720 matches
-
era din nou om datorită faptului că la un moment dat beneficiase de mila cuiva. Asistăm apoi la încă unsprezece asemenea rememorări după care, dându-și seama de situația în care se află fiecare jurat își va schimba votul. În subtext filmul pune în evidență particularitatea religios-culturală (ortodoxă) a sufletului rusesc (și a celui românesc, zic eu!) care aduce mila în prim-plan în judecățile asupra oamenilor. Poate fi mila deasupra legii? Mihalkov spune că da, și rândurile puse la finalul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
provocat la polemică, pentru că s-a încercat, ca în atâtea alte cazuri, compromiterea oricărei autorități care nu convine prin opinia "în afara" patului procustian, opinie, pe care are consecvența și curajul de a o susține toată viața. Reacția are spontaneitate și subtextul cu un caracter polemic trădează gustul cultivat, specific oamenilor superiori și rafinați, pentru stilul epistolar prin care, eventual, să se afle "într-o dulce bîrfeală de lucruri mai literare." Cf. G. Călinescu, Gîlceava înțeleptului cu lumea, vol. I, , Editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cultivării vocabularului politico ideologic prin lecțiile de limba română la clasele I IV, ȘM, 1011, 1983, 28-30. [136] MÎNDRESCU, ENACHE, Fișele ortografice instrument util în activitatea de scriere corectă, Tribșc, 13, nr. 251, 1983, 5. [137] MOCEANU, OV1DIU, Textul și subtextul operei, Astra:, 18, nr. 3, 1983, o [la rubr. Școala și limba română]. [138] Modalități de modernizare a predării limbii și literaturii române. Apare sub îngrijirea unui colectiv format din: Olga Duțu, Alexandru Florea, Valeria Ilie, Florentina Meleghi.2. Predarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
I-II, București, 2003; Creșterea iguanelor de casă, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Poezia gulagului universitar - Horia Gârbea și Cristian Popescu, PSS, 1993, 9; Sebastian Vlad Popa, Charles Bovary sunt eu, TTR, 1995, 3-4; Călin Căliman, Texte, pretexte, subtexte, contexte, Alceste, Aneste..., CC, 1995, 1-2; Dan Silviu Boerescu, Horia Gârbea, personaj și autor, CNT, 1996, 28; Dan Silviu Boerescu, Horia Gârbea sau Intelectualizarea ironică a emoției, LCF, 1997, 7; Ioan Stanomir, Marele teatru al literaturii, LCF, 1997, 28; Florin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
stopate din desfășurarea acțiunii anume parcă pentru a sluji unei fabule. Babeț dovedește aptitudini pentru metafora plastică elaborată prin răbdarea analiză (Reacție în lanț, Vânătoare de țânțari etc.), prin decupaj atent de forme expresive, prin sensul meditativ al „trimiterilor” din subtext.” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 95) Baiu Ion 1952 Pictor Născut în anul 1952 comuna M. Kogălniceanu, jud. Tulcea Debut artistic 1978 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ca tunetul", și în care tema obsesivă este întrebarea "Who can stand?" / " Cine poate sta-n picioare?" (Blake 1979: 33). Prin aceasta Blake pare a intra în dialog cu Chatterton, căruia îi răspunde poetic printr-o întrebare ce poartă în subtext tocmai conținutul ideatic al poemului lui Rowley/ Chatterton - acesta din urmă dă de înțeles că are încredere în puterea credinței în Dumnezeu, în vreme ce Blake se îndoiește de acest lucru, subliniind mai degrabă diferența incomensurabilă între puritatea lui Dumnezeu, care astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
aceasta este nevoie de abordări care să pună chestiunea dintr-un alt punct de vedere, mai teoretic, care să degaje o reflecție, niște concepte pe marginea istoriei. Lăudam așadar În textul Sandei nu faptul că el nu ar avea un subtext istoric personal, ci faptul că, În ciuda acestei participări biografice, el pune problema dintr-o perspectivă teoretică, ce depășește biograficul. Horea Poenar: Terminologic, aspectele nu sunt destul de subliniate și accentuate dincolo de experiență, dincolo de descriptivism. Sunt perfect de acord cu ceea ce spuneai
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin care e obligat să treacă autorul. Când Dashiell Hammett afirmă, într-un text de ziar, că „Hemingway vorbește prea mult”, el se despărțise deja - și cu el, o întreagă formulă literară - de convențiile romanului polițist (Hammett, 2001, p. 617). Subtextul lui Hammett e limpede: scriitorul nu trebuie să spună decât esențialul. El trebuie să-și recapete funcția de mediator între lumea crimei și lumea aseptică a cititorului ce răsfoiește paginile cărții în fotoliu. Atunci când vrea „să fure spectacolul”, când, asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și-au recreat structuri de tip arhaic. Altfel spus, țăranii au fugit din istorie. Roman-parabolă, structurat de situații cu încărcătură metaforică, Sertarul cu aplauze devine, prin comentarea situațiilor metaforizante și prin frecvența enunțurilor reflexive în general, și un roman-eseu. În subtext, un