336 matches
-
un gest abia perceptibil, hipnotizatul reacționează pe dată. Se observă aici o posibilă analogie cu raportul direct ce se stabilește între conducător și fiece membru al unei mulțimi, ascendentul exercitat fiind întru totul comparabil. A doua iluzie este dată prin sugerarea unui act pe care subiectul are ordinul de a-l săvîrși după sfîrșitul transei, la un alt moment, fie chiar și-n stare de veghe. Cînd hipnotizatorul l-a părăsit, hipnotizatul nu-și amintește nimic de ordinul primit, dar nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o minoritate de indivizi "anormali", grupurile cărora noi înșine aparținem, compunîndu-se, în principiu, dintr-o majoritate de indivizi normali. Liébault și Bernheim au înlăturat exact acest gen de îndoieli. Pe baza practicii lor clinice, susțin că hipnoza este provocată prin sugerarea verbală a unei idei, pe cale în întregime psihică, și că succesul ei nu depinde de nimic altceva. Dar poate fi sugestionat orice individ? Sau trebuie ca subiectul să aibă dispoziții morbide? Cu alte cuvinte, trebuie să fie nevropat sau isteric
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a le putea sesiza rațiunea de a fi și unitatea. Capitolul VI Concluzie I Să ne întoarcem pentru ultima dată la hipnoză. Tot bagajul de noțiuni și ipoteze despre care am discutat pînă aici se inspiră din ea. De pildă, sugerarea unei idei sau a unui gest a se crede nemuritor sau a intra-n foc se exercită prin intermediul unei vieți mentale automatice și nu datorează nimic logicii, raționamentului. Ideea sugerată pe un ton ferm și fără drept de apel declanșează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din Fulgerul albastru, dar pedalarea pe teoria conspirației este și mai accentuată: evenimentele din decembrie 1989 au fost puse la cale în afara țării, unul din scopurile străinilor fiind desființarea Securității; tot în acest sens, diversiunile sângeroase din 1989 au vizat sugerarea unei înfruntări pe viață și pe moarte între Armată și Securitate, declanșându-se, la nivel psihologic, o amplă acțiune de culpabilizare a Securității - astfel a fost distrusă forța de apărare internă și externă a României. Totuși, deși boicotată din exterior
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
manieră cât mai liberă, în urma acestei lecturi desprinzându-se în mod natural câteva categorii de bază. Acest proces este îndeaproape legat de etapa următoare, aceea de încadrare a materialelor în fiecare categorie. În practică, această procedură este circulară: lectura atentă, sugerarea categoriilor, împărțirea subtextului pe categorii, generarea ideilor în vederea obținerii unor categorii suplimentare sau rafinării celor deja existente și așa mai departe. Abordările care utilizează categorii predefinite, bazate pe teorie, prin contrast cu cele empirice induse de text, nu sunt totuși
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
poveștilor vieții, am conturat următoarele patru criterii utile în evaluarea studiilor narative. 1. Amploarea: comprehensivitatea dovezilor. Această dimensiune se referă atât la calitatea interviului sau a observațiilor, cât și la interpretarea propusă. Citatele numeroase care apar pe parcursul studiilor, ca și sugerarea unor explicații alternative ar oferi cititorilor posibilitatea unor interpretări calificate. 2. Coerența: maniera în care diversele părți ale interpretării creează o imagine completă și plină de sens. Gradul de coerență se poate evalua atât la nivel intern, în măsura în care părțile se
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
parcă nu e tot una? Ceea ce atrage atenția aici este abilitatea cu care eul poetic „jonglează” cu lumile - mai mult sau mai puțin adevărate, mai mult sau mai puțin ficționale -, Mircea Ivănescu dovedindu-se de neegalat atunci când vine vorba de sugerarea (prin discrete procedee) a unei game extrem de variate de transgresări, infiltrări și amestecuri între cele mai diverse „straturi” ale realității și ale memoriei culturale sau - cum ar spune epistemologii - între diversele modele de realitate. Încălcările de granițe se produc nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
al celor normative. În mai mare măsură decât alte grupuri, „specialiștii domină prin controlul pe care Îl exercită asupra sistemelor de convingeri. Armele lor esențiale sunt ideile. Ei Își exercită controlul prin definirea realității, adică prin conceperea cadrelor ontologice, prin sugerarea distincțiilor, prin elaborarea modelelor tipizate și prin stabilirea principiilor sau a direcțiilor de acțiune.” (Scott și Backman, 1990:290, apud Scott, 2001:159-160). Profesiunile elaborează cadre cognitive ce definesc spațiile asupra cărora pretind jurisdicție și Încearcă să-și exercite controlul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lume le va aprecia identic. De asemenea, se va evita, pe cât posibil, construcția întrebărilor în forme care să sugereze răspunsuri. Asemenea sugestii pot proveni din foarte multe surse, așa încât erorile de această natură sunt poate cel mai greu de prevenit. Sugerarea răspunsurilor se poate produce prin folosirea unor cuvinte sau expresii cu rezonanță deosebită, care canalizează răspunsurile într-o anumită direcție, prin formulări ale întrebării care să lase impresia existenței unui răspuns „corect” sau „potrivit”, prin construcția scalei variantelor de răspuns
