29,657 matches
-
ale unor astfel de calificări și de îndemnuri, că acestea vor rămâne, și în cazul de față, la nivelul unor lăudabile proiecte. Nimic mai fals. Autorul găsește de cuviință "să descâlcească", după propriile-i puteri și competențe, nodurile gordiene care, sugerează el, numai arareori beneficiază de tăișul izbăvitor al sabiei; nu-și dorește �decât" să demonteze, cu o minuție asistată bibliografic, prejudecățile și post-judecățile pe care le comportă temele alese. Așa se face că eseurile sale își scot la vedere clișeele
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
nu sunt deloc ortodoxe - și, în orice caz, nu sunt cele cu care ne-am obișnuit în ultima vreme. Așa, de pildă, se afirmă că "Marx a fost un adept al capitalismului, în perspectiva depășirii acestuia" (p. 68), ori se sugerează că antisemitismul bazat pe ideea contribuției evreiești la instaurarea comunismului în România reprezintă o reminiscență stalinistă a epurărilor din aparatul de partid și de stat sovietic. Formulările autorului sunt, nu de puține ori, memorabile: "Pentru un evreu, indiferent dacă roz
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
care le-au dat, ci din pricina solidității și a performanțelor nivelului lor de mijloc. Iar cînd acest nivel mediu este înalt, nici performanța nu poartă nume chiar lipsite de sonoritate: Shakespeare, de exemplu, sau Dante, Leonardo, Rabelais, Goethe și Cervantes sugerează o onomastică destul de convingătoare. Dar între Leonardo, spre pildă, și foarte mulți alți pictori italieni, care i-au fost sau nu contemporani, diferența este una inefabilă, de amplitudine a gîndirii și de energie a exprimării, și nu una de cunoaștere
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
mă rog, or fi existînd, în limbaje MAE, și speranțe negative? Emisiunile referitoare la invitarea României de a intra în NATO au fost în cel mai clasic stil comunist, ca și, de altfel, manifestațiile organizate pe întinsul țării menite a sugera adeziunea unanimă a poporului român la ideea NATO. Priveam și ne uimeam: nu despre vreun summit la Moscova pe vremea comunismului era vorba, ci despre NATO, și totuși limbajul și codurile erau tot cele de pe vremuri. Pînă și Nicolae Melinescu
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
adevărat un subiect imposibil, așa cum vor să ne amăgească autorii? Măcar un lucru e sigur: e unul interesant. Apoi un altul: plictiseala e riscul libertății. Riscul de a nu ști ce să faci cu timpul tău. Mă grăbesc să vă sugerez o soluție - următoarele două cărți. Tot antropologie, dar ceva mai "clasică". Drum către corp Literatura de specialitate antropologică nu a obosit să scoată la lumină multitudinea de reprezentări ale corpului la așa-numitele populații primitive. Construcții complexe, adesea uimitoare. Cineva
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
în scenă (de unde se vede, din nou, că atunci cînd "există talent", experiența din publicitate nu e neapărat nefastă). Privirea cineastului are forța de a străpunge pojghița aparențelor, de a vedea, cum se spune, în sufletul omului, și de a sugera - mereu pe calea unui anti-retorism abraziv - fondul secret de generozitate, de bine sau de frumos care poate fi descoperit scotocind printre gunoaie. Lui Radu Muntean (și imaginii create de Vivi Drăgan Vasile) i se potrivește remarca unui estetician celebru, despre
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
S-ar părea că nimeni nu mai contează pe succesul de casă al celorlalte specii. Apoi aceste romane trebuie să fie sentimentale, bazate pe realismul și pe psihologismul flasc al prozei de consum. E bine și dacă ele izbutesc să sugereze senzația de "trăit", de autenticitate personală și biografică. O mare parte a literaturii franceze de astăzi aparține categoriei "document uman". Succesul nu poate fi însă garantat dacă romanul cu pricina nu face oarecare impresie de îndrăzneală, ceea ce vrea să însemne
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
aleasă și distribuită pe capitole tematice omogene - pare a răspunde întrucâtva faimosului Jurnal (intim), de unde și titlul, frapant ca o replică din spațiul public la un text paralel din spațiul privat. Stricta omologie a celor două ramuri ale dipticului astfel sugerat poate desigur fi supusă discuției, nu însă și priceperea editorială a îngrijitoarei actualei ediții, nici acuratețea cu care au fost îngrijite textele cuprinse în ea. O atenție deosebită trebuie acordată amplului studiu introductiv, prudent și ferm în același timp, care
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
dintr-o obscură pornire de etnolog, de muzeograf sau de arhivar. Asemenea speciilor pe cale de dispariție, reprezentate patetic prin cîteva exemplare, formele lui Dumitru au ele însele patetismul ultimului exemplar. Puse în pagină agresiv și rupte de orice context, ele sugerează, precum relicvele, realități abisale, narații vagi și lumi dispărute. Amprente ale unei umanități arhaice, trecute demult din istorie în mit, imaginile lui Dumitriu recuperează metonimic o imagine mult mai amplă pe care privitorul este îndemnat să o recunoască, să o
