4,909 matches
-
Evoluția Preludiului se face prin dezvoltarea ritmicomelodică a trei motive muzicale de o simplitate arhaică, a căror structură inițială se caracterizează printr-un modalism oligocordic, sugerând apartenența la straturi vocale străvechi, stilizate și valorificate instrumental. Ex. nr. 1: George Enescu - Suita I pentru orchestră, op. 9, partea I Preludiu la unison, m. 1-3; MOTIVUL I Acest motiv muzical enescian, poate fi derivat/dedus din diverse formule melodice specific bizantine. În exemplul următor, care este extras din muzica de cult bizantin, notele
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
de Muzică din Timișoara: Cantabile și Presto, pentru flaut și pian (Dumitru Palagniuc și Raluca Miclăuș), Legendă pentru trompetă și pian (Alin Ispas și Raluca Miclăuș), Baladă pentru vioară cu acompaniament de pian (Andra Ciobotaru și Raluca Mihalca), Lăutarul, din suita Impresii din copilărie, op. 28 (Georgiana Stăncioni), Languir me fais, din Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (Diana Brădean și Raluca Mihalca), Preludiu, din Suita nr. 1 în stil vechi pentru pian, op. 3 (Serena Voaideș), Toccata și Sarabanda
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Baladă pentru vioară cu acompaniament de pian (Andra Ciobotaru și Raluca Mihalca), Lăutarul, din suita Impresii din copilărie, op. 28 (Georgiana Stăncioni), Languir me fais, din Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (Diana Brădean și Raluca Mihalca), Preludiu, din Suita nr. 1 în stil vechi pentru pian, op. 3 (Serena Voaideș), Toccata și Sarabanda, din Suita pentru pian nr. 2, în Re major, op. 10 (Raluca Mihalca și Raluca Miclăuș), Omagiu lui Enescu, pentru vioară și pian, un prinos adus
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
din copilărie, op. 28 (Georgiana Stăncioni), Languir me fais, din Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (Diana Brădean și Raluca Mihalca), Preludiu, din Suita nr. 1 în stil vechi pentru pian, op. 3 (Serena Voaideș), Toccata și Sarabanda, din Suita pentru pian nr. 2, în Re major, op. 10 (Raluca Mihalca și Raluca Miclăuș), Omagiu lui Enescu, pentru vioară și pian, un prinos adus lui George Enescu de maestrul clujean Valentin Timaru (Cristina Constantin și Adriana Dogariu), și, în final
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAȘ Suita de tip nouba O definiție muzicologică contemporană a noubei ar fi cea a unei suite de piese cântate, acompaniată instrumental și concepută pe baza unor poeme având forme și structuri diverse. Între piesele vocale sunt intercalate piese instrumentale, ce pot
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAȘ Suita de tip nouba O definiție muzicologică contemporană a noubei ar fi cea a unei suite de piese cântate, acompaniată instrumental și concepută pe baza unor poeme având forme și structuri diverse. Între piesele vocale sunt intercalate piese instrumentale, ce pot avea structuri metro-ritmice libere sau măsurate. Aceste piese instrumentale acordau cântăreților momente de pauză, în
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ce pot avea structuri metro-ritmice libere sau măsurate. Aceste piese instrumentale acordau cântăreților momente de pauză, în care se puteau odihni. Nouba începe întotdeauna cu o introducere instrumentală, cu rol de preludiu : se prezintă modul în care se va desfășura suita, publicul familiarizându-se astfel cu atmosfera și cu caracterul piesei. Urmează apoi o succesiune de mai multe piese vocale și instrumentale, a căror tempo se accelerează către finalul noubei. Fiecare piesă componentă a suitei are ca bază ritmică o formulă
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
modul în care se va desfășura suita, publicul familiarizându-se astfel cu atmosfera și cu caracterul piesei. Urmează apoi o succesiune de mai multe piese vocale și instrumentale, a căror tempo se accelerează către finalul noubei. Fiecare piesă componentă a suitei are ca bază ritmică o formulă caracteristică proprie, ce este folosită ca acompaniament. Nu este obligatoriu să fie interpretate toate părțile componente ale unei suite. Dintre toate mișcările unei nouba se pot alege numai câteva, în funcție de ocazia reprezentației sau a
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