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
folosirea unor cuvinte sau expresii cu rezonanță deosebită, care canalizează răspunsurile într-o anumită direcție, prin formulări ale întrebării care să lase impresia existenței unui răspuns „corect” sau „potrivit”, prin construcția scalei variantelor de răspuns etc. Un caz clasic de sugerare a răspunsului prin modul de formulare a întrebării îl constituie o prezentare a situației, în preambulul întrebării, care să-l conducă pe subiect spre o anumită variantă de răspuns. De pildă, dacă o întrebare ar suna astfel: ξ Foarte multă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că o aceeași persoană, după un anume timp, introduce diferențe semnificative în operația de codificare a întrebărilor deschise (vezi exemplul prezentat de Moser, 1967, pp. 388-393 și prezentat de noi în capitolul „Construcția chestionarului”). Obiecțiile la adresa întrebărilor închise legate de sugerarea răspunsurilor pot fi evitate, atunci când se consideră că ele sunt întemeiate, prin utilizarea întrebărilor aparent deschise, adică lăsând pe seama operatorului încadrarea răspunsului într-o categorie menționată pe lista variantelor de răspuns. De pildă, în cadrul sondajelor preelectorale, subiectului i se va
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sens: „În Serile la Mircești [...] Alecsandri evocă, mai pe față ca oriunde, intimitatea domestică, euforia la gura sobei, meditația la masa de scris. Elemente ale liniștii și fericire rurală? Desigur. Dar mai important mi se pare alt lucru și anume sugerarea, de la Început, a unei rupturi Între spațiul naturii și spațiul imaginației [...] Lirismul Pastelurilor provine din emoția recluziunii, nicidecum din contemplația naturii“. Valeriu Cristea face În voi. Spațiul În literatură, (C.R., 1978, pp. 173-175) o analiză foarte fină a acelorași Pasteluri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
neoconservatori (de pildă Secretarul Adjunct al Apărării Paul Wolfowitz). O parte din confuzia în privința obiectivelor urmărite de America prin pornirea războiului a fost generată de faptul că administrația a folosit o varietate de argumente care prezentau interes pentru tabere diferite. Sugerarea unei legături între Al Qaeda și atacurile de pe 11 septembrie era importantă pentru jacksonieni, care căutau răzbunare și intimidare; argumentul că Saddam Hussein construia armament de distrugere în masă, sfidând în felul acesta deciziile ONU, prezenta interes pentru hamiltonieni și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și în activități, a folosi maniere de comunicare socialmente consacrate etc). * Consilierea sau orientarea reprezintă o tehnică directivă ce constă în exprimarea de către asistentul social a unei opinii în legătură cu situația clientului, în formularea unei recomandări motivate de comportament sau în sugerarea unei decizii pe care clientul este pus în situația de a o lua. * Definirea limitelor rezonabile este o tehnică de întărire asupra eului, adică de dezvoltare a capacităților de autocontrol ale clientului, cu scopul ca acesta să evite sau să
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
funcționaliștii văd societatea ca o adaptare și evoluție constantă la situațiile noi care apar. În ciuda acordului parțial al teoreticenilor funcționaliști cu schimbarea socială, abordarea lor este criticată pentru că reduce importanța schimbării, în mod special a schimbării rapide și substanțiale. Prin sugerarea faptului că schimbarea socială în mod normal implică ajustări, corectări mici și lente, funcționaliștii par să susțină că existența aranjamentelor sociale este dezirabilă și că schimbarea socială care dezmembrează sistemul este anormală, neobișnuită. Teorii ale conflictului. Studiul rolului conflictului între
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
are Întrebuințări conexe; ea poate servi la analizarea și compararea diferitelor planuri de Învățământ și la adaptarea examenelor la obiectivele studiilor la care se referă, la apreciere. Într-un studiu mai avansat de particularizare, ea poate servi, de asemenea, la sugerarea unor categorii de obiective care au fost În mod involuntar omise sau la analizarea cazurilor În care incapacitatea de a realiza obiectivele de nivel superior se datorează În mod evident faptului că anumitor obiective de nivel inferior, care inițial au
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
legătură, pentru a se sugera conexiuni ilogice, cu scop de Înnebunire). Este o măsură de joc psihologic, caracteristică serviciilor secrete de spionaj. Este o acțiune complexă, deoarece necesită regizarea mai multor acțiuni/evenimente aparent Întâmplătoare, În cursul cărora se dorește sugerarea unei conexiuni ilogice, de ordin supranatural. Un simplu exemplu, de manipulare semantică utilizat În lume este legat de evenimentele teroriste: 11 septembrie (New York), 11 martie (Madrid), 11 iulie (Bombay). Iată așadar cum cineva se joacă cu acest număr 11. Iată
