1,460 matches
-
cauzelor, a motivelor suicidului impune adoptarea unor măsuri de prevenție, psihoprofilactice. În faza de criză suicidară, a traumatizării propriu-zise, se cer măsuri urgente și eficace de intervenție terapeutică în criză. În faza postcritică, se necesită măsuri de recuperare. Dinamica actului suicidar ne apare, așa cum se poate vedea, ca fiind dependentă de curba dinamică a vieții, ca un tip de accident, de criză ontologică, care în unele situații poate avea o motivație psihopatologică. Criminalitatea Criminalitatea și delincvența, în general, sunt expresia unui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
materiale. O atenție deosebită trebuie acordată consumului de alcool și droguri, controlului circuitului social al acestora și tratamentului celor care utilizează aceste toxice. Un aspect deosebit de important îl constituie psihoprofilaxia suicidului și a actelor de agresivitate în general, a crizelor suicidare declarate sau a stărilor conflictuale și a situațiilor de eșec și nevroză. În acest scop, se impune instituirea unei rețele de asistență ambulatorie și de control preventiv al cazurilor enumerate. Un rol decisiv în acest circuit aparține rețelei de intervenție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de o anumită predispoziție constituțională, sau mai există cazuri similare în familiile acestor bolnavi ori, dimpotrivă, dacă este vorba de modificări de tip exogen, legate de situații conflictuale, la care indivizii dezvoltă manifestări de tip reactiv, depresiv, anxios sau conduite suicidare. Măsurile care se impun din punct de vedere psihoigienic sunt următoarele: evitarea situațiilor de încordare emoțională; combaterea oboselii, a suprasolicitării sau surmenajului intelectual; evitarea situațiilor conflictuale, a eșecurilor; relațiile interpersonale pozitive, antrenante, cu evitarea situațiilor care ar putea duce la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
terapia de susținere și încurajare, dispensarizarea și controlul periodic medico-psihiatric profilactic; crearea unui climat familial favorabil emoțional-afectiv, protector și securizant; evitarea contactelor cu alte cazuri de indivizi care au comis tentative de suicid, pentru a nu fi favorizată inducția sugestivă suicidară. i) Psihoigiena nevrozelor și a stărilor reactive Prin marea lor frecvență, nevrozele și stările reactive pun probleme deosebit de importante din punct de vedere psihoigienic. Ca tactică generală, se iau măsuri similare celor luate în cazul constituțiilor emotive, adaptate însă la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grave sau afecțiuni incurabile. Cele mai frecvente manifestări psihiatrice care pot apărea în dinamica unor boli somatice cu evoluție trenantă sau cronice, severe, sunt stările de anxietate, panica patologică, depresia, insomniile, ideile de suicid de multe ori traduse în acte suicidare etc. Toate acestea au atras în mod deosebit atenția specialiștilor, care au de înfruntat dificultăți sporite în cazul îngrijirii și tratării unor bolnavi cu reacții secundare de tip nevrotic. Deosebit de semnificativ în această privință este faptul că soluțiile au venit
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot adapta la modul de viață al acesteia. Formele de evadare sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție, fie de „ieșire simbolică”. Cea de-a doua formă de evadare se manifestă în mod frecvent prin acte de suicid (șantajul suicidar, tentative de suicid sau chiar acte de suicid realizat), automutilări, greva foamei etc. Atât forma „pasiv-submisivă”, cât și forma „activ-reactivă” sunt modalități de manifestare a nevrozei de instituționalizare. Ele apar ca o consecință a „conflictelor de adaptare/comunicare” ale persoanelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
per mezzo dell’ativita artistica nel trattamento e riabilitazione psicosociale dei malati di mente”, în Ruv. Psicol. Soc., 36, 2-3, 1969. Enăchescu, C., Igiena mintală și recuperarea bolnavilor psihici, Editura Medicală, București, 1979. Enăchescu, C.; Marinescu, D., „Relația incidenței conduitei suicidare - bioritm”, în Neurologia, 3, 1985. Enăchescu, C., Psihosexologie, ediția a II-a, Editura Universal Dalsi, București, 2000. Enăchescu, C.; Retezeanu, A., „Particularități psihobiografice la bolnavii psihici cu tentative de suicid”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu, C.; Retezeanu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu este cunoscută de bolnavi, ci trebuie căutată cu grijă în contextul situației bolnavilor, de acasă și de la serviciu. Sub nici o formă nu pot fi tolerate însă comportamente potențial periculoase pentru bolnav, pentru ceilalți pacienți sau pentru personalul medical. Comportamentul suicidar. Simptomul cel mai grav al inadaptării este comportamentul suicidar. În general, majoritatea bolnavilor cu afecțiuni grave au în unele momente idei de sinucidere. Totuși, transformarea acestora în tentative practice de suicid are loc numai în cazul unei inadaptări psihice profunde
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
grijă în contextul situației bolnavilor, de acasă și de la serviciu. Sub nici o formă nu pot fi tolerate însă comportamente potențial periculoase pentru bolnav, pentru ceilalți pacienți sau pentru personalul medical. Comportamentul suicidar. Simptomul cel mai grav al inadaptării este comportamentul suicidar. În general, majoritatea bolnavilor cu afecțiuni grave au în unele momente idei de sinucidere. Totuși, transformarea acestora în tentative practice de suicid are loc numai în cazul unei inadaptări psihice profunde la tratamentul sau când se produce o gravă deteriorare
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
