284 matches
-
și idealurile sale de viață. Nu ezită în a aborda tarele societății în direct, la modul general (colectiv), fără a neglija posibilitățile stilistice specifice poeziei, așa cum ilustrează cea intitulată „Politician”: „Îl vezi vorbind cu aer fals mulțimii,/ Dar îi citești sudalma printre dinți;/ De i-ai vedea tenebrele inimii,/ Te-ai speria de ți-ai ieși din minți”. În aceeași manieră se exprimă și în alte poezii, spre exemplificare reținând „Angajare la stat”: „Umil și-adus de spate, la ministru-n
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
foarte greu, de-abia merge. A rămas ultimul pe trecere. Instantaneu, claxoane. Multe, un cor cacofonic. Un tânăr din dreptul meu, mai tânăr ca mine, pe banda 1, înjură lung și apăsă claxonul cu fața tumefiată. Se aud și alte sudălmi. Bătrânul se întoarce, nedumerit, cu o expresie deznădăjduită pe chip. E Mircea Albulescu. De-abia merge. Mașina din fața mea demarează în trombă, foarte aproape de el, șoferul țipă ceva neinteligibil, coloana se pune în mișcare, actorul e pe trotuar, dar încă
Mircea Albulescu s-a dus să moară, însoțit de un cor de claxoane și înjurături. „Un bătrân înalt traversează foarte greu strada, de-abia merge…” () [Corola-blog/BlogPost/337989_a_339318]
-
pars sau argumente pentru o poziție diferită Eu mă delimitez însă de poziția favorabilă orei de latină și, cu toată răspunderea de clasicist care am predat și predau în continuare latină, dar și cu riscul de a fi tratat cu sudălmi, susțin categoric eliminarea ei. Iată argumentele mele: A. unicul „avantaj” al unei singure ore pe săptămână de latină la clasa a VIII-a este încărcarea inutilă a programului elevilor; unicul „avantaj” al unei singure ore pe săptămână de latină la
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice () [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
mărăcini Și-n Acasa mea, țin mine, Am fost slugă la străini! De am tras în jug, ca vita, Lacrimi secerând din lan, Mi-am dat de la gură pita Pentru prietenul-dușman Și atunci,ca drept răsplată, Am primit în schimb sudalme. Tot norocul lui să-l bată Înfrățit, cu-aceleași palme! Limpezit de Cer mi-e gândul, Niciun nor pe suflet nu-i- Toți plecăm de-aici cu rândul, Fiecare-n moartea lui... Referință Bibliografică: Cântec simplu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
CÂNTEC SIMPLU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344323_a_345652]
-
Ioan 9, 1-38. Unge-mi cu tină, Doamne, ochii mei, Cei orbi pe dinlăuntrul lor, Iisuse, Ca să îți pot vedea aici cu ei Picioarele și palmele străpunse De cuiele ce le-am bătut și eu În fiecare ceas cu o sudalmă, Alungă-mi de pe suflet norul greu Și vremea ce-o mai am să-mi fie calmă! Biet cerșetor ce sunt și care-am fost, Dezbracă-mă de zdrențele murdare Și pune-i gurii adevăr și post, În gânduri amiros de
ORBUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344164_a_345493]
-
tot odată curios să-l ridice, unul dintre copii trăgea de sfoară și acesta dispărea de partea cealaltă pe sub uluce, lăsându-l mofluz pe curios. Era firesc ca poznașii să bufnească în râs, ca apoi să se aleagă cu niscaiva sudălmi de la cel păcălit, depinde de vârsta aceluia și cât de bine gusta gluma nevinovată a copiilor. Într-o altă zi, Mirela era foarte supărată că păpușa ei nu mai avea rochițe și ce se gândi ea că trebuie făcut ca să
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
ZĂCĂMÂNTULUI DE URANIU Când nemții-au prins să dibuiască locul Unde se-ascunde-uraniul pe doalme Încet, meticulos, cu gesturi calme Au conturat cu rigla, bolobocul, Amplasamentul, așteptând sorocul Fructului interzis să-l ia în palme. Dar n-au mai apucat: rusești sudalme, S-au auzit; le-au alungat norocul. După izbândă, Stalin a aflat Că-n Apuseni se-ascunde miezul bombei Și un ucaz secret atunci a dat Să-nceapă exploatarea dură a plombei, Purtându-se exact ca un pirat Ce-nhață
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
fost de multă vreme, Ți-ai pus tot soarele în diademe, Rotunda lună ai cuprins-o-n palmă. Grădina ți-ai pictat-o-n crizanteme, Frunzișul veșted nu-l mai porți de valmă; În vocea-ți lină nu e vreo sudalmă, Iar gândurile-ți cântă în poeme. Așa cum o vedem de minunată, Frumoasă cum e ea nu e niciuna, Cădem vrăjiți de ea, cea fermecată, Când prin păduri aleargă ca nebuna, Ne bucurăm de fericirea toată, Căci toamna se întoarce-ntotdeauna
ALTE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343201_a_344530]
-
