378 matches
-
2. Forme hibride / 183 3. Discursul indirect liber / 185 4. Rezumatul cu citate / 188 14. Modalizare autonimică, ghilimele, italice / 191 1. Autonimie și modalizare autonimică / 191 2. Utilizarea ghilimelelor / 195 3. Italicele / 202 15. De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune / 205 1. Enunțare proverbială și polifonie / 205 2. Sloganul / 207 3. Enunțuri despre alte enunțuri / 209 4. De la subversiune la ironie / 212 16. Tipuri de desemnări / 219 1. Diverse moduri de indicare a referentului / 219 2. Substantive proprii și descrieri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
191 1. Autonimie și modalizare autonimică / 191 2. Utilizarea ghilimelelor / 195 3. Italicele / 202 15. De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune / 205 1. Enunțare proverbială și polifonie / 205 2. Sloganul / 207 3. Enunțuri despre alte enunțuri / 209 4. De la subversiune la ironie / 212 16. Tipuri de desemnări / 219 1. Diverse moduri de indicare a referentului / 219 2. Substantive proprii și descrieri cu articol hotărît / 222 3. Determinantul demonstrativ / 228 4. Articolul nehotărît / 231 5. Determinantul hotărît generic / 234 17. Coeziunea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
1997 Spre deosebire de "comandat", pus între ghilimele, care marchează o rezervă din partea enunțiatorilor, termenul "high bohemia" este marcat atît prin italice, cît și prin ghilimele, fără îndoială, pentru că este un termen de origine engleză. 15 DE LA PROVERB LA IRONIE: POLIFONIE, CAPTARE, SUBVERSIUNE Cazurile de polifonie pe care le-am analizat aparțin discursului raportat: direct, indirect, indirect liber și formele lor hibride. Odată cu modalizarea autonimică, am văzut cum enunțarea poate crea decalaje în interiorul ei prin modul de a varia asumarea enunțului. Vom prezenta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțarea poate crea decalaje în interiorul ei prin modul de a varia asumarea enunțului. Vom prezenta acum un caz de polifonie mai puțin vizibilă, cel al proverbelor și sloganurilor, ceea ce ne va permite să reflectăm asupra proceselor de captare și de subversiune care permit enunțiatorului să-și sprijine vorbirea pe vorbirea altcuiva. 1. Enunțare proverbială și polifonie Proverbul Enunțarea este, prin excelență, polifonică; enunțiatorul își prezintă enunțarea ca fiind reluarea unui număr nelimitat de enunțări anterioare, cele ale tuturor locutorilor care au
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ele, de exemplu între "Alo, mama, buba" și "Alo, mai puțin buba": este vorba, înainte de toate, de a atrage cititorul, făcîndu-l să perceapă două enunțuri în unul singur și de a pune astfel în evidență un ethos ludic. Captare și subversiune În schimb, fenomenul ia o cu totul altă dimensiune cînd nu este vorba de a parazita un fragment izolat, ci de a imita totalitatea unui text sau a unui gen discursiv. Se iese astfel din cadrul limitat al aluziei. În acest
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fie universal cunoscut și acceptat de totalitatea locuitorilor unei limbi, astfel încît să fie utilizat în orice împrejurare. A vorbi de "imitație" este însă prea vag, căci un discurs poate să imite un altul utilizînd două strategii opuse: captarea și subversiunea. A capta un text înseamnă a-l imita mergînd în același sens cu el. Este cazul sloganului care imită un proverb: primul se străduiește să capteze în beneficiul său valoarea pragmatică a celui de-al doilea. Există, în schimb, subversiune
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
subversiunea. A capta un text înseamnă a-l imita mergînd în același sens cu el. Este cazul sloganului care imită un proverb: primul se străduiește să capteze în beneficiul său valoarea pragmatică a celui de-al doilea. Există, în schimb, subversiune atunci cînd textul care imită vizează să-l discrediteze pe cel imitat, caz în care asistăm la o strategie de parodie. Genuri discursive și texte atestate Fie că este vorba de a capta sau de a submina, imitația poate să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este esențial" (RTL), deoarece el are proprietățile unui proverb și ar putea fi folosit ca atare. În schimb, există captare a unui proverb atestat în "Cîinii latră, Lee Cooper trec": publicul poate ușor să identifice proverbul captat. Pentru a avea subversiunea unui gen discursiv, ar trebui să imaginăm un proverb parodic, adică unul care ar contesta genul însuși al proverbului, autoritatea "înțelepciunii popoarelor". Nu este cazul în mass-media, care își propun rar asemenea scopuri. Putem însă găsi un bun exemplu în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fac un păstrăv". În acest caz, însăși "înțelepciunea națiunilor" este ridiculizată. În această privință, poeții suprarealiști acționează invers discursului publicitar: ei atacă orice formă de discurs stereotip, de opinie comună, în timp ce publicitatea caută, în general, să confirme stereotipurile. 4. De la subversiune la ironie Polifonie și ironie În cazurile de subversiune pe care le-am expus, enunțiatorul "imită" un text sau un gen pentru a-l discredita. El se opune celui pe care îl descalifică, pentru a-și pune în valoare propria
