271 matches
-
din temele prezentate azi te-a impresionat cel mai tare? Toate. Sunt în curs de procesare a informației. Nu garantez că sunt coerentă în exprimare. (Oana Hălmăgean) Cred că tema mare a infinitului, care a fost dezbătută în mai multe subteme. (Horelița Florentina) Toate formează un întreg și nu poți spune despre una că este mai importantă, asta dacă nu te consideri o parte din infinit. (Mihiț Oana) Totul a fost impresionant. (Bălaș Flavia) Toate. Au fost prea multe ca să ierarhizez
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de factură algoritmică. CAP. V. RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sunt necesare următoarele categorii de resurse didactice: 1. Conținutul de instruire organizat Programa școlară prezintă conținutul de instruire al unei discipline defalcat pe teme și uneori pe subteme. El se reprezintă ca un ansamblu de noțiuni, concepte, operații, reguli, teorii, legi etc., constituind un corpus de cunoștințe (fond de cunoștințe). În legătură cu conținutul de instruire, profesorul care proiectează tehnologia didactică a unei teme are de îndeplinit două sarcini: să
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
proiect didactic se elaborează pe parcursul unei succesiuni de etape, în care trebuie să se desfășoare o serie de operațiuni specifice. În continuare sunt sintetizate etapele și operațiunile caracteristice procedeului de proiectare didactică. A. Pentru formularea obiectivelor specifice fiecărei teme sau subteme a unei discipline de specialitate, profesorul are la dispoziție următoarele surse: - obiectivele pedagogice generale ale disciplinei(se menționează în programele școlare) - lista sarcinilor profesionale ale meseriei pentru care se pregătește elevul - indicatoarele de calificare ale meseriei - programa școlară - manualul școlar
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
eroare ce provine, probabil, din înțelegerea distorsionată a acelui "popular" din sintagma buclucașă. Parcurgând, însă, lista prelecțiunilor de-a lungul numeroșilor ani în care ele s-au ținut, observând grija deosebită cu care junimiștii de veac XIX alegeau temele și subtemele acestor prelecțiuni, analizând maniera de tratare a subiectelor, așa cum pot fi ele decopertate din rezumatele publicate în primele numere ale "Convorbirilor literare", îți dai seama că prelecțiunile au fost cu totul altceva 2. Că, în consecință, au fost departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
anii '70 ai secolului XIX, rafinarea continuă a prelecțiunilor a dus chiar la ideea unei teme comune a ciclului anual de prelegeri, astfel încât, dincolo de o "privire teoretică", susținută inițial de Maiorescu, ulterior și de alții, subiectul să fie "mărunțit" în subteme. Maniera aceasta de abordare indică o foarte benefică înclinație spre rigorile analizei complete, despărțindu-se deci de păcatele generalității și ale aproximativității în tratarea diverselor chestiuni. Iată, spre exemplu, situația anului 1875, în care junimiștii optaseră pentru o temă generală
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de păcatele generalității și ale aproximativității în tratarea diverselor chestiuni. Iată, spre exemplu, situația anului 1875, în care junimiștii optaseră pentru o temă generală cu rezonanțe preponderent istorice "Influențe consecutive asupra poporului român", divizată în nu mai puțin de opt subteme, susținute de tot atâția prelectori. (În G. Panu, op.cit., p.157) 20 Junimea, op. cit., vol. II, p.264 21 George Panu, op.cit., vol. I, p.p. 7-8 22 Z. Ornea, op.cit., p.p.25-26 23 George Panu vorbește chiar despre un "ceremonial
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