Ghetsimani în grădină, Te-am părăsit și singur te-am lăsat Iisuse, Azi Te rugăm ne iartă a trădării vină, Ne iartă Doamne și greșelile nespuse! Ieri te-am privit cum crucea îți duceai Și cum erai supus la grea sudalmă, Te-am umilit și-alături cu tâlharii Tu stăteai, Ne iartă Iisuse că ți-am bătut piroane-n palmă! Ne iartă că ți-am pus din spini cunună, Pelin ți-am dat să bei și-apoi te-am biciuit, Ne
IARTĂ-NE IISUSE! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378328_a_379657]
-
spinare, Iar Via Dolorosa fi-va simbolul greului urcuș Ce trebuie făcut cu cazne, ca să ajungi pe culme, sus. Ajuns pe Dealul Căpățânii I-au împlântat cuie în palme, L-au răstignit pe crucea sfântă și I-au adus ocări, sudalme Iar crucea grea de suferință au ridicat și trup învins De lovituri și de durere a fost de moarte,- ncet, cuprins. Apoi, ca semn de siguranță, să se asigure că-I dus, Cu sulița muiată-n ură și-a doua
CU SULIȚA MUIATĂ-N URĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378391_a_379720]
-
cere un „prim-ajutor”: „oameni buni,/ trageți ziua afară/ înainte să moară/ în cârciuma neaerisită./ câteva clipe/ am crezut că văzusem/ spinarea tatei/ arcuită/ peste tăblia mesei cu mușama/. aducerea aminte/ se șterge la gură/ cu dosul palmei./ dă drumul sudalmei/ printre dinți,/ de sfinți părinți,/ de renunțare./ mâine va fi ziua cea mare/ în care ne vom scula treji./ lașii vor fi viteji și vor alerga/ în urma colosalelor atacuri./ vrăjmașii se vor bate cu tacuri de biliard./ dar umbra tatei
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > SONET CU ȘALMĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului SONET CU ȘALMĂ Nu auzeam nici bârfă, nici sudalmă, Când rătăceam, plutind, cu ea-mpreună, Călcam pe nori, în lumea mea nebună, Cu perla mâinii ei ascunsă-n palmă. Veneau prieteni, povețele să-și spună, Și intriganți, cu pâre , dădeau valmă; Tenebrele, de sub lumina-i calmă, Nu le vedeam
SONET CU ȘALMĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379355_a_380684]
-
Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut, cu sufletul colindă, hăt, pe unde vibrând flămând, nicicând îndestulat, pe coapsa timpului neîntâmplat ritmic lovesc cuvintele rotunde. Cu lacrimile timpului în palmă, un ne-nțeles, e uneori proscrisul ce demn acceptă orișice sudalmă, ori...înțeleptul, cititor în stele, din Căi Lactee alăptându-și visul. Când noaptea va cădea, într-un târziu, poate că umbra lui va adormi, dar spiritu-i, prin vers, va fi tot viu; doar lutul de poet va-nmărmuri, la liziera
LA LIZIERA DINTRE VEȘNICII de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379359_a_380688]
-
daruri, nici încărcați cu chiciură. Dincolo de negura străvezie a zorilor, peste biciuiala Crivățului își înalță frunțile, Crinii aceia plăpânzi și răsăriți printre miile de zăbrele reci și sinistre. Neaua era și atunci, dar parcă mai puțină. În locul urărilor se auzeu sudălmile gardienilor însoțite de țipătul cucuvelelor și de croncănitul corbilor înfometați. Colindele se cerneau mai rar. Mai des se cerneau sufletele și trupurile lor atât de chinuite. Viețile la toți cei dinlăuntru și la toți cei de-acasă le erau furate
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
de lemn sau de tablă, să nu se vadă Îngerii de sus și hlamida de nea așezată în Calea Venirii Domnului și să nu se audă colindele dumnezeiești cântate de Tatăl-Cer peste Fiul-pământ. Toate pregătirile, toate biciuirile, toate precauțiile, toate sudălmile, toate înfometările, toate amenințările, toate izolările, toate frângerile, toate torturile diabolice au fost însă în zadar, căci Lumina Nașterii a venit, peste zdrențele trupurilor lor și peste mireasma sufletelor lor: La geam, grilajul des/ Rânjește guri de fier/ În semn
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
cârtițe din hruba/ În care picuri grei de apă cad./ În fața porții ne așteaptă duba/ Să ne transporte undeva-n alt iad.// Îngrămădiți pe coridor de-a valma,/ Pășim în gând cu semnul sfintei cruci./ Ne-mproșcă cu ocara și sudalma,/ Cordoanele de cerberi politruci.// Și, înșfăcându-ne cu lăcomie,/ Ne-nghite duba ca un căpcăun./ Și tot orașu-i liniște pustie,/ În noaptea asta tristă de Crăciun.../ Strivim tăcuți o lacrimă pe gene./ Ni-i sufletul pustiu și răvășit/ Asemeni unui
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
decât să contribuie, prin talantul dăruit de Dumnezeu, cu raza sa de „Lumină” care să aducă senin în viețile semenilor. Dar ce înseamnă pentru Nicolaie Dincă versul, poezia, scrisul? Autorul mărturisește, cu o sinceritate debordantă, în Poesis: „Rug viu sau sudalmă / Și altele-s versul; / Când scrii, ții în palmă / Întreg universul,” - o poezie care, în întregul său, reprezintă o definiție a apartenenței la genul liric, modul personal în care autorul interiorizează noțiunea de „poezie”. Din bătrâna călimară, este o poezie
