715 matches
-
venirea lui 2000, legate încă de pe vremurile în care acest reper nu depășea inconsistența unei abstracțiuni, au fost tacit amînate, iar constatarea unanimă că Apocalipsa n-a mai avut loc a descărcat în cea mai cenușie banalitate tot ceea ce, în subtextul așteptărilor noastre, promitea a fi cea mai teribilă voluptate născută din dezastre, atrocități și carnagii. Nici conflictele endemice, nici cutremurele devastatoare, nici uraganele, nici seceta cronică și nici măcar aspirația infecției HIV de a deveni epidemie nu au reușit să facă
Apocalipsa n-a mai avut loc? by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6936_a_8261]
-
fi interpretată ca premoniție, "dorul de casă", "nostalgia", "aci s-a născut și aci vrea să moară" conduc, mai degrabă, la sensul destul de transparent al dragostei de țară, de locurile de baștină. Se mizează prea des și prea mult pe subtext, "pe cheia șarjei spirituale și ironice" , ele existînd, fără-ndoială, la G. Călinescu. Supralicitate însă, își pierd credibilitatea. Tot o grilă speculativă primește și Auto-fișa, publicată în 1947 în "Națiunea", iar comentariul e acesta:"ŤAuto-fișať , ca mărturie de credință, este
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
Iar dacă vede viața cărții, viața din carte, el poate să prevadă și durabilitatea de viață prin lectură a acesteia. Cum poate fi criticul profet, altfel decât descoperind metoda sincronismului lecturii, a ceea ce opera menține para-contextual, deopotrivă ca text și subtext? Să convenim că profețiile, fie euforice, fie disforice - sublime ori tragice - sunt oricum glorioase. Critica, se recunoaște, este creatoare, dar creația însăși nu se reduce la arta placată pe estetic, tehnic, formal. Critica propriu-zisă accede la conștiința integrală, în sensul
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
că, la întrunirea de protestare, s-ar fi rostit, fie și fără a pomeni nume, despre cei doi oameni politici conservatori. Analogia cu pictorul grec, recunoașterea faptului că a făcut "portrete" mă fac totuși să cred că el vorbește în subtext despre "Strugglerforlifer", știind că și adversarii se refereau, în ultimă instanță, la acel text. Oricum, cît privește "Evenimentul", acesta și-a înmulțit, odată cu apariția următoarelor cinci pamflete din serie, atacurile dure, vehemente, împotriva lui C. Stere identificat limpede ca autor
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
relativă stabilitate (anii 1861-1914 și 1919-1927), când s-a atins acel grad de stabilitate care face ca activitatea mitogenetică să fie neînsemnată. în rest, o recoltă de mituri izvorâte, cu vorbele autorului, din complexele și frustrările noastre - cu ecouri în subtextul numeroaselor locuri comune și al clișeelor criticii asigurătoare, întemeietoare, pe o vastă arie a iluzionărilor - pioasele exagerări, supraevaluări au dat tonul. Cu adaosul că, de la nașterea ei încă, literatura română ar fi preluat temerile legate de fragilitatea ființei naționale. Astfel
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
la porțile raiului" (Culegătorii de vîsc). Se află aici o confruntare cu orașul, văzut nu de pudicul ochi auctorial ci, prin delegație, de culegători, "fii ai Vedelor și mai negri", întrupare frustă a unei alte primitivități încă nerezolvate, tînjind în subtext... Întreaga producție poetică a lui Aurel Rău stă sub semnul acestui impact intern ale cărui secvențe nu ies la lumină decît sporadic, preferînd o desfășurare discretă. Evitînd o sintaxă a exultanței, a rupturilor spectaculoase la treapta discursului, poetul e nu
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
viziunii prezente în eseul de debut despre Antoine de Saint-Exupery, Aventura cunoașterii, din 1980. La 31 de ani, Dumitru Radu Popa jongla cu talent speculațiile scriitorului francez, fascinat, ca toată lumea, de lumile Micului Prinț. Discursul îndrăgostit anunța de fapt, în subtext, povestirile de mai târziu, din volumul Călătoria (1982), debutul său în proză. Alături de Fisura - apărut în 1985, anul plecării din țară -, titlurile alese de Dumitru Radu Popa sunt mărcile unui sistem compact, neabandonat, în ciuda unor intermitențe tematice din anii nouăzeci
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