factor proactiv al parteneriatului școală familie” are ca scop dezvoltarea competențelor specifice și esențiale ale învățătorilor / institutorilor pentru realizarea unui parteneriat eficient între școală și familie: competențe metodice, competențe de comunicare și relaționale, competențe psihosociale, competențe de evaluare. Temele și subtemele propuse sunt adecvate scopului, obiectivelor generale și specifice urmărite a fi realizate prin îmbinarea judicioasă a suportului teoretic cu activitățile practice, prin utilizarea unei strategii de formare activ - participativă. Ideal ar fi ca orice program de formare continuă cu privire la parteneriatul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
lui Tolstoi). Sinceritatea sau alterarea acesteia, urâțenia fizică sau cea de caracter, înțelepciunea în pragul deplinei maturități (atunci când gândurile amurgesc) sau frica unui sfârșit (a cărei răsuflare, cu umbrele ei reci..., o resimțim, vrem-nu-vrem, la un moment dat) sunt alte subteme care domină subconștientul septuagenarului autor. Are dreptate Marcel Proust, afirmând că omul care cade-n acea stare de însomnire „ține în cerc... firul orelor, rânduiala anilor și a lumilor...” și... până la „otrava veghei...” (Emil Cioran) nu mai e decât un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
iubirea înmugurește numai în inima unui suflet însingurat, ea va descumpăni și va ucide liniștea interioară, iar singurătatea va deveni o rană atât de dureroasă, încât poate, uneori (o dovedește acest naratologic), degenera în irațional. Merită a reține câteva dintre subtemele romanului, adevărate fișe psihologice: eșecul conjugal, vulnerabilitatea femeii singure, frica („teama globală care-i nega Magdei tot ce-a lăsat în urmă”), orgoliul femeii rănite, apartamentul (Magdei) - un „templu al singurătății”, spitalul - un loc al recuperării și al redării armoniei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
două „convertiri” (dacă analizăm antepunerea lui Oliver - ca tip al intrigantului, cu Orlando - figură tipic ingenuă). Această „poezie a convertirii” e subtil proiectatăși analizată de Vlad Zografi, ca un „moment de cotitură”. însă ceea ce amprentează și fascinează structuralul acestei generoase subteme shakespeariene îl reprezintă cuplul filosof-măscărici, „înțelepciunea și prostia” care „se țin de mână pe muchia cuțitului”. Cert este, apreciază analistul, „bufonul conține în viscerele lui tragedia”, implantarea haosului, de care noi ar trebui să luăm aminte. Interesantă este proiecția crimei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu lumea noastră, „mecanismele” puterii fiind, la fel, manevrate de adulții („maturii patologici”) care cunosc/dețin prea bine metodele și arta manipulării, exercitând asupra tinerilor o influență malefică. în acest mod s-ar explica și reacția „violentă” a acestora. O subtemă abordată cu generozitate de Vlad Zografi este stranietatea acestui „animal” modern: calculatorul și nocivitatea exercitată mai ales asupra neinițiaților, bineștiind că „lumea virtuală” imprimă o „stranie armonie” de natură psihopatologică. Concluzia? „Evadarea din real și plonjarea în virtual, conduce la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
buzei inferioare? Tema 1 PE (fața ventrală) Rema 1 DE FIECARE șoldul Tema 3 P1 ÎN SPATE (celicere) tr. gura PARTE pedipalpelor Tema 2 Lamă Rm 3. mărginită de masticatoare buza inferioară; Rema 2 proprie Tema 3 este reluată de subtemele: Subtemă 3 tr. palpa Rema 4 fiecare din cele două pedipalpe cu cinci articulații sau picioare-mandibulă Rema 5 proprie; Ruptura progresiei tematice permite selectarea unui singur individ (mascul) din clasa vizată. Această ruptură tinde să fie redusă de către cititor care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
inferioare? Tema 1 PE (fața ventrală) Rema 1 DE FIECARE șoldul Tema 3 P1 ÎN SPATE (celicere) tr. gura PARTE pedipalpelor Tema 2 Lamă Rm 3. mărginită de masticatoare buza inferioară; Rema 2 proprie Tema 3 este reluată de subtemele: Subtemă 3 tr. palpa Rema 4 fiecare din cele două pedipalpe cu cinci articulații sau picioare-mandibulă Rema 5 proprie; Ruptura progresiei tematice permite selectarea unui singur individ (mascul) din clasa vizată. Această ruptură tinde să fie redusă de către cititor care consideră