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
securiștilor bătăuși, criminali și hoți. E bună la ceva și jumătatea asta de mărturisire: ea confirmă cu eclatanță că de numele Priboi se leagă momente misterioase din istoria țării. Dar nu e vorba de politica externă a României, cum se sugerează, ci de pașnica, democratica politică a bulanului și a pistolului pus la tâmplă. Revelațiile privind participarea lui Priboi la reprimarea revoltei din noiembrie 1987 de la Brașov arată cu limpezime ce înțelege S.R.I.-ul prin "siguranță națională": exact ceea ce înțelesese și
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
Dar dezolarea lor era acum diferită. Prietenii mei mi-au vorbit despre librăriile care, pe vremea comunismului, vindeau capodoperele literaturii și uimitoare cărți de cercetare esoterică (adesea dezaprobate de autorități), pline acum de cărți despre pisici, dietă, pornografie. Nu au sugerat, însă, că se neglijau importante mișcări culturale. Un bun poet, cunoscut al meu, Szaboles Varady, a răspuns fără entuziasm la întrebarea mea despre noua artă și literatura care ar trebui să-și facă apariția. Cărțile despre pisici nu au înlăturat
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
Elena Zottoviceanu Deschiderea stagiunii la Operă", chiar cuvintele acestea sugerează ceva sărbătoresc, freamătul evenimentului artistic și monden, un spectacol atrăgător pe scenă și în sală; dar anul acesta prima seară de operă a avut mai degrabă o atmosferă de austeritate: s-a cântat "Werther" de Jules Massenet (care nu s-
Atmosferă de austeritate by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14578_a_15903]
-
complet. Dar și mai surprinzătoare, adevărată magie, este capacitatea lui de a-i face pe spectatori să "vadă" pe scenă diverse alte personaje sau animale, case, grădini etc. Toate acestea nu există, dar pantomima genială a lui Dan Puric le sugerează, le conferă o existență ipotetică fulgurantă, încât ai putea să juri că le-ai întrezărit cu adevărat (iar dacă ai avea la dispoziție un aparat de fotografiat, ai fi tentat să le și fotografiezi, pentru a constata apoi, bineînțeles, la
N-aveți un bilet în plus? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14575_a_15900]
-
cel al unor produse de import. Primindu-i în audiență pe negustori, Pogor le oferă el însuși soluții, amuzîndu-se copios, cum făcea și în ședințele Junimii. Lui Papa Petit, celebru pentru magazinul lui de parfumuri de pe strada Lăpușneanu, i-a sugerat să înlocuiască parfumerie (care pe atunci la noi era considerat încă un cuvînt francez) cu parfumăraie. Cum se vede, cuvîntul francez s-a păstrat, nu cel propus de Pogor. Dl. Pruteanu ar putea medita la acest lucru. Tot așa, unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
pe atunci la noi era considerat încă un cuvînt francez) cu parfumăraie. Cum se vede, cuvîntul francez s-a păstrat, nu cel propus de Pogor. Dl. Pruteanu ar putea medita la acest lucru. Tot așa, unui alt negustor i-a sugerat să pună pe firmă magadzin în loc de magasin, tot un franțuzism. Minus consoana a treia și pronunția românizată, cel de al doilea a rămas. Au rămas dentist și nu dințist, lengerie (scris cu j), nu lingerie etc. Multe cuvinte au luat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
subtilitate al analizei (vezi, de pildă, atenția acordată înzestrării narative a lui Caragiale, așa cum se manifestă ea în registrul dramatic al operei sale - Artă narativa a "Scrisorii pierdute"). Un motiv pentru reluarea unor teme caragialiene din perspective diferite, "oblice", este sugerat de autorul însuși în Arta compoziției din 1983: Cine mai percepe astăzi, ca în vremea premierelor absolute, știința dramaturgului de a trezi și întreține curiozitatea, de a crea suspensii și de a rezervă surprize, de a produce lovituri de teatru
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
totalitatea profesorilor; mulțime de profesori" (profesorime); "număr mare de funcționari; totalitatea funcționarilor" (funcționărime); "totalitatea boierilor; mulțime de boieri; clasa boierească" (boierime); "tagma preoților; mulțime de preoți; totalitatea preoților" (preoțime) etc. Oscilația între sensurile de bază - care sînt într-adevăr cele sugerate de dubla definiție: desemnare a unei categorii sau a unui număr mare de indivizi - determină de fapt absența sau prezența conotațiilor peiorative: de obicei, desemnarea categoriei e obiectivă (nobilime, boierime, țărănime), în vreme ce considerarea unui număr mare (implicație: excesiv de mare) implică
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