tăi! Mi-e dor de tine, tată!» - i-am spus în pragul ușii. A intrat în lift, aruncându- mi o ultimă privire, crede-mă, sunt Moș Crăciun!”. Probabil că cea mai importantă calitate a acestor schițe e intensitatea emoțională de subtext. Prozatorul are capacitatea de a condensa în câte o discuție anodină un întreg set de frustrări, regrete sau tristeți fără contur. Deși aproape jumătate dintre ele au în centru câte o întâlnire (cu câte un prieten sau o fostă iubită
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
și/sau sintetică care propune o abordare de tip detaliu sau globală a textului; - lectura critică care invită elevii la investigarea textului în adâncime pentru a fi relevate idei care nu se află atât în text cât, mai ales, în subtext (uneori ia forma analizei/studiului de text); - lectura problematizată care se desfășoară în jurul unor întrebări formulate de către profesor, cărora elevii trebuie să le ofere răspunsuri pe care le obțin pe baza lecturării sistematice și active a unor texte; - lectura dirijată
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
stimate domn Profesor, renunță la postura înțeleptului, a «protectoruluiă! Fii onest! Nu o dezamăgi pe Teodora cu vorbe mari! Te-ai întrebat cât de bine o cunoști? Chiar crezi că i-ai citit în suflet și ultima pagină, tot textul, subtextul și pre textul? Mai bine du-te în camera de hotel și pregătește-te s-o întâmpini cum se cuvine! Ca pe o regină care îți face o favoare. Poartă-te ca un bărbat care o respectă și se respectă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
atât de mult să-l împartă cu el. Ceea ce ar însemna că Profesorul nu înțelege bine ce loc a ajuns să ocupe în viața ei. „Să fie bărbații mai superficiali?” - se întreabă scriitorul, fără a risca un răspuns categoric. În subtext descifrez ideea amânării, un mormăit de genul: „Chestiunea mai trebuie studiată...” O simt și ca invitație ce mi se adresează în calitate de cititor. Drept care îmi dau cu părerea: Nu știu cine a sau unde s-a scris că sufletul masculin este mai fragil
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Simplă critic? de gust mi se pare azi insuficient?, ca ?i critică formelor care tinde s? codifice ceea ce de-abia a codificat opera. Totu?i, nici gustul, nici obsesia formelor nu pot lipsi unui spirit critic interesat de textul ?i subtextul operei. Critică, a?a cum o În? eleg, este un sistem de lectur?; un mod personal de a te apropia de oper?, un demers care, folosind mijloace variate, descoper? figură spiritului creator” (Eugen Simion) Eminescu reprezint?? ?i din acest punct
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nou sînt nevoit să-i dau dreptate: "Literatura și istoria ultimelor trei-patru mii de ani fac din dramaturg un copil așezat în fața unui tort mare cît Mont-Blanc-ul. Pentru a preveni o indigestie, spectatorii trebuie să participe alături de el". (Texte, pretexte, subtexte, contexte, Alceste, Aneste..., în Caiete critice, nr. 1-2, 1995, p. 58) CĂLIN CĂLIMAN T extele pentru teatru ale lui Horia Gârbea, atipice după dorința autorului, se structurează după două reguli. Astfel, Cleopatra a VII-a și Stăpînul tăcerii sînt actualizări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Despre premii și premiere. Chiar dacă premiul nu este o descoperire recentă a umanității, sensul contemporan al premiului are totuși un iz de noutate. Am învățat să ne premiem; adică să stabilim ierarhii între oameni sau între diversele dimensiuni ale umanului. Subtextul continuu este "cel mai". E încă una din disensiunile posturii de judecător a tot și a toate cu care cochetăm; cum raportarea la un Judecător nu ne mai interesează ne inventăm ocazii pentru a judeca. În același timp, avem nevoie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
scăzut de 39, iar orientarea pe termen lung un nivel mediu de 42178. Rămâne întrebarea: De ce indexul distanței față de putere a înregistrat un scor mic? Există suspiciunea că întrebările au fost formulate ambiguu. Este adevărat că aceste întrebări admit un subtext. Iată de ce. De pildă, au fost întrebări la care subiecții au răspuns că este bine dacă sunt consultați în luarea deciizilor de către șefi, însă la altele ei au răspuns că le place să aibă relații mai apropiate cu un singur
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mișcarea continuă pe verticala timpului. Spre deosebire de Paginile... lui Negreni, care comunică o experiență directă de viață, Memoriile lui Dobrian comunică o experiență în primul rînd culturală și se așază ele însele în categoria actului cultural, a creației deliberate, chiar dacă în subtext autorul operează cu date reale și cu fapte determinate.
