2,316 matches
-
Cum sufixele -s și -(s)as au origine comună, iar -(s)as este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și la formarea indicativului imperfect al verbelor de conjugarea “turcească” de la indicativul prezent. Formele verbale ce conțin sufixele -s, -(s)as și -dV păstrează accentul acelora din care derivă. Sufixul -dV are 3 variante fonetice (-di, -dï, -du), fiind supus armoniei vocalice. Referință Bibliografică: SUFIXUL VERBAL -DV / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și la formarea indicativului imperfect al verbelor de conjugarea “turcească” de la indicativul prezent. Formele verbale ce conțin sufixele -s, -(s)as și -dV păstrează accentul acelora din care derivă. Sufixul -dV are 3 variante fonetice (-di, -dï, -du), fiind supus armoniei vocalice. Referință Bibliografică: SUFIXUL VERBAL -DV / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
al verbelor de conjugarea “turcească” de la indicativul prezent. Formele verbale ce conțin sufixele -s, -(s)as și -dV păstrează accentul acelora din care derivă. Sufixul -dV are 3 variante fonetice (-di, -dï, -du), fiind supus armoniei vocalice. Referință Bibliografică: SUFIXUL VERBAL -DV / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
la apariția carului de luptă și a carului de transport, el i-a pus numele asemănător cu al astrului văzut de om zilnic și care e rotund. I-a zis deci *reth „roată“ pe indo-europeană cf. egipt. re „soare“ + t sufix feminin (deși mari învățați ca Ernout, Meillet îl derivă altfel din niște verbe cu sensul „a circula“). Înaintea acestor descoperiri, o adevărată revoluție a constituit-o apariția focului ce i-a îmbunătățit hrana, l-a ferit de animale sălbatice, de
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
părea de ciudat, cuvântul latin se aseamănă cel mai mult cu cel maghiar, dar probabil vechimea lui ignis este așa de mare, din timpurile când triburile indo-europene se învecinau cu neamurile ugro-finice. Mai adăugăm că -is e terminație, iar -n sufix adjectival; ca atare ignis a fost inițial adjectiv, având sensul de „ceresc“, după cum bine scria învățatul John Bernal. În mod surprinzător, dintre toate elementele lexicale citate singur cuvântul țigănesc nu pare să fi fost niciodată adjectiv: el nu are -n
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare cu articolul nehotărât un de la pronumele demonstrativ de depărtare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
la realizarea unui proiect, a unei lucrări scrise. Termenul colaborator este înlocuit de unii cu contributor și pentru că a căpătat o conotație negativă din cauza sintagmei colaborator al Securității. Asemănarea de formă și de înțeles dintre contributor și contribuitor (derivat cu sufixul -tor de la verbul a contribui), precum și încercarea de a evita un cuvânt perceput ca fiind străin în limbă pot explica utilizarea termenului contribuitor cu sensul specializat cu care este cunoscut contributor, ca în: „El este de fapt un vechi contribuitor
De ce autorii Republica.ro sunt „contributori”? by https://republica.ro/de-ce-contributor [Corola-blog/BlogPost/337708_a_339037]
-
cu orașul Gavaon din India, conchizând că acest nume ar aparține romilor. Dânsul și-a argumentat poziția prin explicarea autonimului gavaon pe baza cuvântului gavutno- sătean, țăran. Acest cuvânt este din limba romilor, fiind format din gau/gav- sat, si sufixul u(ț)no, un sufix de origine sanscrita, care desemnează originea sau calitatea. De fapt în toate documentele medievale românești cuvântul este gavaoni, nu „gavalo”, ca în limba români. Textele medievale au forma gavaoni pentru plural. Romii au pluralul „gavale
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
conchizând că acest nume ar aparține romilor. Dânsul și-a argumentat poziția prin explicarea autonimului gavaon pe baza cuvântului gavutno- sătean, țăran. Acest cuvânt este din limba romilor, fiind format din gau/gav- sat, si sufixul u(ț)no, un sufix de origine sanscrita, care desemnează originea sau calitatea. De fapt în toate documentele medievale românești cuvântul este gavaoni, nu „gavalo”, ca în limba români. Textele medievale au forma gavaoni pentru plural. Romii au pluralul „gavale”-țărani. Dar eroarea domnului Petcuț
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Hora țărăneasca împrumutata dela Țigani. (Lit. Țigăneasca (din țig. ROMNI, țiganca)). Dacă romii ar fi intrat odată cu gavaonii în România, atunci românii ar fi romanizat autonimul „romni” cu forma ROAMNI, dar numele melodiei a devenit Romnia, cu terminație românească. După sufixul rom -ni, sufix cu care se construiesc în India substantivele feminine, românii din vremurile când aceasta hora se cântă frecvent, au romanizat substantivul cu sufixul feminin românesc -a. Cine au fost gavaonii? PRIMA ATESTARE descoperită DE NOI a autonimului GAVAON
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
dela Țigani. (Lit. Țigăneasca (din țig. ROMNI, țiganca)). Dacă romii ar fi intrat odată cu gavaonii în România, atunci românii ar fi romanizat autonimul „romni” cu forma ROAMNI, dar numele melodiei a devenit Romnia, cu terminație românească. După sufixul rom -ni, sufix cu care se construiesc în India substantivele feminine, românii din vremurile când aceasta hora se cântă frecvent, au romanizat substantivul cu sufixul feminin românesc -a. Cine au fost gavaonii? PRIMA ATESTARE descoperită DE NOI a autonimului GAVAON se află în
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
