234 matches
-
, Apostol D. (15.VIII.1882, Sudiți, j. Ialomița - 1949), prozator și publicist. Fiu de țărani, C. face școala primară la el în sat. Din 1897 până în 1902 urmează cursurile Școlii Normale „C. Negri” din Galați, unde după absolvire ocupă un post de institutor. De aici se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
și prin aceasta să realizeze o revigorare a principalei ramuri economice a provinciei, anume agricultura. Între altele, Balș a militat pentru păstrarea în continuare a prevederilor patentei împăratului Iosif al II-lea, din 1 noiembrie 1786, ce introducea noțiunea de sudit și jurisdicția personală 176, pentru menținerea separării pământurilor boierești (domeniale), de cele țărănești (rusticale), care intrau în stăpânirea comunelor sătești, stabilită în perioada iosefinistă și, mai ales, pentru aplicarea în continuare a prevederilor așezământului lui Grigore al III-lea Ghica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
rubrică totalizatoare, oferă o imagine sugestivă asupra profilului demografic al unor târguri din Moldova: Transpuse în Anexe, grafice, fig. 2, informațiile reliefează cele două categorii, liudi și birnici, care se detașează semnificativ de celelalte categorii neplătitoare de taxe către stat (sudiții și cei scutiți de domnie). La Huși, oraș cu un număr relativ mare de locuitori (786 liuzi și 54 în mahalaua Broșteni, care nu fusese încorporată încă), s-a remarcat o importantă colonie, destul de numeroasă, de sârbi și bulgari, buni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon: 786 liuzi, 189 birnici, 58 hrisovoliți, 33 sudiți și 136 scutelnici sau breslași (în total 1.202). La începutul deceniului al treilea al secolului al XIX-lea, populația relativ numerosă a târgului Huși era împărțită în diverse categorii între care existau diferite bariere de natură socio-economică. Regulamentul organic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
putea datora extinderii muncii salariate (în categoria salariaților sunt incluși burlacii, slugile și cei fără căpătâi, pândarii de la vii și alți oameni care depindeau de administrația târgului). Același document arată că numărul total al negustorilor și meseriașilor (inclusiv cei 611 sudiți) reprezintă aproximativ un sfert din întreaga populație, ceea ce sugerează o cifră de aprox. 2.500 de locuitori, cifră iarăși discutabilă, pentru că se situează sub indicatorii de care dispunem. Altă statistică a fost alcătuită la începutul anului 1832: ea arată că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
statistic din 1845, se constată că asociațiile de negustori și, mai ales, breslele meșteșugărești, spre sfârșitul epocii regulamentare, își pierduseră caracterul închis, static, pe care li-l conferise sistemul feudal de organizare. Numeroși negustori și meșteri au intrat în rândul sudiților (persoane aflate sub protectoratul consulatelor, mai ales pentru a fi scutiți de dări), alții erau trecuți în categoria evrei și țigani. Meseriașii țigani, robi pe moșiile boierești sau mânăstirești, în schimbul unei taxe, primiseră dreptul de a se stabili în târguri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acumuleze o avere însemnată, căci a construit la Huși, în 1833, biserica Înălțarea. La ridicarea lăcașului a contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a vizitat Ierusalimul, împreună cu familia sa. În afara bulgarilor, mai erau 80 „sudiți nemțești” și rusești, 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg. Mai târziu, în 1847, satul Plopeni a intrat în componența orașului Huși. În afara procesului de înglobare a satelor din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitorilor stabili în orașul Huși era de 15.625. În această situație, „orașul dintre vii” a intrat în veacul al XX-lea. Noile construcții publice și lucrările edilitare din această perioadă au dat o notă urbană Hușilor. 3. Supuși străini (sudiți) în prima jumătate a secolului al XIX-lea Sudiții erau meșteșugari, negustori, arendași și liber-profesioniști. Ei se aflau sub protecția consulatelor străine și beneficiau de privilegii economice (fiscale și vamale), juridice, de privilegii și imunități personale. Scutirea de impozitul personal
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În această situație, „orașul dintre vii” a intrat în veacul al XX-lea. Noile construcții publice și lucrările edilitare din această perioadă au dat o notă urbană Hușilor. 3. Supuși străini (sudiți) în prima jumătate a secolului al XIX-lea Sudiții erau meșteșugari, negustori, arendași și liber-profesioniști. Ei se aflau sub protecția consulatelor străine și beneficiau de privilegii economice (fiscale și vamale), juridice, de privilegii și imunități personale. Scutirea de impozitul personal era unul din cele mai importante privilegii de care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care ei intrau în categoria birnicilor. Uneori, în izvoare, informațiile asupra populației sunt dispersate. Astfel, în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