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
a se revela ca un "căutător de Dumnezeu", cu atît mai înverșunat cu cît structura sa inițială se proba a fi terestră, cu cît risipa figurilor de stil învedera un devergondaj aparent greu de stăpînit. Intervine un ascetism liric în subtextul căruia se zbat energiile dominate. Ascetism ce se relevă chiar în seria de dificultăți pe care le postulează poetul într-un demers ce ocolește căile mai lesnicioase ale unor prescripții de cult, ale unor propoziții de-a gata. Căci poezia
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
utilitare - un fel de Statele lumii de la 1939, cu geografie, economie și dinastii, cît să faci impresie în societate - botezată Cartea intelectualului, colonelul Georgescu Ioan lasă scris așa: "închin această carte intelectualului român". Mișcătoare dedicație, de nu te-ar chinui subtextul unui vers din Eminescu: "Pune-te de-nvață, dragă, nu știi carte, nu știi carte". Pe el stă filosofia pamfletului, ca piesă educativă, care "izbutește să strecoare îndoiala de sine însuș în chiar personagiul pamfletizat". Dacă, mai mult, înjurătura e
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
discursului sub egida totalitară, ca și o paradigmă occidentală "libertină", preluată cu sete, cu dorința subiacentă a unei "recuperări". Dar să constituie oare obscenitatea o stație terminus a expresiei, inclusiv a celei literare? Să capitulăm necondiționat în fața revărsării imundiciilor cu subtext obsesional am zice, de n-ar fi la mijloc și o bravadă adolescentină bizuită pe un resort imitativ? Să luăm intempestiva modă drept un factor al perenității? Bănuim că practicanții erosului într-un limbaj ultradezinvolt ar fi uneori mulțumiți să
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
furtuna arbori smulși, chipurile celor morți, resuscitate: "îmi răsări/ în față imaginea mamei mele moarte, c-un ochi/ vag întredeschis și alb, cu șuvițe de vată/ în amândouă nările". Această modalitate poetică e adusă la perfecțiune în Simple ecouri, unde subtextul tragic dinamitează așezarea părelnic liniștită a cuvintelor ce compun relatarea unui fapt divers. Atunci când poetul enunță: "Cer de septembrie. Starea de sfâșiere,/ aparent nejustificată" și încheie, asemănător: "Dar nu de aici sfâșierea.// Nu de asta duhoarea de aer liber de-
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
Ar fi putut contura o utopie neagră, dacă n-ar fi, în fond, un roman realist, ascuns în limbaj esopic. Este, probabil, primul roman politic esopic scris în literatura română modernă. Cititorul trebuie să descopere realitatea printre rânduri, să caute subtextul. Cartea are 21 de capitole: sunt 21 de fețe ale răului lumii și cea mai puternică legătură între ele este absurdul. Un narator sau, mai des, o naratoare anonimă consemnează scene de viață cotidiană. Lumea e schimbată, de nerecunoscut, în
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
delictul de "abajur"), scrisul e un delict, literele sunt sau nu vinovate prin simplul fapt că există (și nu se poate să nu te gândești la controlul literelor de la mașinile de scris din anii '80), atavismul e un delict (în subtext, "originea nesănătoasă" de care erau acuzați copiii sau nepoții unor oameni care dăduseră contur României), apar ființe ciudate, luptilul, cumplita pisică (torționarul), informatorii, delatorii, provocatorii, suprapușii (ofițerii de Securitate), oamenii sunt momiți cu canalizarea (aceștia erau numiți în realitatea pe
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
titlul expoziției este, în acest caz, tocmai sinteza severă a unei fabulații ideatice mereu prezente în vecinătatea formelor. De fapt, întreaga expunere nici nu era o însumare de lucrări individualizate, cu o rezoluție proprie și cu o continuitate firească în subtext, ci o singură lucrare sau, altfel spus, o instalație în care lucrările sînt doar argumente ale ansamblului. Iar acest ansamblu, de fapt un proiect conceptual-plastic-narativ, se sprijină strict pe un număr foarte restrîns de forme: un cîine bicefal modelat în
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
polarității în unitate încheie acest scenariu narativ prin întoarcerea la sursă. Că sculptorul și-a premeditat sau nu acest discurs este mai puțin important. Importante rămîn sugestia de lectură și caracterul deschis al unui proiect cu mult mai bogat în subtext decît ar lăsa să se înțeleagă dimensiunile lui exterioare.
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
a durat decât un deceniu. Iar posteritatea literară imediată a fost repede estompată de furtunoase dezbateri și renegări pe marginea inaderenței lui la realitățile sovietice, percepută ca o trădare a convingerilor sale de stânga. Nu vom ignora faptul că în subtextul articolului lui Petre Pandrea se poate ascunde o motivație strict intimă a intelectualului de stânga nemulțumit de cărțile demitizante, antiutopice ale lui Istrati. Abia după al Doilea Război Mondial "Mandarinul valah" i-a putut da dreptate autorului Spovedaniei unui învins
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]