autonimul „romni” cu forma ROAMNI, dar numele melodiei a devenit Romnia, cu terminație românească. După sufixul rom -ni, sufix cu care se construiesc în India substantivele feminine, românii din vremurile când aceasta hora se cântă frecvent, au romanizat substantivul cu sufixul feminin românesc -a. Cine au fost gavaonii? PRIMA ATESTARE descoperită DE NOI a autonimului GAVAON se află în SLOVO GRIGORIA BOGOSLOVA, anul 1511, Moldova. Are corecturi și unele explicații. Pe filă 78 în text apare gavaoni, pe margine țigani. Informația
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Arizona, cu snake englez „șarpe“, nyoka în swahili. 17. Adăugați mongol mogoi „șarpe“ cu mogo-ni „femeie“ în North Păiuțe (America de Nord). 18. Aurat „femeie“ în hindi, urdu, punjabi pare a proveni din gr. saura „gușter, lézard“ cu s > h dispărut + ț, sufix de feminin. 19. În aymara (Peru) palla e „femeie“. Să nu fie nici o legătură cu bollë „șarpe“ în albaneză, cu balaurul românesc? 20. Cuvântul nehuat „soție“ în khanty, pe Obi, se deduce din ebraic nahash „șarpe“ cu dispariția lui ash
SNAKE, VIPER de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1448531693.html [Corola-blog/BlogPost/369862_a_371191]
-
de feminin. 19. În aymara (Peru) palla e „femeie“. Să nu fie nici o legătură cu bollë „șarpe“ în albaneză, cu balaurul românesc? 20. Cuvântul nehuat „soție“ în khanty, pe Obi, se deduce din ebraic nahash „șarpe“ cu dispariția lui ash + sufixul ț? 21. Babă e „femeie bătrână“ în română dar „femeie“ (depreciativ) în rusă. Se crede că e inversul lui babă „tata“, aba în alte limbi. Dar în amharic (Etiopia) ibab „șarpe“. 22. Nevasta „soție“ în română e de origine slavă
SNAKE, VIPER de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1448531693.html [Corola-blog/BlogPost/369862_a_371191]
-
peku - „oaie“, în latină pecus, un derivat al acestuia dând păcurar, „păstor, cioban“ în Ardeal, în iraniană pasu „oaie“, acesta fiind cel mai apropiat cuvânt în discuție. Dar oare h ori k din Pesah, Pasha, Paska trebuie privit ca un sufix diminutival: oaie mică, miel? Necunoscând exact situația din limbile semitice și iranice comparația cu fenomene lingvistice din limba română, limba slavă nu e concludentă, dar nu e nici exclusă. La noi, sătuc e un sat mai mic, la fel năsuc
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402907983.html [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
-sinler, -sïnlar, -sunlar p. II pl.: -sinler, -sïnlar, -sunlar) Aceste variante provin dintr-o altă modalitate de realizare a conjunctivului prezent al verbelor, preluată din turcă. În limba turcă modul conjunctiv se redă astfel: rădăcina verbală + sufixul conjunctivului (-(y)a / -(y)e) + sufixele personale: sg. p. I -(y)ım, -(y)im p. II -sın, -sin p. III -0 pl. p. I -lım, -lim p. II -sınız, -siniz p. III -lar, -ler Popular, pentru persoana a III-a
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496931098.html [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
II pl.: -sinler, -sïnlar, -sunlar) Aceste variante provin dintr-o altă modalitate de realizare a conjunctivului prezent al verbelor, preluată din turcă. În limba turcă modul conjunctiv se redă astfel: rădăcina verbală + sufixul conjunctivului (-(y)a / -(y)e) + sufixele personale: sg. p. I -(y)ım, -(y)im p. II -sın, -sin p. III -0 pl. p. I -lım, -lim p. II -sınız, -siniz p. III -lar, -ler Popular, pentru persoana a III-a singular și plural se folosește imperativul
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496931098.html [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
putea proveni de la cuvântul traco sau drago (din limba dacă, chip drag), derivând în dragon, drac și așa mai departe, care se spune că ar fi putut da naștere numelui zeului iubirii la traci. Să nu neglijăm că terminația ”- ete”, sufix augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
indiană, cf. magh. szúr „a înțepă“ și lat. surus „țeapă, țăruș“. Tot un fel de sulița la greci e kamaki unde trebuie să vedem ind. kam „soare“ (kham în nagameză, țig. etc.) Se vede clar că -isa (issa) e un sufix că și în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
astrul zilei" în maidu(nordul Californiei). Legat de acest poko(m)"soare" trebuie să fie puck "pucul,adică discul, firește rotund de la hochei". Și tot în relație cu maiduan poko/pokom e soarele tafukt la berberi cu ta- prefix și sufixul feminin ț în limbile semito-hamitice, deci rezultă "soare" fuk, care seamănă bine cu engl. fox(foks) cu p>f, fenomen arhicunoscut. Berberii trăiesc azi în sudul Algeriei, Marocului etc. Referitor la relația coadă-vulpe iată că și lat. cauda, coda par
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
astrul zilei" în maidu(nordul Californiei). Legat de acest poko(m)"soare" trebuie să fie puck "pucul,adică discul, firește rotund de la hochei". Și tot în relație cu maiduan poko/pokom e soarele tafukt la berberi cu ta- prefix și sufixul feminin ț în limbile semito-hamitice, deci rezultă "soare" fuk, care seamănă bine cu engl. fox(foks) cu p>f, fenomen arhicunoscut. Berberii trăiesc azi în sudul Algeriei, Marocului etc. Referitor la relația coadă-vulpe iată că și lat. cauda, coda par
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
de sial „soare“ în limba sete din Papua Nouă Guinee.... X. CĂLĂTOR, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016. Ne referim la numele de agent cu sensul „care călătorește, care e în călătorie“. În românește „sufixul - ător formează nume de agent de la verbe și numai de la acestea, ca lucrător de la a lucra, învățător de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător, necunoscut autorului DDA. Citește mai mult Ne referim la numele de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]