o forță arhetipală. Ion Caramitru compune un cocktail dramatic, în care combină semne din codul teatrului oriental și al teatrului folcloric românesc, elemente naturaliste cu cele stilizate. Acest mixtum compositum, un eclectism elevat, un amestec de stiluri făcut cu stil, sugerează imaginea unui haos existențial, impuritatea timpului în care trăim, sufocat de surogate, sfâșiat de fragmentarism și incongruență, amenințat de depersonalizare. El exprimă, în același timp, deriziunea, ironia ionesciană "o viziune apocaliptică a istoriei în spatele căreia există ideea că lumea nu
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
vocali erau însoțiți de mici grupuri de instrumente de epocă. Frumusețea liniștitoare a muzicii lui Dufay, construcțiile elaborate, majestuoase au fost puse în valoare de o interpretare impecabilă, ce a profitat inclusiv de spațializarea surselor sonore. Derularea acestor motete timpuriu-renascentiste sugera soluții artistice diverse, de la constructivismul matematic, arhitectonic (este binecunoscută relația proporțională ale dimensiunilor între Domul lui Brunelleschi din Florența și motetul Nuper rosarum flores) spre o expresie mai individualizată și o tratare a textului în spirit umanist. Brahms îi studia
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
anecdoticului, descoperind o altă față decât cea livrescă a scriitorului argentinian. În ansamblu, revista oferă, ca întotdeauna, pagini de lectură care merită citite, dau de gândit și au avantajul de a reintegra amănuntul literar - așa cum titlul însuși al revistei o sugerează - în cadrul mai larg al vieții sociale și politice internaționale. O singură nedumerire nu mă lasă să închei această recenzie: de ce în notele de la sfârșitul revistei, cele în care sunt prezentați semnatarii articolelor, se ocolesc cu consecvență formele feminine ale unor
Dialoguri de calitate by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14644_a_15969]
-
pace. Profesorului Malik Solanka "glasul îi tremura de furie" ; vederea slăbită mai reușea să perceapă că lumea era "în neregulă". Nu își mai găsea odihna (de altfel, în finalul romanului, sfârșește sărind din ce în ce mai sus, sub ochii fiului său Asmaan, nume sugerând cerurile, as-saman. Viața e furie, care ne mână spre înălțimi și adâncuri - iată cât de modern era pe vremuri ironizatul, de către elevii noștri, Coșbuc, adăpat și el la înțelepciunea indiană, cu "o luptă-i viața"!) Dar pulsul pe care Rushdie
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
frunte deținîndu-l Al. Rosetti. Polemicele care i-au opus pe unii altora au avut adesea un caracter internațional, savanți austrieci, unguri etc. intrînd în aceste bătălii care au fost cîteodată, din păcate, intens politizate, în detrimentul științei, firește. Am, cum am sugerat din capul locului, și un motiv special de a recomanda această carte, dincolo de seriozitatea ei științifică. Limba română (ortografia, istoria ei, anumite compartimente cum ar fi vocabularul și altele) pare să fi captat de o bucată de vreme un interes
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
o reformă a scrierii. Comisia de Cultură a Senatului își dă, și ea, cu părerea. Parlamentul votează o lege privitoare la folosirea unor cuvinte și expresii străine. Un grup de intelectuali din diasporă organizează anual la București congrese de tracologie, sugerînd o întîietate a limbii dacilor față de latină (ideea o avea și Petru Maior, acum două sute de ani). Ba chiar suntem informați, cu mare orgoliu patristic, că a fost descoperită scrierea în limba contemporanilor lui Decebal. Pe scurt, toată lumea e atrasă
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
din actul al doilea în care s-a pierdut enorm prin eliminarea insistenței cu care curiosul Bobcinski încerca zadarnic să ia parte la evenimentele din camera lui Hlestakov, partitura acestui personaj fiind limitată, în spectacolul lui Cerkasski, la acel drum sugerat de George Ivașcu, interpretul rolului, prin onomatopeicul "Tâgâdâm... tâgâdâm", pe care se bate prea multă monedă. De ce o astfel de viziune regizorală, plăcută, de altminteri, cum spuneam, nu ar fi satisfăcătoare? Nici pe departe pentru că ea nu respectă întocmai indicațiile
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
e sensibil și la diferențe și la asemănări, iar spectacolul confruntă meschinăria, cruzimea, ipocrizia oamenilor cu dimensiunea shakespeareană a lumii. Pe scenă funcționează semnele unui univers care se naște, schelăria imensă a decorului imaginat de Vittorio Holtier, în permanentă mișcare, sugerează o structură copleșitoare, alimentată de trăirile și gesturile inșilor ce foșgăie la baza ei. Din caietul program aflu că sursa de inspirație a fost Edificiul din cartea lui Umberto Eco, Numele trandafirului. Prin jocul luminilor, aceleași costume par ba zdrențe
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]