vocale și instrumentale, a căror tempo se accelerează către finalul noubei. Fiecare piesă componentă a suitei are ca bază ritmică o formulă caracteristică proprie, ce este folosită ca acompaniament. Nu este obligatoriu să fie interpretate toate părțile componente ale unei suite. Dintre toate mișcările unei nouba se pot alege numai câteva, în funcție de ocazia reprezentației sau a timpului disponibil. Părțile componente ale unei suite de tip nouba se desfășoară toate într-un singur mod, numit principal. Acestui mod principal i se pot
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
caracteristică proprie, ce este folosită ca acompaniament. Nu este obligatoriu să fie interpretate toate părțile componente ale unei suite. Dintre toate mișcările unei nouba se pot alege numai câteva, în funcție de ocazia reprezentației sau a timpului disponibil. Părțile componente ale unei suite de tip nouba se desfășoară toate într-un singur mod, numit principal. Acestui mod principal i se pot asocia mai multe moduri denumite secundare, ce sunt generate de modul principal. Acestea au în comun cu modul principal mai multe sunete
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
se pot asocia mai multe moduri denumite secundare, ce sunt generate de modul principal. Acestea au în comun cu modul principal mai multe sunete, dintre care cel mai important este fundamentala. În acest fel, modulațiile sunt practic inexistente în cadrul unei suite. Modul principal conferă unei nouba numele acesteia. Spre exemplu, nouba în modul mazmum poartă numele de Nouba mazmum. Modul principal al unei nouba influențează și caracterul ei particular, din care decurge implicit și funcționalitatea respectivei suite. Această funcționalitate se referă
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
practic inexistente în cadrul unei suite. Modul principal conferă unei nouba numele acesteia. Spre exemplu, nouba în modul mazmum poartă numele de Nouba mazmum. Modul principal al unei nouba influențează și caracterul ei particular, din care decurge implicit și funcționalitatea respectivei suite. Această funcționalitate se referă la cadrul și la momentul în care o anume nouba poate fi interpretată. Trebuie menționat că suitele de tip nouba erau destinate unor ocazii speciale - căsătorii, victorii în luptă, celebrări - sau unor momente diferite ale zilei
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Nouba mazmum. Modul principal al unei nouba influențează și caracterul ei particular, din care decurge implicit și funcționalitatea respectivei suite. Această funcționalitate se referă la cadrul și la momentul în care o anume nouba poate fi interpretată. Trebuie menționat că suitele de tip nouba erau destinate unor ocazii speciale - căsătorii, victorii în luptă, celebrări - sau unor momente diferite ale zilei - seară, dimineață, apus de soare, noapte. Susținerea afirmației că piesa denumită nouba reprezintă o suită necesită îndeplinirea unei serii de condiții
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
poate fi interpretată. Trebuie menționat că suitele de tip nouba erau destinate unor ocazii speciale - căsătorii, victorii în luptă, celebrări - sau unor momente diferite ale zilei - seară, dimineață, apus de soare, noapte. Susținerea afirmației că piesa denumită nouba reprezintă o suită necesită îndeplinirea unei serii de condiții. În primul rând, între părțile componente ale unei suite trebuie să existe o unitate bazată pe mai multe puncte comune. Nu orice ansamblu de piese disparate poate forma o suită. În cadrul noubei, această unitate
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
căsătorii, victorii în luptă, celebrări - sau unor momente diferite ale zilei - seară, dimineață, apus de soare, noapte. Susținerea afirmației că piesa denumită nouba reprezintă o suită necesită îndeplinirea unei serii de condiții. În primul rând, între părțile componente ale unei suite trebuie să existe o unitate bazată pe mai multe puncte comune. Nu orice ansamblu de piese disparate poate forma o suită. În cadrul noubei, această unitate se regăsește la nivel de apartenență modală, calitate comună a tuturor mișcărilor ce o compun
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
denumită nouba reprezintă o suită necesită îndeplinirea unei serii de condiții. În primul rând, între părțile componente ale unei suite trebuie să existe o unitate bazată pe mai multe puncte comune. Nu orice ansamblu de piese disparate poate forma o suită. În cadrul noubei, această unitate se regăsește la nivel de apartenență modală, calitate comună a tuturor mișcărilor ce o compun. Această apartenență modală comună conferă grupajului de părți componente ale noubei unitatea și coerența necesare unei suite. Rațiuni practice legate de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
