2,938 matches
-
poporului, locuința bancherului Eschenasy, de pe strada Câmpia Islaz, a devenit sediul Securității Poporului. Era locul de tristă amintire, unde se maltratau toți opozanții comunismului, din perimetrul regiunii Oltenia. Eschenasy nu a scăpat nici el, fiind catalogat drept exploatator, care a supt sângele poporului muncitor. După ce a fost arestat și familia expropriata, a urmat cumplită să anchetare, suportând reprize succesive de bătaie până la leșin, chiar în subsolul propriei case. Sunt multe de spus despre Craiova, oraș al amintirilor. Deocamdată, ghearele rapacității au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
analogii și, totodată, printre cuvintele lor „zâmbesc” prepoziția atributiva „de” și „genitivele” (spre exemplificare, poemul Măsuri de prevedere, „Când e frig / oamenii se pierd în priviri / se-ncrețesc în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poporului, locuința bancherului Eschenasy, de pe strada Câmpia Islaz, a devenit sediul Securității Poporului. Era locul de tristă amintire, unde se maltratau toți opozanții comunismului, din perimetrul regiunii Oltenia. Eschenasy nu a scăpat nici el, fiind catalogat drept exploatator, care a supt sângele poporului muncitor. După ce a fost arestat și familia expropriata, a urmat cumplită să anchetare, suportând reprize succesive de bătaie până la leșin, chiar în subsolul propriei case. Sunt multe de spus despre Craiova, oraș al amintirilor. Deocamdată, ghearele rapacității au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
analogii și, totodată, printre cuvintele lor „zâmbesc” prepoziția atributiva „de” și „genitivele” (spre exemplificare, poemul Măsuri de prevedere, „Când e frig / oamenii se pierd în priviri / se-ncrețesc în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil după nașterea sa normală; la trei luni are atâta viață încât poate să-și miște capul, să-și schimbe expresia feței, să strângă pumnul, să-și găsească gura și să-și sugă degetul.<footnote Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, Ocrotirea copiilor nenăscuți, Sibiu, 1997, p. 15. footnote> Teologia Morală Ortodoxă consideră avortul ca fiind omucidere și îl enumeră printre păcatele strigătoare la cer, întrucât este păcat împotriva lui Dumnezeu, împotriva firii omului
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Iisus crește mereu prin faptele milei creștine. Era într-o permanentă tulburare sufletească. În această stare pleacă să viziteze Egiptul, Mesopotamia, Siria, cu monumentele lor, și Palestina, cu mormântul lui Hristos. Aici îi este dat să vadă monahi cu fețe supte de asceză, dar bogați în trăire spirituală, oameni modești, dar care impresionează prin viața lor și conving prin trăirea și pregătirea lor. Golul din sufletul Sfântului Vasile se completează. Se hotărăște să introducă la locurile lui de naștere monahismul, dându
Agenda2004-1-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281912_a_283241]
-
avut un coleg de clasă pe care îl chema Știrbu Ioan și era fecior de preot. Ulterior, tatăl lui devine protopop la Baia Mare, și, noi fiind colegi de clasă, am mers de multe ori la el în casă unde am „supt”cum se spune, de la rădăcină, cunoștințe de religie creștină. Pe undeva mi-a plăcut... Venind aici în țara Sfântă, unde fiecare piatră ascunde istorie, dacă o zgâlțâi, am început să citesc mult, și să ajung la locurile ecumenice, mai ales
CULTURĂ PRIN TURISM îN țARA SFÂNTĂ. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu,Victor Camil () [Corola-journal/Journalistic/97_a_200]
-
va fi a ta pot dănțui în jurul meu chiar goale și-n mov și-n vișiniu, cum le doresc, principii libere, temple carnale în care viermi că idoli asceza viețuiesc, visul meu orfic destinat îi ție de-aceea mă și sug încet, încet spre-mperecherea phytică asemeni a doi copii gemeni născuți lipiți ca-n veci,-n interioare meditații ne prezintă-n vis, leit în vis cenușă straniului tău Paradis curgând că o hlamida pe purul meu schelet ! Cezar Ivănescu, Rod
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
Tot N.S. de Hațeg consemna în 1775: „Cu milităria să începu hoția. Nu numai prin fraiman tăiați, spânzurați, ce și tormente, chinuri, țâță arse, trasă, mâni de vii tăiate, cu roata zdrobiți, obraze cu pecete arse, chinuri erau, capu tescuit, supt unghii țăpușă bătea, le zmulgea, cu peatră de moară îi lungea, pieptul le turtea, picătură rea de sus în creștetu capului îi pica, dar de vii arși sau de vii înțăpați, cureăle fîșii din umeri pre spate în jos trasă