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
de credință, dezvoltată rotund în poezia Poesis, pe care aș cita-o integral: Parfum de speranțe Și pulberi de vise, Esențe, nuanțe, În clepsidre închise, Dor ars de tăceri, Iluzii traduse, Gânduri, șoapte, păreri În slove transpuse, Rug viu sau sudalmă Și altele-s versul; Când scrii, ții în palmă Între universul, Îți cântă cuvântul În culori dulci de-amurg, Te-nvălui cu vântul Și te simți Demiurg... Scobori din cer îngeri, Când scrii poezie, Să vindece-nfrângeri Cu ir de-
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
armă, În bătălii cu cei ce vor s-adoarmă Credința-n adevăr, cu răutatea. Cuvântul a născut din glie, pâine. Cuvântul spune simplu cine ești, Cu el bunicii rostuiesc povești, Și este arca lumii către mâine. E folosit, adesea ca sudalmă, Și-mpovărează sufletul când lacrimi, Arăzdând obrajii ofiliți de patimi, Nu pot schimba în mângâieri, o palmă. Pentru oricine-i dar dumnezeiesc. E prețios când naște mângâiere, Sau aur pur, când, devenit tăcere, Înnobilează chipul omenesc. *** Referință Bibliografică: Tăcerea înnobilează
TĂCEREA ÎNNOBILEAZĂ CUVÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373322_a_374651]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CATRENE CU MIGRENE 6 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului nici o sudalmă nu-mi socoate întregul drum al somnului meu ca în apă luna frământă lumini peste catrenul meu balade se zvonesc prin frumuseți de cuvinte nu pentru Sinele meu icoana e tot pe perete de suflet doar tămâia zbucium aromat cădelnițat
CATRENE CU MIGRENE 6 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373576_a_374905]
-
ce-o face, doar să pună mâna pe... N-apucă să-și ducă otrăvita închipuire la capăt, că se-mpiedică de scârbavnicul milog, care i se împleticise voit printre pașii de fur. Scăpat din poticneală c-un brânci și-o sudalmă aruncate sărmanului - nebănuit potrivnic - fu din trei pași lângă Lina. Copleșită de stăruința urmăritorului, năucită chiar, îi îngădui curiosului să-și mântuie vrerea. Descoperind bănetul, din care, mai-nainte fură din ochi, țârcovnicul dădu s-apuce în pumn cât mai
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
le sporea urâtul și oprea pruncul să vină, până ce avea să găsească un loc fără furtuni și fără vaiete... Îndărătul ușii, în târnaț, un om tânăr bătea din picior, cu mâinile încrucișate și scăpăra, din când în când, câte-o sudalmă. Dar de la o vreme a început să se răspândească și-n sufletul lui teama. Dacă nevasta se ducea într-adevăr în temeteu, fără să-i poată pune în brațe feciorul ce avea să-i țină de acum locul celui pierdut
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
Suportînd ceva din costuri (O cincime, ce e drept), I-au tras binișor în piept, Și mizînd c-acele rosturi Bieții nu le cunoștea, S-au distrat ce leapșă-și iau. Luni de chinuri și calvar Au urmat de-aci-nainte, Cu sudălmi pe lucruri sfinte Aruncate în zadar La echipe de Dorei, Ce lucrau tot cum știu ei. S-ancheiat și tevatura, Tras-impinsă spre final. S-a făcut proces-verbal, S-a strigat de 3 ori « Ura » Și c-o foarfecă mai mare S-
REABILITARE (PSEUDO)TERMICĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373865_a_375194]
-
un prieten este înconjurat de nume bun, nu-l invidia. Nu numai gură și stomacul trebuie postească, rămânând curate de răpire și de lăcomie, picioarele nealergând la priveliștile cele ispititoare, ochii neprivind cu râvna frumuseți străine, gura să postească de sudalme și de vorbiri rușinoase...”. Este o marea greșeală, preocuparea satisfacerii placerilor culinare. Nu poți posti gătind toată ziua delicatese vegetale. Cand înlocuiești o plăcere cu alta plăcere nu mai e postire, ci doar amăgire. Rugăciunea din timpul postului Cum trebuie
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
pietre mici, rotunde, de râu. Le folosea drept ghiulele, ochind cireada când, spre seară, se înturna molcomă de la imaș. Când țintea ochiul sau ugerul vreunei vaci, pagubele erau răscumpărate de părinții lui. Încasa câte un top de bătaie garnisit cu sudălmi. Nu-i păsa. Râdea iar și dispărea spre alte nefăcute... Ai lui îl duseseră la preot să-i citească, ba chiar și la doctori. Dar, nimic! Nu se zviduise de meteahnă. Era de-acum flăcău în toată puterea cuvântului. Îi
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]