disparate poate forma o suită. În cadrul noubei, această unitate se regăsește la nivel de apartenență modală, calitate comună a tuturor mișcărilor ce o compun. Această apartenență modală comună conferă grupajului de părți componente ale noubei unitatea și coerența necesare unei suite. Rațiuni practice legate de morfologia instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
modală, calitate comună a tuturor mișcărilor ce o compun. Această apartenență modală comună conferă grupajului de părți componente ale noubei unitatea și coerența necesare unei suite. Rațiuni practice legate de morfologia instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui acordaj unic pentru toată suita. Suita nouba este interpretată de către soliștii vocali și de către instrumentiști
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
morfologia instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui acordaj unic pentru toată suita. Suita nouba este interpretată de către soliștii vocali și de către instrumentiști în heterofonie. Vocile se întrepătrund, fiecare interpret expunând aceeași linie melodică, mai mult sau mai puțin variată și ornamentată. Există părți care se desfășoară într-o mișcare sau tempo liber
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui acordaj unic pentru toată suita. Suita nouba este interpretată de către soliștii vocali și de către instrumentiști în heterofonie. Vocile se întrepătrund, fiecare interpret expunând aceeași linie melodică, mai mult sau mai puțin variată și ornamentată. Există părți care se desfășoară într-o mișcare sau tempo liber - fără
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de faptul că unele părți ale noubei pot fi omise, dar în nici un caz ele nu pot suferi permutări, aceasta datorită tempo ului care trebuie să fie într-o permanentă accelerație. Se poate vorbi despre o ierarhie a mișcărilor în cadrul suitei, bazată pe o scară relativă a vitezei de execuției. Practic, cu cât o mișcare se află clasată mai spre finalul noubei, cu atât tempo-ul ei va fi mai accelerat. Suitele nouba s-au constituit prin asocierea și strângerea la
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Se poate vorbi despre o ierarhie a mișcărilor în cadrul suitei, bazată pe o scară relativă a vitezei de execuției. Practic, cu cât o mișcare se află clasată mai spre finalul noubei, cu atât tempo-ul ei va fi mai accelerat. Suitele nouba s-au constituit prin asocierea și strângerea la un loc a diferitelor piese vocale și instrumentale ce au în comun un anume mod, dar și a poemelor cu structuri similare. S-a obținut astfel un corpus bine închegat de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
a obținut astfel un corpus bine închegat de piese de tip suită, diferențiate și grupate conform similitudinilor de ordin muzical sau poetic. Această grupare a repertoriului a permis conservarea și transmiterea lui din generație în generație, până în sec. XX, când suitele nouba au fost transcrise cu ajutorul notației europene. Cu această ocazie au fost repertoriate și grupate suitele nouba existente pe teritoriul diferitelor țări nord africane. În Maroc numărul suitelor nouba inventariate a fost de 11, în Algeria - 12 și în Tunisia
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
similitudinilor de ordin muzical sau poetic. Această grupare a repertoriului a permis conservarea și transmiterea lui din generație în generație, până în sec. XX, când suitele nouba au fost transcrise cu ajutorul notației europene. Cu această ocazie au fost repertoriate și grupate suitele nouba existente pe teritoriul diferitelor țări nord africane. În Maroc numărul suitelor nouba inventariate a fost de 11, în Algeria - 12 și în Tunisia - 13. Menționăm că în paralel, au fost transcrise și diferitele variante existente ale acestor suite. Să
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
conservarea și transmiterea lui din generație în generație, până în sec. XX, când suitele nouba au fost transcrise cu ajutorul notației europene. Cu această ocazie au fost repertoriate și grupate suitele nouba existente pe teritoriul diferitelor țări nord africane. În Maroc numărul suitelor nouba inventariate a fost de 11, în Algeria - 12 și în Tunisia - 13. Menționăm că în paralel, au fost transcrise și diferitele variante existente ale acestor suite. Să examinăm mai îndeaproape din punct de vedere modal acest inventar de suite
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]