roman polemic. Nedeclarat și, aproape sigur, neintenționat, meditația pe tema fugii devine o replică la o idee ce traversează ca laitmotiv proza narativă postbelică a lui Mircea Eliade. Tema fundamentală a eposului eliadesc este căutarea libertății, și din toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Iubiți-vă unii pe alții (Iisus Hristos)”, V. se străduiește să construiască un fel de poem în proză psihologizant despre zile și despre semnificația acestora; diversitatea lor și revolta împotriva lipsei de inventivitate a oamenilor sunt elementele de bază. În subtext cartea este un fel de jurnal intim întins pe doi ani, 1925-1926, mascat de pretextul confesiunii zilelor întrupate în personaje, eliminând clasicele notații cotidiene cu referiri directe la fapte și susținut exclusiv de reflexivitate și reverie. SCRIERI: Rătăcire, București, 1923
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
de argint, e piesa-etalon a unui Doinaș destins, de astădată apropiat imaginarului popular. Un "prinț din Levant", un fantast vrăjit de năluca unui mistreț năzdrăvan, își încită servii să-l vâneze; mirajul apropierii de insolitul animal de codru e, în subtext, mirajul absolutului temă macedonskiană în Noaptea de decembrie: Priviți unde-și află odihnă și loc mistrețul cu colți de argint, din poveste: veniți să-l lovim cu săgeata de foc! Stăpâne, e luna lucind prin copaci, zicea servitorul râzând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ori cu "Celălalt"); reflexiv și fantast, iată-l "gemând de reci dureri" (În grădina Ghetsimani), dar dorindu-și o mască senină. Din sute și sute de mențiuni despre Sinele în constantă legănare, din secvențele despre un Nichita încordat care, în subtext, vrea să conducă dar se vede condus rezultă un personaj liric anxios, sfâșiat, ulcerat de conștiința fragmentarului: "E făcut să mă domine neîntregul, / zeița fără brațe, zeul fără glezne. / Copacii fără trunchiuri, iarba fără verde / slalom de alb prin verticale
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
imprimând actului mnemonic rezonanțe empatice. Departe de a fi un paradis pierdut, tărâmul plăsmuit numit Baaad e, se-nțelege, sursă de melancolie; lipsit de aura unui joc secund mai pur, Baaad-ul său, asimetric, încremenit într-un timp închis, întreține (în subtext) o mitologie crepusculară. Subcurenți de adâncime sugerează zădărnicia. Timpul, noi îl știm, nu se măsoară, / îl căutăm prin spini, prin iarba verde, / într-un mușuroi care se mișcă..." (Metanoia). Memorialistul, un virtuoz al construcțiilor mentale, fabulează liber: la Baaad, i
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un templu tragic, un sediu al iluminației" (Spiritul munților). La Nietzsche, la Eminescu și Blaga, muntele, arhetip al grandorii și treaptă spre celest, e învestit cu atribute sacre. La Ileana Mălăncioiu, Urcarea muntelui (1985), act de transcendere, presupune analogii de subtext cu ascensiunea pe Golgota: Și-acum când ninge cât de trist îmi pare". Simbolistica din Dormeam lângă-acel munte deschide porți spre cosmic: Dormeam lângă-acel munte ca lângă-un paradis Pierdut, în care lumea aceasta vinovată Nu mai putea s-ajungă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de imagini din Turnul Babel (peste 600 de versuri) configurează un "babelism" în perpetuitate: ciudată rotire de obiecte (stratificate pe șapte nivele), teribilă viermuială de ființe, navigare în haos. Aparent flegmatic, simulând nonșalanța, poetul percepe în chip coșmaresc iar în subtext filozofează. Pe scurt, legendarul turn, colos "cu lucarne și etaje", e pretext de panoramare, dar și de simbolistică planetară; fenomen omnitemporal, inclusiv de spațializare ilimitată, "babelismul" împresoară fără pauze subminând, relevând constant antinomiile dintre idealitate și pragmatism. În subtext, poemul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în subtext filozofează. Pe scurt, legendarul turn, colos "cu lucarne și etaje", e pretext de panoramare, dar și de simbolistică planetară; fenomen omnitemporal, inclusiv de spațializare ilimitată, "babelismul" împresoară fără pauze subminând, relevând constant antinomiile dintre idealitate și pragmatism. În subtext, poemul e o parabolă: pe ecrane străvezii se succed "Appii sepulcrale", Burgundii și Iberii, vechi așezări grecești toate sub semnul trecerii ineluctabile. Adresându-se unui enigmatic Urgoragal, ipochimen tăcut, aducând în primul plan figuri frapante (Homer, Clovis, Martin Luther), Dimov-regizorul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fulminant o lume părelnică, răsucită, angoasantă, dar cu toate că apropiat absurdului, universul dimovian se sustrage sistematic morbidului și macabrului, diferențiindu-se de Blaga din Lauda somnului terorizat de vedenii, excedat de semne ale haosului primordial. Labirinticului dimovian i se opune, în subtext, nevoia de "inedit azur" din visurile lui Al. Philippide. Secvențele