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
ea, respectând povața primită de la bunicul meu, am ales un băiețel din Freidorf, pe nume Emanoil. Supraviețuia cu încă cinci frați într-un mic apartament, la curte, cu un tată bețiv și fără loc de muncă stabil, și o mamă suptă de boli și de nevoi. Primul meu finuț avea nouă luni și nu era botezat. Am vorbit cu părinții lui, le-am explicat pe scurt de ce fac acel gest și, culmea culmilor, tatăl copilului mi-a spus că acceptă târgul
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
o matracuca beata / Trăgînd aghiose-n lege pe crivat / Încît tu ieși din rînza-i descuiata / Borît sau pe sub coadă emanat". Fără îndoială adevăratul magistru de la care Soviany a invatat nu numai meserie, dar l-a ros pînă la os și a supt din el măduva poeziei, rămîne Fracois Villon: "Cunoașteți domnilor colegi/ Deviza artă pentru artă / Voi cu pumnale noi în teci / Și toți semnăm în marea Carta // Sîntem frumoși ne credem regi / Și n-aveam căpățina spartă / Cunoașteți domnilor colegi / Deviza
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
nu pentru a-i ajuta pe români să atingă noi culmi de protecție socială, si au început să le ceară eficientă, ai noștri au intrat în panică. Aha, vă să zică străinii vor să se îmbogățească pe spinarea noastră! Bampirii sug sângele boborului! Deci, domnul Iliescu avea dreptate când îi încuraja să nu-și vândă țară! Până aici! Să plece străinii și să ne lase să muncim așa cum știm noi! Sunt cuvintele unor oameni care n-au știut niciodată să trăiască
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
cuvinte, hăcuit -/ eremit/ dintr-un neam de bărboși inconformi pauperi,/ trecînd de pe un umăr pe altul/ ziua de ieri, de mîine, de ieri// Te duci, te desprinzi de pe rețină,/ din inima mea trasă acum la rindea,/ rafinată, lehuza/ cu pîntecele supt de tăcere// Treci, te petreci,/ fără să știi nimic despre/ croazierele mele/ în marea cea mare// Pleci și mă lași/ cu heruvii în Iași -/ sat tulburat de spahii,/ clopotnița/ în care doar morții sînt vii// Te duci, te înalți/ peste
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
o addenda, cele două scrieri explicative din 1932, întregit cu un aparat de note atotcuprinzător, care călăuzește bine lectură. Să adaug că aceasta impresionantă carte a lui N. Iorga reapare, prima oară, după 66 ani de la ediția princeps. N. Iorga, Supt trei regi. Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național. România contemporană de la 1904 la 1930. Ediție îngrijita și comentarii de Valeriu și Sanda Râpeanu. Studiu introductiv de Valeriu Râpeanu. Editură Pro, 1998.
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
băiețelul, îmbrăcat într-un foarte cuviincios costum de marinar, îi apasă pe frunte o pungă plină cu cuburi de gheață. Mai simți apoi o pișcătura în sânul stâng și, deschizând ochii observa cu indignare că unul din acei mongoloizi o sugea cu frenezie, desi micul marinar încerca să-l îndepărteze trăgându-i cu nemiluita pumni în cap." Visul se complică prin faptul că "băiețelul", cu un nume care sugerează moartea, Tödlein, isi provoacă o hemoragie de lungă durată, scobindu-se în
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
nici o emoție. Pe cînd, în încăperea aceasta de la baza Statuii plină cu mii de fotografii străvechi, palide, șterse, agățate pe pereți și avînd patetismul, fix, speriat, al abia apărutei invenții din cea de a doua parte a secolului XIX, figurile supte de foame și de suferințe ale imigranților veniți aici din toate colțurile pămîntului, irlandezi, italieni, spanioli, evrei, cehi, polonezi, cotigele improvizate cu mizerabilul lor calabalîc, convoiul halucinant de umbre omenești atingînd în sfîrșit tărîmul făgăduinței și din a cărui disperare
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei. Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în ale artei, sugînd țîță maternă, dar cu ochii larg deschiși la biberonul Occidentului. Candizii Malevitch, Chagall, Kandinsky, și mulți alții ca ei - unul din aceștia, atît de candid, că ajunsese comisar al poporului pentru arte - au crezut că noua putere zdrobind lumea veche