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Parodia = o "transformare minimală a unui text" (Genette) Parodia = modernă și satirică; pastișa (blank parody) = postmodernă și nenormată (Jameson) Parodia = repetare cu diferență care nu trebuie neapărat să fie și comică (Hutcheon) Parodia = nihilistă (Newman) Parodia poate fi utilizată în sugerarea unei lumi nesănătoase/ discontinue (Martin Amis)"4 (trad. n.). Dacă majoritatea teoriilor prezentate de Rose, de la Aristotel până la deconstructiviști, iau în calcul generarea unei definiții sub spectrul diferențelor față de noțiuni precum ironie, satiră, pastișă, travesti, burlesc, ridicol, umor etc., lucrarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
eroii trecutului absolut, reprezentanții diferitelor epoci istorice trecute și contemporanii vii se întâlnesc pentru discuții familiare sau chiar pentru a se bate"154. În cel de-al doilea, parodia se alătură satirizării trecutului recent și își canalizează energiile în direcția sugerării unui "viitor mai bun", net superior valoric și "deocamdată zugrăvit sub forma întoarcerii la veacul de aur al lui Saturn (pe teren roman, satira menippee era foarte strâns legată de saturnalii și de libertatea râsului specific acestora)"155. Ne-a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
activă prin colaborare. Asigurarea instrumentelor pentru învățarea independentă. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Organizarea de acțiuni diferențiate, sarcini, strategii. Promovează, incită • Formularea de întrebări-problemă, ipoteze. • Prezentarea de sarcini, conflicte cognitive, cazuri. • Utilizarea de erori, dificultăți ca noi provocări. Sugerarea construcției de soluții, proceduri, modele. Căutarea de date în mai multe surse, compară, interpretează. • Motivarea educaților prin propunerea de scopuri, avantaje. • Valorificarea curiozității epistemice, a așteptărilor cognitive. • Stimularea verbalizării modului de argumentare logică. • Prezentarea de sarcini ca situații problematice pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflecții, exemple, soluții. • Includerea sarcinilor în context, în experiența anterioară. • Oferirea de puncte de sprijin, oportunități, situații, suporturi. • Desfășurarea explorării directe, a rezolvării sarcinilor, a utilizării modelelor. • Efectuarea conștientă a procesărilor mentale, a autoevaluării. • Sesizarea obstacolelor, limitelor, cu sprijinul metacogniției. • Sugerarea de operații, instrumente, modele, scheme, procedee fără a explica, a demonstra. Desfășurarea relațiilor de comunicare și colaborare, dezbatere, negociere, ajungerea la consens. Comunică, moderează • Provocarea dialogului în procesul cunoașterii, rezolvării situațiilor problematice. • Utilizarea diferitelor tipuri de limbaje pentru alternare. • Prezentarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ci se transformă prin aprofundarea interactivității la alt nivel: se oferă cu tact o intervenție de sprijin, de îndrumare în prevenirea erorilor, în alegerea alternativelor, în aplicarea criteriilor de succes, în raportarea la propriile particularități, în depășirea momentelor critice, în sugerarea de noi soluții și procedee, în oferirea de modele variate, în facilitarea condițiilor pedagogice de afirmare, în obiectivizarea aprecierilor, în corectarea unor sechele sau efecte ale greșelilor educative anterioare sau în reeducarea pentru recuperarea psihosocială (în cazul problemelor delincvenței juvenile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea detaliilor, punctelor slabe • Sugerarea de noi abordări, explorări • Prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau surse, aplică proceduri de căutare și înțelegere, generalizează după dezbatere în grup, efectuează noi aplicații și reflecții critice, chiar și în alte contexte. • Punctele de sprijin (schelele construcției) date privesc: facilitarea condițiilor, motivarea acțiunilor, actualizarea experienței anterioare, flexibilizarea activității, sugerarea de alternative, punerea în diferite situații și contexte, sprijinirea comunicării și colaborării sau a formulării de ipoteze sau a afirmării metacogniției sau a sugerării de deschideri noi. • Situații constructiviste facilitate: de integrare în experiența anterioară, de rezolvare prin comparare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Punctele de sprijin (schelele construcției) date privesc: facilitarea condițiilor, motivarea acțiunilor, actualizarea experienței anterioare, flexibilizarea activității, sugerarea de alternative, punerea în diferite situații și contexte, sprijinirea comunicării și colaborării sau a formulării de ipoteze sau a afirmării metacogniției sau a sugerării de deschideri noi. • Situații constructiviste facilitate: de integrare în experiența anterioară, de rezolvare prin comparare a diferite contexte, de inițiere în cunoașterea științifică, de schimbare a perspectivei de abordare a sarcinii, de analiză a diferențelor între interpretări date, de rezolvare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]