năucitoare din Baia sau o eternitate iterativă (în Dialectica vârstelor, 1977) se înnoadă și se interciocnesc; personajul liric (totalmente gol), inocent, nedumerit în drum spre Baie -, subiect de întâmplări neverosimile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Adam (1994) se înscriu într-un context cosmologic larg. Intră în atenția poetului: Marele Timp, mutațiile psihice în evoluția Ființei, solitudinea metafizică, misterul universal, închiderea cercului teme de antropologie filozofică. Privind spre Dante, spre Bach și Kant, iscoditorul privește, în subtext, spre Umanitate, neuitându-și nici o clipă Eul hipertrofiat. Cel care, bântuit de concretitudine percepea cândva Cu inima, e devorat acum de mirajul cunoașterii; mai precis de "suferința de a vedea peste tot / și-n toate timpurile". Deși încrezător în demonul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Realitate de observat e consonanța tematică dintre sculptura mai vârstnicului Ion Irimescu și echivalențele în registru poetic la Grigore Vieru vizând maternitatea, candoarea copilăriei și muzica. Mijloace de expresie diferite dar câmp stilistic comun! Analogii cu alți poeți probează, în subtext, comuniunea cu aceleași arhetipuri, cu o similară vibrație în autohtonie. La Grigore Vieru, în momente faste, lumea pare o cântare: "Locuiesc la marginea unui cântec..." Metafora e luată de la Blaga ("Locuiesc într-un cântec de pasăre" Lăcaș) și întâlnită la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fel de monodie, vine parcă din depărtările unui melod bizantin: "Iartă-i, Doamne, pe ei / pentru mocnitul lor talent, / poate că-n careva dintre ei / se irosește-un Rembrandt..." O Colindă despre-o femeie cu cimitirul în tindă e în subtext o lamentatio, o tânguire despre o întristată de la Cahul care și-a îngropat în casă copiii (uciși de o "pasire de hier", de război adică); "Să-i fie mai îndemână / a-i jeli și boci: / de 7 ori pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui B. P. Hasdeu de un Petrachi Bătăușul, pseudonim sub care se ascunde P. P. Carp. Ținta acestor rânduri ironice este Ion Vodă cel Cumplit, lucrare în care Hasdeu încerca să șteargă limitele dintre știință și artă, strecurând totodată în subtext idei democratice. Viitorul lider conservator contestă vehement monografia sub ambele aspecte. Iacob Negruzzi iscălea cu criptonimul XYZ, frecvent folosit de el și în alte ocazii, o cronică cvasiumoristică, înregistrând cu un ochi critic realități ale vieții mondene și politice din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286557_a_287886]
-
Regman, „Liniștea”, LCF, 1966, 6; Valeriu Cristea, Costache Anton, „Liniștea”, GL, 1996, 9; Eugen Luca, Tineri romancieri, VR, 1966; 1; D. Micu, Un roman psihologic, CNT, 1976, 22; Voicu Bugariu, Adolescenți și maturi, LCF, 1976, 22; M. Nițescu, Text și subtext, VR, 1976, 8; Ardeleanu, Mențiuni, 146-150; Stănescu, Jurnal, I, 153-158; Rodica Florea, Gravitatea jocului, RL, 1982, 14; Eugen Simion, Temele romanului social, RL, 1986, 47; Nicolae Mecu, Vieți paralele, VR, 1987, 6; Cristea, Fereastra, 236-243; Cândroveanu, Lit. rom., 109-113; G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
În acest fel, se sugerează o idee periculoasă pentru profesie: este suficient ca cineva să învețe în câteva zile o tehnică particulară pentru a se considera profesionist în asistență socială, fără o pregătire de specialitate în domeniu. Se acreditează, în subtext, ideea că profesia cu înaltă calificare (asistența socială) sau alte profesii angajate în suportul specializat pentru cei în dificultate, mai ales pentru copil, pot fi realizate printr-o succesiune mai mult sau mai puțin întâmplătoare de teme mărunte, cursuri/conferințe
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
s-o dus la primărie să mă declare. Și el a spus "cum s-o trecem în 13? După ce-i că fată, îi mică, îi urâtă, s-o mai trecem și-n 13? Hai s-o punem pe 12"". În subtext, anecdota sugerează - dincolo de valorizarea preferențială a genului masculin - o remarcabilă prețuire a propriei sale istorii de viață. Pentru a explica numele anterior căsătoriei, doamna B. a deschis un adevărat roman de familie, începând cu fondatorul, bunicul său, aromân din Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pubertății, sexualitate precoce, onanism, infantilism) și, mai ales, prin erori de educație în mediul familial și școlar, fenomene întâlnite la peste 50% din copiii aparținând acestei categorii. — Minciuna. La vârsta când copilul prezintă o sugestibilitate crescută și nu deține încă subtextul formulărilor verbale, sau nu deosebește visul de realitate, minciuna este foarte puțin patologică. Ea se poate datora mai curând imitării părinților care mint în fața copilului. Dacă la vârsta antepreșcolară, minciuna copilului se poate confunda cu spiritul său specific de fabulație
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]