segment semnificativ al acestei creșteri. Starea de derută psihologică a societății românești În care frica de șomaj este un fenomen cvasigeneralizat În care lupta pentru existență Îmbrăcă forme din ce În ce mai dure este atestată și de frecvența tentativelor autolitice și a actelor suicidare finalizate. Toată această perioadă de tranziție, semnificativă În dezvoltarea noastră actuală, străbătută de convulsii și disfuncționalități sociale, morale și existențiale, reprezintă o etapă de viață ce poate fi Încadrată În anumite momente existențiale. Psihiatria ca disciplină medicală bio-psiho-socio culturalăocupându-se de
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
la sută, În fiecare an prezintă sentimente destul de severe de tristețe, supărare și dezamăgire. 20 la sută vor prezenta o depresie clinică, În care tristețea este insoțită de tulburări de somn, modificarea apetitului, lipsa de speranță, pesimism, gânduri sau tentative suicidare, iar din toți pacienții depresivi 10-30% răspund neadecvat la tratament, manifestând o depresie rezistentă. Scopul lucrării. Scopul acestui studiu a constat În evaluarea factorilor de risc pentru comportamentul autodestructiv și instituirea unui management terapeutic adecvat În depresiile refractare medicamentos. Material
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
Scopul acestui studiu a constat În evaluarea factorilor de risc pentru comportamentul autodestructiv și instituirea unui management terapeutic adecvat În depresiile refractare medicamentos. Material și metode. Au fost luați În studiu 24 de pacienți cu tulburări depresive rezistente și tentative suicidare, asistați În Clinica de Psihiatrie, Chișinău. Rezultate și discuții. Importanța tulburărilor depresive este confirmată prin rata crescută a suicidului la pacienții depresivi. La ei se notează mai multe tentative de suicid anterioare și sunt mai adesea singuri, despărțiți sau văduvi
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
singuri, despărțiți sau văduvi și mai În vîrstă. Riscul este de asemenea mai mare la bărbați. Dintre subiecții, care au comis suicidul sau tentative de suicid se consideră, că 80 la sută sunt depresivi. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o incidență de 400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
sunt depresivi. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o incidență de 400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și În finalul tulburării. Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
alte cuvinte, În locul urii Îndreptată Împotriva cauzei externe a suferinței - sentiment interzis de cenzura morală - apare autoacuzarea. Stekel consideră că orice tentativă de suicid este numai o expresie mascată a dorinței de homicid. Un număr important de suicide și tentative suicidare se notează În formele rezistente terapeutic ale depresiilor. Studiile epidemiologice apreciază, că depresiile rezistente trebuie suspectate În 20% din cazuri, factorii de risc fiind dozele inadecvate și noncomplianța. Asupra conceptului de depresie rezistentă sau refractară, actualmente s-a ajuns la
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
cancer și accidente rutiere, suicidul reprezintă a patra cauză de mortalitate. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
a patra cauză de mortalitate. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie, Chișinău, În baza unui studiu pe 16 pacienți depresivi cu tentative suicidare. Rezultate și discuții. Opțiunea suicidară este asociată cu existența unor nevoi neîmplinite, nerealizate, fiind expresia unor
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie, Chișinău, În baza unui studiu pe 16 pacienți depresivi cu tentative suicidare. Rezultate și discuții. Opțiunea suicidară este asociată cu existența unor nevoi neîmplinite, nerealizate, fiind expresia unor conflicte ambivalente Între supraviețuire și impasul existențial, dar și nevoia de evadare și sentimentul profund de neajutorare. Deseori aceste persoane emit semnale de avertisment
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie, Chișinău, În baza unui studiu pe 16 pacienți depresivi cu tentative suicidare. Rezultate și discuții. Opțiunea suicidară este asociată cu existența unor nevoi neîmplinite, nerealizate, fiind expresia unor conflicte ambivalente Între supraviețuire și impasul existențial, dar și nevoia de evadare și sentimentul profund de neajutorare. Deseori aceste persoane emit semnale de avertisment, de multe ori neînțelese, minimalizate
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
100.000 la femei și de 220/ 100.000 la bărbați. În 50 la sută, tentativele de suicid sunt asociate cu reacții depresive identificabile, mult mai favorizante pentru apariția tentativelor de suicid ar fi episoadele depresive severe, dar scurte. Riscul suicidar al pacienților este favorizat de subdiagnosticare și tratament incorect. Deseori medicii nu evaluează acest risc, 50-75% dintre cei, care comit suicid, consultă specialistul În luna precedentă comiterii acestuia pentru simptome depresive. În cazul tulburărilor depresive este important tratamentul eficace, adică
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
Învinge opoziția lor la spitalizare vor fi folosite intervenții psihoterapeutice și medicamentoase. Internați În spital, pacienții vor fi supravegheați permanent, se vor prescrie antidepresive, neuroleptice, iar externarea lor se va face numai la dispariția durerii morale, ce constituie sursa pulsiunii suicidare. În studiul nostru, subiecții, care au comis o primă tentativă de suicid, În circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această tentativă
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]