populației sunt dispersate. Astfel, în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din 1824-1825 (Anexa II, tabelul 1), consemnează date statistice privitoare la același ținut: 47 - protecție austriacă, 17 - rusă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din 1824-1825 (Anexa II, tabelul 1), consemnează date statistice privitoare la același ținut: 47 - protecție austriacă, 17 - rusă, 6 sudiți respinși de agenția austriacă; total general: 64. Din situația statistică, realizată la 25 martie 1825, aflăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din 1824-1825 (Anexa II, tabelul 1), consemnează date statistice privitoare la același ținut: 47 - protecție austriacă, 17 - rusă, 6 sudiți respinși de agenția austriacă; total general: 64. Din situația statistică, realizată la 25 martie 1825, aflăm că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
62. Catagrafia din 1824-1825 (Anexa II, tabelul 1), consemnează date statistice privitoare la același ținut: 47 - protecție austriacă, 17 - rusă, 6 sudiți respinși de agenția austriacă; total general: 64. Din situația statistică, realizată la 25 martie 1825, aflăm că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau 25 negustori sudiți, din care: doi ahtârlicari, trei bacali, doi brașoveni, patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
agenția austriacă; total general: 64. Din situația statistică, realizată la 25 martie 1825, aflăm că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau 25 negustori sudiți, din care: doi ahtârlicari, trei bacali, doi brașoveni, patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de alte ocupații, din care patru grădinari, un arendaș de moșii, 15 lucrători de pământ, trei ciobani (păstori), un vătaf de moșie, iar opt aveau alte ocupații (vezi Anexa V). În 1826, numărul sudiților din ținutul Fălciu era de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de alte ocupații, din care patru grădinari, un arendaș de moșii, 15 lucrători de pământ, trei ciobani (păstori), un vătaf de moșie, iar opt aveau alte ocupații (vezi Anexa V). În 1826, numărul sudiților din ținutul Fălciu era de 65, asemănător cu cel din anul precedent (vezi Anexa VII), însă în 1828 numărul supușilor străini din târgul Huși era de 93, din care cinci evrei, supuși străini. După trei ani, în 1829, numărul sudiților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sudiților din ținutul Fălciu era de 65, asemănător cu cel din anul precedent (vezi Anexa VII), însă în 1828 numărul supușilor străini din târgul Huși era de 93, din care cinci evrei, supuși străini. După trei ani, în 1829, numărul sudiților a crescut la 135, iar în târgul Huși, în 1830, erau consemnați 96 de sudiți în Statistica Divanului Împlinitor, și 109 în Statistica Isprăvniciei de Fălciu. În târgul Fălciu numărul sudiților a sporit de la 7 la 12. În perioada anterioară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
VII), însă în 1828 numărul supușilor străini din târgul Huși era de 93, din care cinci evrei, supuși străini. După trei ani, în 1829, numărul sudiților a crescut la 135, iar în târgul Huși, în 1830, erau consemnați 96 de sudiți în Statistica Divanului Împlinitor, și 109 în Statistica Isprăvniciei de Fălciu. În târgul Fălciu numărul sudiților a sporit de la 7 la 12. În perioada anterioară Regulamentului organic, mulți dintre negustorii autohtoni preferau să intre în categoria supușilor străini, deoarece, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
evrei, supuși străini. După trei ani, în 1829, numărul sudiților a crescut la 135, iar în târgul Huși, în 1830, erau consemnați 96 de sudiți în Statistica Divanului Împlinitor, și 109 în Statistica Isprăvniciei de Fălciu. În târgul Fălciu numărul sudiților a sporit de la 7 la 12. În perioada anterioară Regulamentului organic, mulți dintre negustorii autohtoni preferau să intre în categoria supușilor străini, deoarece, la adăpostul jurisdicției consulare, puteau să-și desfășoare comerțul sau meseria. În Catagrafia din 1831-1832, erau înregistrate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 1820, 1831-1832, 1845, 1851, ne permite să constatăm atât varietatea meșteșugurilor și a ramurilor de negoț, cât și ponderea acestei populații, asigurând, astfel, târgului Huși un pronunțat caracter comercial și meșteșugăresc. În 1845, la Huși, din totalul de 68 sudiți, 10 erau pământeni trecuți sub protecție străină, patru erau veniți din Turcia, care depindeau de o putere străină, iar 54 au venit din alte țări. Supușii străini proveneau din următoarele țări: unul din Rusia, 42 din Austria, 11 din Prusia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doi arnăuți, cinci unguri, patru lipoveni, trei greci, doi ruși. În Catagrafia din 1851 sunt trecuți 71 de supuși străini, din care 14 pământeni sub protecție străină, patru care proveneau din Turcia, 53 originari din alte locuri cu pașapoarte. Printre sudiții menționați în documente, ca fiind sub protectoratul consulatelor austriac, prusac și rus, numeroși erau evrei, veniți de foarte multă vreme în Moldova. Documentele menționează negustori evrei, dintr-o perioadă foarte timpurie, după întemeierea Țărilor Române (secolul al XIV-lea). Ei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]