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
negru, brumat, proaspăt rupt dintr-un arac doborît. Ca orice femeie privită după atîția ani, și ferindu-se, încercînd să-și ascundă fața, vrea să alunge din mintea mea orice comparație posibilă cu fata frumoasă din trecut, bronzată, cu pîntecul supt de atît înot, cu părul șaten auriu încadrîndu-i figura cu un șarm... italian, - de renaștere italiană, îi spusesem o dată. Pe plajă nu mai era nimeni, decît ea, întinsă pe un cearșaf portocaliu. M-am apropiat pe furiș.Am venit tiptil
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
o reprezentare expresivă a devorării bărbatului de către femeie în actul dragostei: "blugii-i atârnau pe ea, bluzele fluturau pe ea/ coastele zdrăngăneau ca sticlele de bere/ sub țâțele ei nehrănite/ iar ea mânca, din el mânca/ îi sorbea ochii, îi sugea creierul/ îi lingea scrotul sărat/ îi înghițea miliardele de semințe.// orbecăiau prin dragoste pe străzi imbecile/ lăsau totul pe a doua zi/ hrăneau cu viața lor cohorte de bârfe/ nu știau dacă vor rezista/ dacă dragostea lui pentru ea/ avea
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
Răsună în poeziile lui Miron Kiropol teribila sfâșiere a psalmilor arghezieni, sentimentul rătăcirii în "zarea marii stepe", în imensitatea spațiului creat prin retragerea divinității: "Mi-am pierdut capul în groapa cu lei./ Fără Dumnezeu, fără țară/ Sunt ca o prăpastie sugând din ea însăși". În gura apostatului, anafura se face piatră, împiedicând euharistia: "Tatăl nostru este o bucată de piatră./ Și cât aș vrea să-l topesc în gură/ Până când mi-ar deveni inimă" (Mi-am pierdut). Imagini argheziene pătrund și într-
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
anii/ respins de ceara sleită între degete/ sexul fotografiat ce pare atît de ireal/ și cel blestemat pentru veșnica sa puritate.// Umilința se cuibărește în craniile pustii/ în buzunarele goale în inimile deșarte/ ea ne intră în măduva oaselor/ ne suge sîngele ne roade visele.(...)// Fii umil copile fii umil bătrîne. Doamne, de ce umilința e viață?" (Umilința este o palmă). Prin verbe simple, "prozaice" poeta trasează granița dintre două lumi, cea a poeziei și cea a nonpoeziei, prima nefiind neapărat îndatorată
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
din staul" (Din staul). Fertilitatea e sacrala, iar sacralitatea e fertila: "Cenușă mea e serafim în vatra/ Și în tine, Doamne, culcat/ Peste pieptul, ce încă mi-e germinație./ Tu m-ai rănit de mic copil,/ Mi-ai dat să sug./ De atunci am crescut laur și în toate/ M-am războit că un rug./ Sleit șunt de fără prihana,/Aur învins, dar hotărîtă glorie" (Rănirea). Asemenea lui Blaga, poetul în discuție ține cumpănă între Pan și Elohim, deopotrivă prezenți în
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
și, apoi, firește, alimentele, incepand cu zilnică pâine cu impozante procente, nu se va acorda plebei indexări. Ea va trebui să facă economii, incepand cu săpunul și cu becul din tavan. Niște mii - ba nu, zeci de mii de miliarde - supte într-o misterioasă gaură neagră vor fi rupte de la gură săracului. Biblic, celui care nu are i se va lua și ceea ce are. Poate unde, spre deosebire de cel bogat, care n-are niciodată un ban asupră-i, săracul dispune. Iar dacă
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
revistei Dilema "țigan de mătasă ordinară" și incriminându-i, de pe poziția unui șovin bun de dus la muzeu, pe "străinii oploșiți pe la noi, care au uitat să mai plece pe la casele lor și se îmbogățesc de la o zi la alta sugând, cum suge lipitoarea, sângele din vena națională a românului". Iar I. T. Lazăr, și el un necunoscut în plan cultural, crede că "masoneria iudaică îl ucide pe Eminescu" și amenință cu venirea vremii când "tribunalele morale vor avea și plutoane
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
țigan de mătasă ordinară" și incriminându-i, de pe poziția unui șovin bun de dus la muzeu, pe "străinii oploșiți pe la noi, care au uitat să mai plece pe la casele lor și se îmbogățesc de la o zi la alta sugând, cum suge lipitoarea, sângele din vena națională a românului". Iar I. T. Lazăr, și el un necunoscut în plan cultural, crede că "masoneria iudaică îl ucide pe Eminescu" și amenință cu venirea vremii când "tribunalele morale vor avea și plutoane de execuție
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]