția asupra sistemului de învățământ 3. Care sunt direcțiile specifice pentru o pedagogie a creativității aplicate în cadrul sistemului de învățământ românesc
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
activitățile practice (exercițiile) și extinderile sau indicațiile respective: Deprinderi motrice - capitolul care cuprinde un număr de 10 teme, respectiv: mersul, alergarea, săritura, aruncarea, prinderea, echilibrul, târârea, cățărarea, escaladarea și tracțiunea. Fiecare temă este, la rândul ei, defalcată pe mai multe subteme specifice, însoțite de obiective operaționale, activități practice, iar extinderile în mai mică măsură. Calitățile motrice - capitol sistematizat pe cele 4 calități motrice generale, respectiv viteza, forța, îndemânarea și rezistența, fiecare defalcat pe teme specifice însoțite de obiective operaționale. Deprinderi motrice
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în care se precizează faptul că obiectivele operaționale corespunzătoare sunt cerințe minimale pentru nota 5. Programa clasei a IV-a este structurată pe aceleași șase capitole prezentate la clasa a III-a. La fiecare capitol sunt prezentate temele defalcate pe subteme specifice care în general sunt o continuare la un nivel superior a temelor din clasa a III-a. Și la această clasă fiecare temă și subtemă este însoțită de obiective operaționale specifice, însoțite de activitățile practice (exercițiile corespunzătoare) și extensiile
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
prezentate la clasa a III-a. La fiecare capitol sunt prezentate temele defalcate pe subteme specifice care în general sunt o continuare la un nivel superior a temelor din clasa a III-a. Și la această clasă fiecare temă și subtemă este însoțită de obiective operaționale specifice, însoțite de activitățile practice (exercițiile corespunzătoare) și extensiile aferente. VIII.1.2. Obiectivele educației fizice la clasele a III-a și a IV-a Aplicarea acestei noi programe presupune o atitudine corespunzătoare în care
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]