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este ridiculizată. În această privință, poeții suprarealiști acționează invers discursului publicitar: ei atacă orice formă de discurs stereotip, de opinie comună, în timp ce publicitatea caută, în general, să confirme stereotipurile. 4. De la subversiune la ironie Polifonie și ironie În cazurile de subversiune pe care le-am expus, enunțiatorul "imită" un text sau un gen pentru a-l discredita. El se opune celui pe care îl descalifică, pentru a-și pune în valoare propria enunțare. Poate însă să existe subversiune fără contestarea unui
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În cazurile de subversiune pe care le-am expus, enunțiatorul "imită" un text sau un gen pentru a-l discredita. El se opune celui pe care îl descalifică, pentru a-și pune în valoare propria enunțare. Poate însă să existe subversiune fără contestarea unui gen sau text prealabil: în acest caz, enunțiatorul își subminează propria enunțare. Este ceea ce numim ironie. Să presupunem că un locutor spune " Ce om fermecător!", referitor la cineva care tocmai s-a arătat a fi grosolan. În măsura în care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
slogan 207, 234, 258 specifică (referință) 231, 232 specifică (scenografie) 107 stabil (enunț) 89, 99, 100 standard (utilizare) 191, 192 stil scris vs vorbit 93, 115, 281 subînțeles 33, 76 substantiv propriu 131, 222, 224, 226, 237, 261, 265, 274 subversiune 210 T testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Legile discursului Diversele competențe Discurs, enunț, text Tipuri și genuri discursive Medium și discurs Scena enunțării Ethosul Ambreierea enunțiativă Plan ambreiat și plan non-ambreiat Utilizarea persoanelor Discursuri indirecte, forme hibride Modalizare autonimică, ghilimele, italice De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune Tipuri de desemnări Coeziunea textului: anafora și catafora Nume de mărci și de produse Concluzii Bibliografie selectivă Index Dominique Mangueneau
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
bugetele publice ajung să fie extorcate în numele unui tot mai vag „bine comun”. Trebuie observat faptul că schimbarea „vechii ordini” (viva la revolución) nu se produce neapărat printr-o confruntare directă cu „inamicul”, ci mai degrabă prin strategii subtile de subversiune mediatică. Numeroase pepiniere de ONG nu fac decât să decredibilizeze procesele tradiționale de legiferare, încercând scurtcircuitarea politicului prin căpușarea deciziei executivului și contestarea isterică a conservatorismului juridic 1. Organizațiile nonguvernamentale evoluează astfel într-un comportament vindicativ de tip sindical, canalizând
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Leonid Dimov, Ștefan Aug. Doinaș, Vasile Nicolescu, Petre Stoica, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Dorin Tudoran, Marius Robescu, Daniel Turcea, Mircea Dinescu. Inițial teză de doctorat la Universitatea din Iowa, publicată în engleză în deceniul al nouălea, Versiune și subversiune (1999) cercetează cu rigoare bibliografică genul autobiograficului din perspectiva problematicii subiectului. Pornind de la ipoteza dublei legitimări a eului care scrie în regim autobiografic (prin istoria exterioară lui, aceea socioculturală și religioasă, dar și prin istoria internă a propriei subiectivități), se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
urmărită pe filiera construcției identitare, realizată prin mitologizarea eului și singularizarea lui la nivelul scriiturii. Cartea asimilează cu precădere influențe poststructuraliste. SCRIERI: Un an de poezie, București, 1974; Arcadia imaginară, București, 1977; Faptul de a scrie, București, 1980; Versiune și subversiune, București, 1999. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 236-238; Iorgulescu, Al doilea rond, 185-188; Iorgulescu, Scriitori, 287-288; Ungheanu, Lecturi, 307-310; Grigurcu, Critici, 373-376; Grigurcu, Între critici, 256-261; Raicu, Fragmente, 492-496; Dicț. scriit. rom., I, 723-725; Popa, Ist. lit., II, 1122
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
demarcației între acțiunile legitime de culegere a informațiilor și cele lipsite de legitimitate cu aspecte legate de infracționalitate, securitatea personalului - toate inițial legate de intruziunile în viața privată care pot surveni în investigarea pe plan intern a cazurilor de sabotaj, subversiune sau spionaj efectuat de propriii cetățeni, dar extinse ulterior asupra domeniului emergent al terorismului, inclusiv cel „de casă” (homegrown). În aceste secțiuni cartea lui Abram N. Schulsky și Gary J. Schmitt datează, prin faptul că se bazează atât pe legislația