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
puii de animale; seninătate, puritate - cerul, soarele. Ora de abilități practice va oferi elevilor posibilitatea de a realiza mai multe complementare: „Insecte: fluturi și gândaci” ; „Zâna Primăverii” și „ Trăsurica Zânei Primăverii”. Aceste lucrări se încadrează în tema „Prelucrarea materialelor flexibile”, subtema „Lucrări din material plastic și hârtie”. În cadrul acestor lecții se pot relua și fixa prin scurte discuții introductive cunoștințele despre vreme și climă, despre denumirile viețuitoarelor (scarbelul, râdașca, gândacul -Domnului, buburuza-care fac parte din familia coleoptere),despre personificare și personaje
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ani încoace? am luat o cifră intenționat rotundă [...]"286. Tema ideologiei blamabile apare reiterată, deseori, în textele care alcătuiesc campania anticlericală, constituind unul din nucleele reverberative ale publicisticii polemice argheziene, astfel că discriminarea etnică, intoleranța religioasă, politizarea BOR sunt câteva subteme derivate din tema centrală. 2. Talentul literar îndoielnic constituie o culpă pe care Arghezi nu scapă nici un prilej de a o amenda. Obiecțiile principale sunt: lipsa de stil și originalitate, prozaismul sau prolixitatea scriiturii iorghiste, în genere, iar tehnica favorită
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
viața sexuală etc.) care pot determina reticența, refuzul de a răspunde; o soluție ar fi adresarea lor în "în treacăt", "ca și cum" n-ar prezenta nici un interes, "fiindcă veni vorba" etc.); • sunt indicate întrebări "de tranziție", care facilitează trecerea de la o subtemă la alta a chestionarului; • sunt indicate întrebările "capcană" (pentru a verifica atenția, interesul, sinceritatea celui care răspunde); • trebuie atenție la ordinea în care sunt puse întrebările pentru a evita "efectul de contaminare", de "halo" , așa cum trebuie evitate: atracția lui "da
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unul mai plin de viață. Lucrarea vorbește pentru sine, deci nu o voi rezuma aici. Ea este oricum un rezumat, prin comparație cu cât s-a scris pe plan internațional și cu cât se mai poate scrie, pe fiecare dintre subtemele abordate. În România însă, subiectul nu este exploatat, deși corporațiile transnaționale fac de câțiva ani buni jocurile în economia românească. Este cazul, cred eu, ca în universitățile românești să se predea în mod de sine stătător această materie - nu doar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dintre Polia și Poliphilo, ne permitem să ridicăm un semn de întrebare asupra acestei afirmații. Poveste căutării celor doi îndrăgostiți se întinde pe numai treizeci de pagini. Restul paginilor, în număr de trei sute patru zeci sunt dedicate unui labirint de subteme, de aventuri inițiatice și a unei încheieri grăbite, care lasă un sentiment de nesiguranță oricărui cititor. Joscelyn Godwin, traducătoarea Visului lui Polifil în engleză, prezintă un punct de vedere inedit, total diferit de cel al celorlalți critici literari:„Povestea căutării
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și scădere; • să opereze cu adunări și scăderi cu 1-2 unități; • să opereze cu simboluri aritmetice („+”, „-„, „=”); • să compună și să rezolve probleme simple în limitele 1-10; • să formuleze probleme cu adunări și scăderi. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ Semestrul I Tema: Evaluare inițială Subtema: „Oare ce mai știu” Capacitatea de a tria, seria și grupa elementele unei mulțimi; joc didactic „Dacă știi, câștigi întrecerea!” Ordonare în șir crescător și descrescător a elementelor unei mulțimi după diferite criterii; joc didactic „Ordonează corect!” • Recunoașterea figurilor geometrice