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Atașatul Justiției Militare, era condus de un șef de birou și avea o încadrare cuprinzând ofițeri magistrați și angajați civili, agenți, translatori și dactilografi. Misiunea lui era aceea de a instrumenta juridic acțiunile de spionaj, sabotaj și alte acte de subversiune, care erau descoperite de către structurile informative și contrainformative. În funcție de gravitatea faptelor, ce trebuiau încadrate juridic, activitatea șefului de birou și a biroului se subordona direct șefului Secției a II-a Contrainformații, iar în probleme deosebit de grave, care amenințau foarte serios
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
toate întreprinderile industriale militarizate, care produceau pentru înzestrarea armatei, precum și pe acelea civile, care contribuiau la realizarea planului de dotări al Ministerului Apărării Naționale. Acest compartiment supraveghea îndeaproape activitatea din obiectivele economice și semnala tentativele de spionaj, sabotaj, acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau dereglare a producției destinate domeniului apărării. Spre deosebire de agentura Grupei I Contrainformații, agentura Grupei a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sociale, cel puțin a celor aflate la îndemînă perversiunile sexuale, rătăcirea apoi ruina cetății oamenilor, prin refuzul tuturor formelor instituționale și disprețul de sine împins pînă la ura față de ceilalți. Același sentiment al eșecului este întreținut, cultivat, de o anumită subversiune ce capătă aspectele cele mai diverse, de la naționalismele imposibile, pînă la integrismul religios în Islam, care readuce în plin secol XX limbajul războiului sfînt, demodat din secolul al VII-lea al erei noastre, atingînd, actualmente, cote ale absurdului. CAPITOLUL ÎNTÎI
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
mai întîi în Elveția (unde cîțiva dintre ei trăiau în vile somptuoase întreținuți prin nu se știe ce mecenate) înainte de a se împrăștia în Europa, în voia simpatiilor pe care speră să le întîlnească, jucării poate ale unui plan de subversiune a Europei. O întreagă elită a gîndirii și entuziasmului va da un nou curs celei ce ar fi putut rămîne o ceartă a utopiștilor socializanți, a economiștilor autodidacți și a teologilor ateismului. Bakunin a fost o verigă între acești călători
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
militare de tipul celor din lumea a treia. "Prin acțiunea ce are o influență asupra publicului noi înțelegem acte distructive vizînd o persoană, o cauză, sau instituție, care stînjenesc sau întîrzie emanciparea poporului". De exemplu, după Neciaev, funcționarul partizan al subversiunii care va duce la revoluție trebuie să fie: în mod deliberat nedrept, dacă este magistrat, în așa fel încît să ridice opinia publică împortiva țarului; tracasant, dacă el este însărcinat să perceapă impozitul, în așa fel încît să-i împingă
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
al Muncii și Imigrației, urmată de asasinarea sa la 18 octombrie. Diametral opuși Noii Stîngi americane, organizația Minutemen constituie o armată secretă, gata să acționeze "la minut" care ar urmări "o invazie a teritoriului american de către forțele sovietice sau o subversiune internă sfîrșind printr-o maree revoluționară". Baza lor teoretică restrînsă este reprezentată de "o clică socio-comunistă care se pregătește să pună mîna pe putere urmînd un plan și un calendar riguros stabilite". Minutemen au în comun cu Weathermen și cu
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
atitudinii și opțiunii părinților lor în perioada hitleristă. Mulți gîndesc, ca și Thomas Mann, că "anticomunismul este cea mai mare absurditate a secolului" și nu văd decît manifestarea unui liberalism nonconformist acolo unde este de fapt un terorism anarhist și subversiune. Punctul de întîlnire este Club Voltaire din Berlin, unde se întîlnesc basci, catolici irlandezi, algerieni, bengalezi, negri americani și africani proveniți din toate mișcările revoluționare ale Africii. În Franța, un val de agitație studențească pleacă de la Universitatea din Strasbourg în
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
aflate în vînzare la Cercul Voltaire din Berlinul de Vest. Nu se mai pune problema participării la niște alegeri obișnuite, ci de a declara război pentru a impune un "Partid mondial: Armata roșie mondială Frontul revoluționar mondial". Și în Japonia, subversiunea a ales terenul mișcător al universităților din aceleași motive ca și în Statele Unite și în Europa occidentală; în zilele de 20, 21 și 22 septembrie, Grupul Armatei roșii se manifestă în înfruntările dintre studenți și forțele de ordine. Cocteiluri Molotov
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]