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic și estetic, trebuie să fie executată din același material cu care lucrează elevii, iar dimensiunile pot fi mai mari, daca este necesar (pentru vizibilitate). b. Completarea procesului tehnologic Procesul tehnologic cuprinde: tema, subtema, subiectul, materialele și ustensilele necesare și operațiile de lucru. c. Confecționarea materialului demonstrativ Ca material demonstrativ putem folosi: *Planșa cu etapele de lucru; *Lucrări oprite în diferite faze ale execuției; *Schița modului de lucru. Cerințele unei plânse corecte sunt: *Trebuie
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
scopului și definirea obiectivelor; Analiza resurselor, condițiile materiale; *Stabilirea sarcinilor de învățare; *Alegerea metodelor; *Realizarea materialului didactic necesar. PROIECTE DIDACTICE I.Lucrări din hârtie a. Confecționarea lucrării model; b. Procesul tehnologic Subiectul: Livadă cu pomi înfloriți Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări din hârtie Materiale: Hârtie colorată, coală de desen, lipici Ustensile: Șablon, creion, foarfece Operații de lucru: Etapă I: conturarea după șablon a pomilor Etapă a IIa: plierea hârtiei Etapă a III-a: decuparea după liniile de contur Etapă a
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
III-a: decuparea după liniile de contur Etapă a IV-a: lipirea pomilor și florilor c. Livadă cu pomi înfloriți d. Proiectul didactic Aria curriculara: Tehnologii Disciplină: Abilități practice Unitatea de învățare: „Sărbătorile primăverii” Tema lecției: Activități cu materiale sintetice Subtema lecției: Lucrări din hârtie Subiectul: „Livadă cu pomi înfloriți” Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi Scopul: formarea priceperilor și deprinderilor de realizare a unei lucrări din hârtie glace prin decupare și lipire Obiective operaționale: O1: să respecte ordinea etapelor
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
Media Tech Iași. Mircea I., 2000, Cartea abilităților parctice vol. I, E.D.P.,București. ÎI. Materiale recuperabile a. Confecționarea lucrării model „BUCHET DE FLORI PENTRU MAMA GHIOCEI” b. Procesul tehnologic Subiectul: Buchet de flori pentru mama ghiocei Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări cu materiale recuperabile Materiale: Sticle de plastic, hârtie colorată, cablu de culoare verde, vaza; Ustensile: marker , foarfece Operații de lucru: Etapă I: conturarea după contur a ghiocelului Etapă a IIa: introducerea cablului în capacul sticlei Etapă a III-a
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
anotimpurilor, antologie de ghiozdan pentru clasele I-IV”, Editura Porțile Orientului, Iași, 2001; METODE ȘI PROCEDEE : conversația, lectură, demonstrația, explicația, exercițiul, observația; III. Lucrări din fire a. Confecționarea lucrării model „MĂRȚIȘORUL” b. Procesul tehnologic Subiectul: Mărțișorul Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări din fire Materiale: Fire de matase (alb și roșu), hârtie colorată, soluție de lipit; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: tăierea firelor de ață Etapă a IIa: răsucirea celor două fire Etapă a III-a: realizarea fundiței Etapă
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
ceea ce e frumos și rămâne simbolul sângelui bravului tânăr. Albul simbolizează puritatea, sănătatea și ghiocelul, prima floare care apare primăvară. IV. Lucrări cu materiale din natură a. Confecționarea lucrării model b. Procesul tehnologic Subiectul: Căsuța pădurarului Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări cu materiale din natură Materiale: Frunze și flori presate,soluție de lipit, hârtie colorată; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: Desenarea peisajului Etapă a IIa: Lipirea petalelor pentru a obtine colajul dorit Etapă a III-a: Realizarea ramei
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]